257,135 matches
-
anii pe care avea să-i mai trăiască după pensionare, la Piatra Neamț, cu adevărat i s-au întâmplat multe, ce-l îndreptățeau să se socotească un urgisit: i s-a retras, pentru o vreme, pensia, lui care nu avea alt mijloc de subzistență, i-au fost introduși chiriași în casă. Toate acestea sunt menționate în jurnal, care este o operă de mare probitate. Tot aici și-a notat, cu multă amărăciune, nenumăratele acte de urgisire a culturii române, a reprezentanților ei
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
câteva din marile virtuți ale neamului nostru: în primul rând dragostea de țară și de tot ce-i românesc, până la jertfa de sine; apoi o dărnicie nespus de largă și caldă, mai presus de cea a lui Mecena, tocmai fiindcă mijloacele lui materiale erau foarte limitate, în fine, ceea ce îi ședea atât de frumos, o modestie cum nu mi-a mai fost dat să văd vreodată, în așa grad, la nici un alt om pe tot parcursul lungii mele vieți. De aceea
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
ținut doi ani, pînă în ziua cînd conștiința m-a obligat la o răsunătoare ruptură de partid. Mă așteptam să fiu arestată imediat. Din cauza popularității mele, au încercat să mă «cîștige» cu binele. Aveam nevoie de timp: pentru că îmi lipseau mijloacele de trai, mi-am vîndut, puțin cîte puțin, tot ce aveam. Din fericire, ambasadorul Italiei mi-a găsit un soț..."14 Viata reală a Sarei Gurfinchel � Gurfinckel), cum se numește la naștere Sorana Gurian 15, este greu de urmărit
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
o demonstrație multilingvistică (și) la diverse paliere: grafic, textual, informativ - prospectiv, științific, mediatic, livresc, care vorbește, în fond, despre alienarea convențiilor comunicării și despre necesitatea descoperirii unor noi modalități, mai complexe, de percepție a multiplelor realități dezvoltate instantaneu de noile mijloace de comunicare ale lumii actuale. Un fel de ghiveci (în sensul bun) științifico-filologic, fascinant prin ineditul posibilităților, ne livrează sadic acest autor, care, cu frenezia unui copil, asimilează textului convențional cam tot ce se poate și într-o serie neîntreruptă
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
Alexandru Dobrescu Eminescu și noi În fiecare an, la mijloc de ianuarie, pretindem că ni se face dor de Eminescu. Și, ca să rămână semn că nu mai putem de dor, compunem articole ditirambice, în care punem la lucru impunătoarea zestre de poncife lăsată de înaintași. Peste an, prinși cum suntem
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
povestirilor și la zece ani de când au fost scrise nu suferă nicicum. Autorul crede cu tărie în cultura web-ului și în viitorul e-cărților, dar literatura lui este livrescă. (Constatare demnă de reținut pentru o eventuală discuție despre influența mijloacelor calculatorului asupra scriiturii.) Bogdan Suceavă este acel tip de scriitor, destul de rar întâlnit la noi, realmente inteligent, deosebit de cultivat, cu studii serioase, capabil să facă speculații și să topească în prozele sale informații și teorii dintre cele mai variate: din
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14272_a_15597]
-
pe covorul oltenesc, țesut meticulos cu lăcrămioare și trandafiri. În adolescență, în tinerețe (dar cum poți să desparți în felii, ca pe un tort, viața?), manuscrisul, rapid sau chinuit, cu ștersături, cu amănunte adăugate pe margini, neavînd nici o legătură cu mijlocul, cu miezul paginii, fila plină de litere, de desene, de pete de cafea, foaia, dreptunghiul de hîrtie, "obiectul" creat astfel, îmi cădea cu tronc, mă îndrăgosteam de dînsul. Da, atunci manuscrisul se transforma într-un "corp" iubit. Dormeam cu el
Catalog de nimfe (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14461_a_15786]
-
sine" recurge la confesiunea denunțătoare și la nemiloasa autoscopie. Poezia Marianei Marin este oglinda unei conștiințe neconcesive, care, puse în dificultate de asaltul necruțător al istoriei (individuale și colective), secretează, spre a se apăra, roiuri de imagini disperat-patetice. Este la mijloc acea stare de inconfort ("starea solzoasă în care te zbați") pe care ți-o induc neputința de a refuza compromisul, scalda în apele măloase ale vieții, și care se preschimbă într-o furibundă batjocorire a iluziilor și a speranțelor nobile
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
foarte respectuoasă, un fel de fată a bunicilor. sîntem împreună la 2 Mai, la Dobrogeanu, la o masă: Domnul Șora, Petru Romoșan, Ion Mureșan, Nino al meu și cu mine. Madi are un păr negru și bogat, cu cărare la mijloc și breton pe frunte. ascultă poeziile recitate de Romoșan și-și răsucește mereu părul, ca pe un fuior gros, la spate, ridicîndu-l, din cînd în cînd, în vîrful capului. e ca un ritual magic, nu pot să-mi iau ochii
