KorAP: Find »[drukola/base=microorganism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...41 42 43 ...300 >

7,489 matches

Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775

care a redus substanțial infecțiile postoperatorii care făceau ravagii în acea vreme. Împreună cu Friedlieb Runge 48, introduce acidul carbonic ca agent antiseptic în sălile de operație, înlocuind utilizarea diferitelor miresme. Lister ia cunoștință de cercetările lui Pasteur privitoare la existența microorganismelor aerobe și anaerobe, producătoare de infecții și gangrene. Inițiază tehnicile de filtrare, expunere la căldură, fierbere și tehnica soluțiilor chimice pentru eliminarea microorgannismelor infecțioase. Reexperimentează tehnicile lui Pasteur și le confirmă. Lister introduce chiuvetele de spălat pe mâini în anticamera

Spiralogia by Jean Jacques Askenasy (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
și Galen "trioul" antisepticismului în medicină. Medalia Lister reprezintă astăzi cel mai prestigios premiu în chirurgie, echivalentul medaliei Charcot în neurologie. La mijlocul secolului XX, în anul 1958, Joshua Lederberg primește Premiul Nobel pentru descoperirea microbiomului, care totalizează o populație de microorganisme (microbi) saprofiți, în majoritate aflate în intestin, cu care trăim în simbioză deoarece avem nevoie de ei. Studierea microbiomului arată că este format din microorganisme unicelulare, numite archaea (celule lipsite de nucleu). Cântărește doar 200 g. Lederberg inițiază studiul genomic

Spiralogia by Jean Jacques Askenasy (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
anul 1958, Joshua Lederberg primește Premiul Nobel pentru descoperirea microbiomului, care totalizează o populație de microorganisme (microbi) saprofiți, în majoritate aflate în intestin, cu care trăim în simbioză deoarece avem nevoie de ei. Studierea microbiomului arată că este format din microorganisme unicelulare, numite archaea (celule lipsite de nucleu). Cântărește doar 200 g. Lederberg inițiază studiul genomic al microbiomului. Joshua Lederberg În anul 2011 revista Nature a publicat articlul lui Peer Bork49 care consideră microbiomul din intestinele omului ca un ecosistem comun

Spiralogia by Jean Jacques Askenasy (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
celulele care formează mușchiul striat în esofag sunt cele care realizează contracția, funcție de bază a procesului de digestie. Descoperă, de asemenea, enzima esențială a digestiei (pepsina), provenită din transformarea pepsinogenului secretat de celulele stomacului. Stabilește faptul că drojdia este un microorganism unicelular de tip eucariotic, aparținând regnului ciupercilor (ce numără 1500 de specii diferite), care se multiplică prin mitoză. Drojdia Schwann, Schleiden și Virchow neagă "vitalismul" (Wohler) și netezesc calea spre înțelegerea fizico-chimică a vieții. Vitalismul mistifica biochimia, separând-o de

Spiralogia by Jean Jacques Askenasy (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
teorie rămasă valabilă până la descoperirea germenilor. Denumirea de sifilis provine de la Fracastoro, care, în poemul lui, Syphilis sive morbus gallicus ("Sifilisul sau boala franceză") descrie corpusculul sferic care provoacă boala. 44 Agostino Bassi, (1773-1856), entomolog italian care descoperă și descrie microorganismele drept cauza bolilor. Descoperă "muscardinele" care provoacă boala viermilor de mătase. 45 Friedrich Gustav Jakob Henle (1809-1885), medic german care a descris ansa Henle a rinichiului. Împreună cu antecesorii săi Girolamo Fracastoro și Agostino Bassi, prin lucrarea Von den Miasmen und

Spiralogia by Jean Jacques Askenasy (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
45 Friedrich Gustav Jakob Henle (1809-1885), medic german care a descris ansa Henle a rinichiului. Împreună cu antecesorii săi Girolamo Fracastoro și Agostino Bassi, prin lucrarea Von den Miasmen und Kontagien ("Despre miasme și contagiuni") publicată în 1840, contribuie la evidențierea microorganismelor ca sursă principală a infecțiilor. Pune bazele teoriei "germinale" a bolilor. 46 Ferdinand Julius Cohn (1828-1898), biolog german, fondator al bacteriologiei și microbiologiei moderne. Studiază botanica și devine cerecetător la Universitatea din Breslau. Cu ajutorul unui microscop realizat de Simon Plössl

