1,513 matches
-
unei afirmări plenare, a unor inegalabile satisfacții artistice, trăite sub cupolele celor mai minunate lăcașe pe care le-a avut vreodată teatrul românesc.“ (România literară, 26 ianuarie 1978) PILIUȚĂ Constantin „Partidul Comunist Român, care a pornit să înfăptuiască dimensiunile visului milenar al acestui popor, a fost mereu în fruntea tuturor acțiunilor, a vegheat cu grijă la toți și la toate, încât astăzi, la 30 de ani de la proclamarea republicii, România Socialistă stă cu demnitate în rândul celorlalte popoare înaintate și libere
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
democrație.“ („Partidul și Statul în sistemul politic al societății noastre socialiste“, Era socialistă, 10 iunie 1989) ANDRONACHE Vasile „Luminați de măreția ta, Noi cu Ceaușescu te zidim, Strălucind prin vreme ca o stea, Geniul tău politic îl iubim.“ („Pentru comunismul milenar“, Luceafărul, 21 august 1982) ANDRONIC Titus „În margine de zariști și destin El ne-a aprins o stea polară - Pădurii românești - stejar Și ram, să sprijine o țară.“ („Stejarul“, Tribuna, 2 februarie 1978) „Ce s-a ales din el? Ce
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
componentă prețioasă a transformării sociale concrete ce vizează edificarea comunismului în România.“ MUREȘEAN Mircea, regizor și scenarist „Născându-se, noua artă cinematografică și-a găsit leagăn și ursitoare în evenimente politice cum nu se întâlnesc multe într-o istorie chiar milenară, a unei țări. Revoluția socialistă nu putea să nu și aștearnă pecetea pe film, iar filmul nu putea - cu imensele posibilități de care dispune - să nu se angajeze, conștient și entuziast, în slujba revoluției. Putea să fie, și a fost
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Pășim încrezători pe drumul nou Pe care visul lui îl germinează.“ („Urcăm spre comunism“, Săptămîna, 21 august 1987) SPIRIDON Gheorghe, pictor „Avem cu toții certitudinea că țara noastră merge pe drumul cel mai bun, cel mai drept și mai luminos din milenara sa istorie. Trăind, muncind, luptând pentru a construi o lume nouă și demnă, liberă și independentă, poporul acestei țări a ajuns astăzi, sub conducerea înțeleaptă a Partidului Comunist, pe o treaptă înaltă a evoluției sale. Avem mândria că în fruntea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
2) spațiul mioritic; 3) omul nou.“ (Muzica, noiembrie 1975) VARGA Viorel, poet „Vom trece peste această încercare, Vom birui, viteazul meu popor! Avem un comandant cutezător În patria fără de asemănareă“ („Vom birui!“, Luceafărul, 12 martie 1977) VARTIC Elisabeta „În visul milenar al patriei noastre străbune El e tăria, cugetul clarvăzător și avântul. Cântecul neamului meu, de aceea astăzi răsune: Slăviți fie-i anii, glie română, binecuvintă-L!“ („Celui mai tânăr bărbat“, Cronica, 20 ianuarie 1978) VASILESCU Alexandru „La plecare, tovarășul Nicolae Ceaușescu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
energia caracterului roman - spune cu inocență profesorul. Compararea unor asemenea realități, aflate la distanță de neimaginat, bineînțeles că ne aduce pe buze un zâmbet de blândă ironie. Românii, spune mai departe specialistul inocent, nu s-au putut smulge din somnolența milenară nici în epoca modernă. Revoluțiile, puține câte au fost, s-au desfășurat în limitele spectacolelor de operetă (Revoluția de catifea din 1989, cum au botezat-o unii!), fără a marca prin violență un început. În comunism, această plantă rară a
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
aici mai multe mumii egiptene: unele în sarcofagele lor, altele în sarcofage din sticlă. M-am oprit parcă sedus lângă sarcofagul unei tinere, probabil din suita faraonului. Am privit-o îndelung. Eram parcă teleportat în lumea ei din acea odinioară milenară, o vedeam vie, strălucitoare la curtea faraonului. Nu știu cât timp am stat așa, dus; știu doar că am revenit în muzeu trezit de clinchetul aparatului de fotografiat al colegei mele, care, văzându-mă hipnotizat de prințesă, imortalizase clipa. Am vrut să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
la care ar trebui să se gândească mai des. I.I.C. Brăteanu, șeful Partidului Liberal și prim-ministru în perioada primului război mondial și după, care pe drept ar putea fi numit Brăteanu cel Mare, pentru că a transformat în realitate visul milenar al românilor de a fi uniți într-un singur stat, aflat la Paris, la Conferința de pace din 1919, refuză să se supună hotărârilor luate de „Cei patru mari” și părăsește demn Conferința păcii. „Ionel a venit trist de la Paris
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