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
ca preocupare dar și ca material estetic. Numai atunci va păli o poezie socotită reacționară, când ei i se va opune una care, în afara menținerii pe linia noastră, să-i dovedească și pe un plan intrinsec și estetic demodatele ei mijloace de exprimare" ( v. Cultură și poezie, în nr. 30, din 1 iunie 1935). Cu altă ocazie, când scria despre Sensul unei mișcări poetice ( în aceeași publicație, nr. 28, din 18 mai 1935), ținuse să precizeze că "poezia proletară nu înseamnă
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
ca preocupare dar și ca material estetic. Numai atunci va păli o poezie socotită reacționară, când ei i se va opune una care, în afara menținerii pe linia noastră, să-i dovedească și pe un plan intrinsec și estetic demodatele ei mijloace de exprimare" ( v. Cultură și poezie, în nr. 30, din 1 iunie 1935). Cu altă ocazie, când scria despre Sensul unei mișcări poetice ( în aceeași publicație, nr. 28, din 18 mai 1935), ținuse să precizeze că "poezia proletară nu înseamnă
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
între două coperte de carte tipărită, despre literatură și computer, despre hyper-text și hyper-media, despre literatura virtuală și noul tip de lectură pe care aceasta, ofensiv, îl impune. Studiul lui Ion Manolescu e o navigare teoretică, rapidă și inteligentă, printre mijloacele, structurile, temele și limbajele noii forme de ficționalitate. La intersecția dintre ultimile tehnici electronice și literatură, cartea descoperă în hypertextualitate un fenomen în expansiune, imprevizibil și contradictoriu. Cum termenul le e probabil necunoscut celor mai multora dintre cei care citesc
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
imaginate de Ion Manolescu pentru a ne convinge că, spre deosebire de literatura "tradițonală", noul sistem literar înseamnă concretizarea vizulă a oricărei transformări potențiale. Aceasta ar fi cartea fără pagini, interactivă și iconică, presupunînd abolirea liniarității în favoarea unui text ramificat, fără început, mijloc sau sfîrșit, gata oricînd să se lase modelat - "Aspirînd să reconstituie simultaneitatea originară, călătoria mentală în lumea textualismului virtual echivalează cu o privire indiscretă, dar privilegiată către laboratoarele Creatorului. Așa cum astronomii fotografiază universul în zonele lui cele mai îndepărtate, colorîndu-i
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
deși poveștile lor sînt uneori cu totul speciale. Dintre cele trei părți, cea dintîi se oprește asupra memoriei și istoriei, cea de-a doua, cea mai consistentă, de altfel, poveștilor de viață a două generații, de la începutul secolului și de la mijlocul lui, iar ultima, memoriei comunitare a Lugojului și Reșiței, în care doar urmele îndepărtate și amintirile tot mai puținilor evrei rămași trimit la cîndva extinsa minoritate de religie mozaică (în Reșița, de pildă, mai există doar două familii „pur" evreiești
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
Emil Brumaru ( Enorm sîmbure răsucit în carnea odăii) Existau semne, semnale, profeții, portofele, portofolii! Rezultatul? Majoritatea zîmbea, minoritatea nu mă auzea (mijloc infailibil de-a se apăra), timpanele nu vibrau la șoapta, la țipătul, la "grosolănia" mea de-a anunța inevitabilul. Și eu tocmai descoperisem prima frunză galbenă, receptasem claxonul divin! Și mă sîcîia și Rilke, dulce, metodic, cu acea carte rătăcită
Iminență autumnală (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14594_a_15919]
-
povestesc. Nu-mi cere amănunte, o să-ți spun totul pe scurt, așa cum pot. Chiar dacă-mi vine la fel de greu ca întotdeauna să dau în vileag asemenea lucruri intime. Dar trebuie să știi și tu. E prietena ta. Și apoi e la mijloc Joan. Ce fac cu Joan? Am trădat-o, am înșelat-o. Simt nevoia să mă sfătuiesc cu cineva - nu, nu cu cineva, cu tine! Ce fac cu Joan? Îi spun tot? Nu-i spun nimic și o părăsesc fără nici o
Ispitirea lui Mirel by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14437_a_15762]
-
pentru un atît bun cunoscător al genealogiilor artistocratice din Anglia), fusese dezamăgit: "... mă așteptam să aflu arme adevărate, nu o simplă emblemă" (ibid.). Dar ciudatul și poate falsul Aubrey era în mod cert bogat ("... trebuia să se bucure de mari mijloace..." - "trebuia" accentuează iarăși înclinația naratorului spre reverie, spre ipoteze visătoare, înclinație care definește tonul întregii povestiri). "Sunt vise..." - așa începe Remember, pentru a se încheia, simetric, cu o revenire a noțiunii de vis în relație și cu noțiunea de lectură
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