Spiralogia by Jean Jacques Askenasy (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
pentru rolul lor în realizarea penicilinei. 51 Sir Ernst Boris Chain (1906-1979), evreu care părăsește Germania hitleristă și devine biochimist englez. Cercetător la Oxford în domeniul otrăvii șerpilor, metabolismul tumorilor și biochimiei lizosomilor, se asociază cu Howard Florey în investigarea microorganismelor și a efectului penicilinei asupra lor. El teoretizează efectul chimic al penicilinei asupra microorganismelor și devine părtaș al Premiului Nobel cu Florey și Fleming. 52 Sir Edward Penley Abraham (1913-1999), biochimist englez implicat în dezvoltarea ciupercii penicilinei. Participă, ca membru

Spiralogia by Jean Jacques Askenasy (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
părăsește Germania hitleristă și devine biochimist englez. Cercetător la Oxford în domeniul otrăvii șerpilor, metabolismul tumorilor și biochimiei lizosomilor, se asociază cu Howard Florey în investigarea microorganismelor și a efectului penicilinei asupra lor. El teoretizează efectul chimic al penicilinei asupra microorganismelor și devine părtaș al Premiului Nobel cu Florey și Fleming. 52 Sir Edward Penley Abraham (1913-1999), biochimist englez implicat în dezvoltarea ciupercii penicilinei. Participă, ca membru, în echipa de cercetare a lui Howard Florey, la realizarea penicilinei și determinarea structurii

Spiralogia by Jean Jacques Askenasy (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
Corola-publishinghouse/Science/403_a_932

PREVENIREA INFECȚIILOR NOSOCOMIALE ÎN UNITĂȚILE MEDICALE ..........188 BIBLIOGRAFIE ..................................................................................... . 189 ABREVIERI ..................................................................................... ...... 199 ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 7 1 ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 1.1 Etiologia bolilor infecțioase Infecția reprezintă interacțiunea dintre agenții infecțioși și gazdă. Agentul infecțios este un microorganism capabil să invadeze țesuturile unui animal sau plante și să interacționeze cu acestea. Agenții infecțioși se pot clasifica după mai multe criterii (Tabelul 1.1). Tabel 1.1 Clasificarea agenților infecțioși Criteriu Categorii de clasificare Structură ●Virusuri ● Bacterii ● Fungi ● Paraziți

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
în organismul gazdă b. Depășirea barierelor și mijloacelor de apărare ale gazdei c. Multiplicarea precedată sau urmată de diseminare d. Transmiterea (persistența în natură). 1.2 Relația agent infecțios - gazdă Gazda umană și-a dezvoltat mecanisme variate de conviețuire cu microorganismele mediului în care a evoluat, presupunând două aspecte: a. Recunoașterea de către gazdă a microorganismelor din mediu și apărarea ei față de agresori b. Dezvoltarea de către microorganismele din mediu a unor proprietăți care să împiedice recunoașterea de către gazdă și apărarea acesteia. Relația

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
precedată sau urmată de diseminare d. Transmiterea (persistența în natură). 1.2 Relația agent infecțios - gazdă Gazda umană și-a dezvoltat mecanisme variate de conviețuire cu microorganismele mediului în care a evoluat, presupunând două aspecte: a. Recunoașterea de către gazdă a microorganismelor din mediu și apărarea ei față de agresori b. Dezvoltarea de către microorganismele din mediu a unor proprietăți care să împiedice recunoașterea de către gazdă și apărarea acesteia. Relația dintre gazdă și celelalte microorganisme este influențată de factori din mediul înconjurător, geografici, climatici

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
2 Relația agent infecțios - gazdă Gazda umană și-a dezvoltat mecanisme variate de conviețuire cu microorganismele mediului în care a evoluat, presupunând două aspecte: a. Recunoașterea de către gazdă a microorganismelor din mediu și apărarea ei față de agresori b. Dezvoltarea de către microorganismele din mediu a unor proprietăți care să împiedice recunoașterea de către gazdă și apărarea acesteia. Relația dintre gazdă și celelalte microorganisme este influențată de factori din mediul înconjurător, geografici, climatici, meteorologici, alimentari, care pot modifica atât capacitatea de apărare a gazdei