limbă. Oierii transhumanți din Mărginimea Sibiului, dar și alții, cei din vechiul Ocol al Câmpulungului, se bucurau de privilegii date de Domnii Țărilor Române și li se impuneau obligații minime. La ce ne folosește să-i oprim pe mărgineni din milenara lor transhumanță și să le interzicem să-și vândă cașul, carnea și lâna unde doresc? Dar ei nu sunt pur și simplu niște ciobani, sunt o instituție, sunt un blazon pentru românitate! Vor ști să se modernizeze, să-i ajutăm
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
votat nu sunt îndeplinite, își radicalizează discursul, împrumută recuzita iredentistă interbelică, vorbește de o țară pe care, chipurile, ar fi pierdut-o de două ori, în 1526 prima dată și în 1918 a doua oară. Omul nostru, amețit de istoria milenară a „splendidei rase”, vorbește de „Noua descălecare” secuiască, folosind un termen luat din istoriografia românească, cu profunde semnificații: „descălecare” în sens de întemeiere de țară. Acum e mai clar: se cere întemeierea unei țări secuiești, care nu poate fi decât
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
până-n plăsele și să poată râde pe înfundate de prostia românească. În trei zile, atât cât ține oricare minune, am auzit atâtea vorbe de clacă, că ce-o să ni se-ntâmple nouă cu atâta lipsă de respect față de un prieten milenar al românilor, care visează autonomia teritorială pentru secui și o Ungarie foarte mare pentru „splendida rasă”. Aș putea zice că știu ce vor ungurii, chiar și când nu vorbesc, am spus-o și altă dată (16 noiembrie 2006, Ceardașul și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
avut un rol hotărâtor. Nu am nimic împotrivă ca ungurii să-și serbeze ziua națională de 15 martie, dar de ce s-o serbeze în Ardealul românesc? Repet pentru cei care cred că intrarea în U.E. a dus la dispariția visului milenar unguresc ă Ungaria Mare a sfântului rege Ștefan. Ungurii din Ungaria și secuio-maghiarii din Ardeal serbează uciderea a 40.000 de români în timpul revoluției și își permit să facă din fiecare ucigaș de români și din fiecare instigator la ură
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
crimă împotriva românilor (poetul Petöfi) un erou. Avocații gulașului unguresc nu și-au pus o întrebare simplă: Dacă unguri sunt și în alte părți, cum se face că numai aici, în Ardealul românesc, vin oficialii unguri să-și aniverseze Ungaria milenară? Sunt mulți unguri în SUA, unii ajunși în Congres, alții bogați ca toți bogații, dar n-am auzit să se fi dus șeful statului ungar la un 15 martie acolo? De ce oare? De ce nu merge în Ucraina? în Serbia? în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Ceaușescu, parcă se răzbuna pe întreaga populație a României prin distrugerea economică a fiecărui județ și a întregii țări. Ne întrebam, cine coordonează aceste barbarii, cui îi servește această pauperizare a populației unei țări atât de încercate în istoria ei milenară? Pentru moment vedeam doar profitorii și involuntar mi-a venit în minte un fragment dintr-un vers care suna mai degrabă ca un blestem: "...străinii, mânca-i-ar câinii". Desemnarea în funcția de director al protocolului MAE Desfășurarea evenimentelor din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
care evoluează poezia celui ce a scris Noi este al jalei și al nădejdii, ipostaze fundamentale ce reflectă, pe de o parte, o calitate obiectivă a satului, a „plugarilor” și „clăcașilor” aflați în robie străină și visând la scuturarea jugului milenar și, pe de alta, una subiectivă, a poetului, care a vorbit cel mai adesea în numele alor săi, la persoana întâi plural. Tribun al unei comunități etno-sociale, s-a confundat cu ea, a devenit exponentul ei. Jalea lui e a unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
Runc, erau 1700 oi, iar baciulșef era Dumitru Iacobeanu. În Lunca erau proprietari cu multe oi, între 100 și 300, care organizau stâne pe moșiile boierilor din Ungureni, Gloduri (Izvorul Berheciului) și Vultureni, ducând mai departe o tradiție seculară și milenară, când oierii din Ardeal treceau Carpații cu turmele pe la Dorna și Câmpulung sau pe Valea Bistriței, se asociau cu oierii din aceste localități și plecau să ierneze oile în locurile joase, la bălți, iazuri și ape, pânăă la Prut și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
deplin obiectivitate, Ralea conchide, consecvent ideilor lui, c în mentalitatea religioas, pcatul înseamn cderea în relativ și se înfțișeaz în patru ipostaze mai frecvente, aproape în toate tipurile de religii ale lumii: îndoiala, plcerea senzual, orgoliul și minciuna. Toat lupta milenar a religiilor a fost extirparea, eliminarea acestor abateri din sufletul omului A desființa orice pornire ctre aspectele specifice ale firii, a rupe legtura cu ele, a distruge orice plcere pe care ele o pot lsa în suflet, a elimina viziunea