Nu era acolo un simulacru de școală, de universitate. Ne lipseau prea multe pentru a simula măcar viața universitară. Și, totuși, am regăsit acolo formele elementare, primitive ale spațiului universitar. Un spațiu a cărei îngustime, parcelare celulară, despuiere de orice mijloace îmi amintea acele conventicule ale înaltului Ev Mediu, acea societas, comunitatea învățăceilor adunați în jurul câte unui dascăl. N-aveam din partea autorităților ce ne țineau sub zăvoare nici-o licentia docendi, o autorizare de a preda, autorizare pe care Biserica medievală a
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
să văd construindu-se la Cluj o universitate-pilot, o megapolă universitară, structurată multipolar, cu o multiplicitate a limbilor, încurajând mobilitatea profesorilor-cercetători și a studenților, căci mi-ar plăcea să văd renăscând azi, când barierele cad și sunt atât de lesnicioase mijloace de comunicare, acea peregrinatio academica pe care Evul Mediu creștin o practicase. Dar cu toate că știu că universitatea viitorului, o universitate să-i spunem a epocii Internetului în care am intrat deja va semăna prea puțin cu aceea de azi, totuși
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
a face studii de filozofie (între alți profesori, cu Gaston Bachelard), se „limitează", sub conducerea marelui Raymond Aron - și filosof, și istoric, și anticomunist notoriu, a-și relua studiile doctorale la Sorbona. Dar... studiosul doctorand resimțea nu numai lipsa unor mijloace de existență („preocupări apăsătoare"), ci și o anumită „visare utopică". Și totuși! Aceste preocupări intelectuale l-au apropiat de Emil Cioran - cu care peripatetiza, în Jardin de Luxembourg, în ore tîrzii de noapte. Cu Emil Cioran avea o „complicitate intelectuală
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
a pieptului pufulos de inima-mi ce-ncepe brusc să bată-n ritm de versuri. îngeroioloiul, Nimbodedalissimul scorțos-suav distribuie har cu cotiuga, cu vagonul, cu helicopterul dacă-i cășunează a-ți înfiripa un pustiu de fericire, c-o oază-n mijloc, spațiu sfînt în clocotul izvoarelor pătrate, loc tapisat cu ierburi mătăsoase, teribile-n tăiușul fin, popas presărat cu pietroaie de smarald și alte topaze safirii plus bulgări de cristal logodiți cu, oh!, roua clandestină. Dumnealui, c-o sfîrlă duioasă, dezghioacă
îngeri-Trăsni-Zdrobilă (Zbaterea mașinăriei de scris) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14693_a_16018]
-
o culoare albastru-deschis. Dar "dalia Ravel"? E roșie și-i înaltă de 130 cm. Cam cît un copil! Ambele, desigur, mari melomane! Le place să asculte, mai cu seamă, plăci de patefon "Columbia", de-acelea cu un ogar galben în mijloc. Dacă acul e prea tocit sau placa plesnită, se ofilesc, dar, c-o secundă înainte, strălucirea lor atinge o intensitate maximă, extatică. * Acoperișurile verzi au un pluș fin, alb, topit pe-alocuri: urmele îngerilor cu tălpi fierbinți.
Vechi cotidian de gingasie (3) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14746_a_16071]
-
cai, câteva găini și rațe. Dar caii nu nechezau, găinile nu cotcodăceau, rațele nu măcăiau. în marginea satului erau două lacuri. Se duse seara pe malul lor, să asculte broaștele. Dar broaștele nu orăcăiau. Iar greierii nu țârâiau, deși era mijlocul verii. în dimineața următoare se trezi devreme, odată cu răsăritul soarelui. Deschise larg ferestrele și ascultă. în țara din care plecase păsărelele salutau răsăritul cu ciripitul lor gălăgios. Aici însă ascultă îndelung și, într-un târziu, desluși un ușor gungurit dintr-
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
noastră seamănă cu stufoșenia cozii lui Belzebut. Nu seamănă, e o grosolănie mârlănească! În situația dată, însă, nu-mi mai găseam deloc vocabularul... Blitz: în lumina becului de patruzeci de pe palier, pe care nu apucaseră ciumeții veniți din Patagonia de Mijloc să-l fure sau să-l spargă, deoarece noi suntem mult prea civilizați ca să ne dedăm la chestii din astea mărunte, am văzut o vietate. Pardon? Cine-a vorbit? Că n-am înțeles: adică, să se fure la noi pe
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
barocului din sec.al XVII-lea și al XVIII-lea cu rolul crescut al elocintei, respectiv al retoricii, în reprezentările sociale, în arhitectură complicată a constituirii unei imagini publice, a impunerii și susținerii ei, arta (literatura) devenind din ce in ce mai mult un mijloc de a pretinde sau de a obține un statut privilegiat sau un avantaj social, politic, cultural. Văzută din acest punct de vedere, argumentat cu o largă desfășurare de exemple privind invatamântul epocii, caracterul ascendent al "disputatiei" și al argumentărilor unei
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]