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
evoluat, presupunând două aspecte: a. Recunoașterea de către gazdă a microorganismelor din mediu și apărarea ei față de agresori b. Dezvoltarea de către microorganismele din mediu a unor proprietăți care să împiedice recunoașterea de către gazdă și apărarea acesteia. Relația dintre gazdă și celelalte microorganisme este influențată de factori din mediul înconjurător, geografici, climatici, meteorologici, alimentari, care pot modifica atât capacitatea de apărare a gazdei, cât și agresivitatea micro organismelor. Contactul gazdei cu microorganismele din mediu poate avea următoarele consecințe: ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
recunoașterea de către gazdă și apărarea acesteia. Relația dintre gazdă și celelalte microorganisme este influențată de factori din mediul înconjurător, geografici, climatici, meteorologici, alimentari, care pot modifica atât capacitatea de apărare a gazdei, cât și agresivitatea micro organismelor. Contactul gazdei cu microorganismele din mediu poate avea următoarele consecințe: ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 9 Contaminare: prezența pe tegumente sau mucoase a unui microorganism care nu se multiplică și nu interacționează cu gazda  Colonizare: multiplicarea microorganismelor la nivelul țesuturilor gazdei, fără ca acesta să

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
meteorologici, alimentari, care pot modifica atât capacitatea de apărare a gazdei, cât și agresivitatea micro organismelor. Contactul gazdei cu microorganismele din mediu poate avea următoarele consecințe: ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 9 Contaminare: prezența pe tegumente sau mucoase a unui microorganism care nu se multiplică și nu interacționează cu gazda  Colonizare: multiplicarea microorganismelor la nivelul țesuturilor gazdei, fără ca acesta să interacționeze cu gazda  Infecție: microorganismele se multiplică și interacționează cu gazda. Se disting trei tipuri de relații între gazdă și celelalte

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
și agresivitatea micro organismelor. Contactul gazdei cu microorganismele din mediu poate avea următoarele consecințe: ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 9 Contaminare: prezența pe tegumente sau mucoase a unui microorganism care nu se multiplică și nu interacționează cu gazda  Colonizare: multiplicarea microorganismelor la nivelul țesuturilor gazdei, fără ca acesta să interacționeze cu gazda  Infecție: microorganismele se multiplică și interacționează cu gazda. Se disting trei tipuri de relații între gazdă și celelalte microorganisme:  Comensalism: gazda este indiferentă față de microorganismele care supraviețuiesc pe seama ei  Simbioză

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
următoarele consecințe: ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 9 Contaminare: prezența pe tegumente sau mucoase a unui microorganism care nu se multiplică și nu interacționează cu gazda  Colonizare: multiplicarea microorganismelor la nivelul țesuturilor gazdei, fără ca acesta să interacționeze cu gazda  Infecție: microorganismele se multiplică și interacționează cu gazda. Se disting trei tipuri de relații între gazdă și celelalte microorganisme:  Comensalism: gazda este indiferentă față de microorganismele care supraviețuiesc pe seama ei  Simbioză: gazda și microorganismele beneficiază reciproc de conviețuirea lor  Parazitism: gazda este afectată

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
care nu se multiplică și nu interacționează cu gazda  Colonizare: multiplicarea microorganismelor la nivelul țesuturilor gazdei, fără ca acesta să interacționeze cu gazda  Infecție: microorganismele se multiplică și interacționează cu gazda. Se disting trei tipuri de relații între gazdă și celelalte microorganisme:  Comensalism: gazda este indiferentă față de microorganismele care supraviețuiesc pe seama ei  Simbioză: gazda și microorganismele beneficiază reciproc de conviețuirea lor  Parazitism: gazda este afectată de microorganismele care se dezvoltă pe seama ei, în unele situații manifestându-se ca boală infecțioasă.  Agentul infecțios