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
mulțumesc, Salvatorule! Aș dori să rămân cu Tine aici! Că tare bine Îmi este!” Aș dori să am În mine mereu acel sentiment plăcut pe care l-am trăit În acea grădină. Am privit apoi măslinii. Sunt vreo 6-7 arbori milenari, de pe vremea Mântuitorului. Au o circumferință de vreo 6 m, o coajă groasă și ramuri puternice. La mijloc sunt găunoși, parcă ar fi scorburi. Ramurile au fructe, măsline. Sunt foarte bătrâni, de mii de ani. Se vede parcă-s osteniți
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
găunoși, parcă ar fi scorburi. Ramurile au fructe, măsline. Sunt foarte bătrâni, de mii de ani. Se vede parcă-s osteniți de povara anilor care le-au măcinat puterea și rezistența. Cu toate acestea, ramurile ce cresc din coaja lor milenară sunt Încă purtătoare de rod. Alee centrală din Grădina Ghetsimani În această grădină sunt o mulțime de flori minunate și de toate culorile. Au un parfum plăcut, ca al crinilor albi sau ca al unor trandafiri ce răspândesc un miros
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Ne invită În curte. Ce să vezi!? Mare minune! La vreo 5 m distanță de poartă este Dudul lui Zaheu. Așa Îi spunem noi - dud, dar este un copac ce se cheamă sicomor. Încă mai dau ramuri din tulpina lui milenară, fiindcă-i de pe vremea Domnului Iisus. Sunt ramuri multe și puternice și fac rod. Niște fructe ca de măr, nu prea mari. Dudul este putred la mijloc. E ca o scorbură. Și este pusă o icoană care Înfățișează pe Domnul
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
vede dar se simte e foarte valoros. Atât mi-a fost Îngăduit. Sunt fericită ce am adus cu inima și doresc să Împart la toți acest sentiment de bucurie lăuntrică. Ies afară pe alee și mă opresc În fața unui măslin milenar. Admir grosimea lui. Arată, Împovărat de ani, ca un om obosit de vremuri, parcă Îți spune ceva tainic, că a văzut multe și a auzit multe. Apoi mă opresc la o stâncă nu prea Înaltă care are reprezentat pe ea
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
vestea: Iisus - A - Înviat! a Înviat! Cu adevărat, A - Înviat! Lumea toată a salvat! O, ce Bucurie... Și aici să fie! Iisus Hristos a Înviat A Înviat cu ADEVĂRAT! Amin. Grădina Ghețimani 24.09.2004 În grădina Ghețimani Sunt Măslini milenari Ce veghează În tăcere Multe lacrimi și durere Când rugi mari s-au Înălțat Către Tatăl Împărat! Genunchii și-a aplecat Fruntea-n stâncă și-a lăsat Inima-i se tânguia Lacrimi fața-i brăzda - Rugăciunea - În cer urca. Cel
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
acum corzile unui lirism autentic. SCRIERI: Creanga de măslin, București, 1961; Cerul dintre noi, București, 1963; Strada mică, București, 1964; Zile de munte, București, 1965; Între cetăți și râuri, București, 1966; Țară de cântec, București, 1966; Decolare, București, 1967; Zodie milenară, București, 1968; Lacrimi pe spadă, București, 1969; Baba Novac, Cluj, 1971; În constelația Clujului, Cluj, 1971; Imn copilăriei, București, 1973; Rugul palidității, Cluj, 1973; Porți de legendă, București, 1975; Orizontul regăsirilor, Cluj-Napoca, 1976; Drumuri de duminică, București,1979; Râul târziu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289115_a_290444]
-
Capitolul IV TURISMUL 1. Turismul în China China are o mare varietate de peisaje naturale spectaculoase, datorită teritoriului său vast, fie că este vorba de munți, litoral, deșert sau stepă. Varietatea peisajelor este completată de o cultură specifică, cu rădăcini milenare, o cultură care continuă să fascineze. China este un creuzet etnic, în care fiecare naționalitate își păstrează și afirmă propriile tradiții și obiceiuri. Obiectele de artă și de artizanat, delicatesele culinare sunt renumite pe toate meridianele globului. Astfel, turismul în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
printre numeroasele magazine, clădirea vechii burse "Rishengchang". Pingyao are un trecut strălucit, iar astăzi a devenit un important oraș turistic. În afara zidului cetății s-a ridicat noul oraș modern, dar în interiorul zidului a fost păstrat un oraș cu o istorie milenară. Mausoleul primului împărat al dinastiei Qin și armata sa de teracotă Mausoleul primului împărat al dinastiei Qin, Qin Shi Huang, situat în partea vestică a Chinei, este unul dintre mormintele imperiale de cea mai mare amploare, cu structura cea mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]