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
interacționează cu gazda  Colonizare: multiplicarea microorganismelor la nivelul țesuturilor gazdei, fără ca acesta să interacționeze cu gazda  Infecție: microorganismele se multiplică și interacționează cu gazda. Se disting trei tipuri de relații între gazdă și celelalte microorganisme:  Comensalism: gazda este indiferentă față de microorganismele care supraviețuiesc pe seama ei  Simbioză: gazda și microorganismele beneficiază reciproc de conviețuirea lor  Parazitism: gazda este afectată de microorganismele care se dezvoltă pe seama ei, în unele situații manifestându-se ca boală infecțioasă.  Agentul infecțios este un microorganism, dar nu orice

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
țesuturilor gazdei, fără ca acesta să interacționeze cu gazda  Infecție: microorganismele se multiplică și interacționează cu gazda. Se disting trei tipuri de relații între gazdă și celelalte microorganisme:  Comensalism: gazda este indiferentă față de microorganismele care supraviețuiesc pe seama ei  Simbioză: gazda și microorganismele beneficiază reciproc de conviețuirea lor  Parazitism: gazda este afectată de microorganismele care se dezvoltă pe seama ei, în unele situații manifestându-se ca boală infecțioasă.  Agentul infecțios este un microorganism, dar nu orice microorganism este un agent infecțios. În funcție de răspunsul organismului

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
multiplică și interacționează cu gazda. Se disting trei tipuri de relații între gazdă și celelalte microorganisme:  Comensalism: gazda este indiferentă față de microorganismele care supraviețuiesc pe seama ei  Simbioză: gazda și microorganismele beneficiază reciproc de conviețuirea lor  Parazitism: gazda este afectată de microorganismele care se dezvoltă pe seama ei, în unele situații manifestându-se ca boală infecțioasă.  Agentul infecțios este un microorganism, dar nu orice microorganism este un agent infecțios. În funcție de răspunsul organismului gazdă față de agentul infecțios, infecția se poate manifesta clinic, subclinic sau

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
este indiferentă față de microorganismele care supraviețuiesc pe seama ei  Simbioză: gazda și microorganismele beneficiază reciproc de conviețuirea lor  Parazitism: gazda este afectată de microorganismele care se dezvoltă pe seama ei, în unele situații manifestându-se ca boală infecțioasă.  Agentul infecțios este un microorganism, dar nu orice microorganism este un agent infecțios. În funcție de răspunsul organismului gazdă față de agentul infecțios, infecția se poate manifesta clinic, subclinic sau inaparent (Tabelul 1.2).  Manifestările și evoluția unei infecții sunt determinate de factori legați de agentul infecțios și

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
care supraviețuiesc pe seama ei  Simbioză: gazda și microorganismele beneficiază reciproc de conviețuirea lor  Parazitism: gazda este afectată de microorganismele care se dezvoltă pe seama ei, în unele situații manifestându-se ca boală infecțioasă.  Agentul infecțios este un microorganism, dar nu orice microorganism este un agent infecțios. În funcție de răspunsul organismului gazdă față de agentul infecțios, infecția se poate manifesta clinic, subclinic sau inaparent (Tabelul 1.2).  Manifestările și evoluția unei infecții sunt determinate de factori legați de agentul infecțios și factori legați de gazdă

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
VHC Infecția inaparentă fără manifestări clinice, funcționale, biologice; se pot evidenția agentul patogen sau modificările imunologice specifice modalitate de imunizare ocultă constituie sursă de răspândire a infecției poliomielita gripa rubeola hepatita cu VHA Infecția latentă echilibru temporar sau definitiv între microorganism și gazdă agentul infecțios rămâne localizat la poarta de intrare, în vecinătate sau la distanță și se poate exprima clinic după o perioadă de timp, când apar factori favorizanți tuberculoza herpesvirusuri Infecția cronică persistența îndelungată a agentului patogen în organismul

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
Organismul uman dispune de mai multe bariere de apărare. Prima linie de apărare este nespecifică, acționând identic, indiferent de agentul infecțios, pe care îl recunoaște ca patogen străin organismului, fără un contact anterior cu acesta. Apărarea specifică intervine țintit asupra microorganismului agresor, acționând mai târziu, după un timp de reacție al sistemului imun. 1.5 Apărarea nespecifică 1.5.1 Barierele anatomice naturale Apărarea nespecifică este reprezentată în prima linie de barierele anatomice, care intervin prin mai multe mecanisme (Figura 2

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]