1,339 matches
-
în Viața lui Eminescu de G. Călinescu, relatată după V. Vineș, se arată falsă. Eminescu, autoptic, nu avea endocardită vegetantă, ceea ce cardiologul o sublinia cu multă atenție, fiindcă în noua conjunctură trebuie să fi existat o acțiune toxică afectând grav miocardul. Erizipelul, chiar și pentru cei ce admiteau existența lui, rezolvat numai în câteva zile prin simplu tratament igienic, se dezvoltase mult prea benign pentru a provoca lezarea profundă a miocardului, cu absența oricărui proces inflamator semnătura de bază a unei
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
conjunctură trebuie să fi existat o acțiune toxică afectând grav miocardul. Erizipelul, chiar și pentru cei ce admiteau existența lui, rezolvat numai în câteva zile prin simplu tratament igienic, se dezvoltase mult prea benign pentru a provoca lezarea profundă a miocardului, cu absența oricărui proces inflamator semnătura de bază a unei infecții streptococice. Cauza morții rămase nerezolvată, astfel că Harietta influențată de Scipione Bădescu era de părere că fratele ei a fost omorât de lovitura de piatră a unui alt bolnav
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
neurovegetativ și a dispoziției; crește randamentul muncii fizice și intelectuale; este protector al organismului și regulator al metabolismului; efect pozitiv în tratarea unor tulburări patologice ca ateroscleroza; intervine în combaterea unor urticarii, eczeme, psoriazis, hipercheratoze, seboree și alopecii; îmbunătățește funcțiile miocardului și ale vaselor coronare, micșorează crizele de angină (Mărghitaș, 2005). 556 Kohno K, Okamoto I, Sano O, Arai N, Iwaki K, Ikeda M, et al, Royal jelly inhibits the production of proinflammatory cytokines by activated macrophages, Biosci Biotechnol Biochem, 2004
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
independently of p53. J. Clin. Invest. 100, 1363-1372. 620 Haunstetter, A., Izumo, S., 1998. Apoptosis: basic mechanisms and implications for cardiovascular disease. Circ. Res. 82, 1111-1129. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 203 este singura modalitate de a salva miocardul de la o eventuală necroză, reperfuzia, adesea exacerbează leziunea și daunele miocardice, crescând mortalitatea și morbiditatea prin creșterea răspunsului inflamator (Liu et al., 1996622; Vakeva et al., 1998623). MI/R include extinderea zonei de infarct și apariția de aritmii amenințătoare de
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
și pare a fi implicată în activitatea mitogenă a receptorului (29). Efectul major al legării insulinei de receptorii specifici constă în facilitarea transportului transmembranar al glucozei. Acest efect este prezent însă numai în musculatura scheletică, în adipocite și la nivelul miocardului. Pe de altă parte însă, insulina stimulează sinteza proteică în toate celulele, acționând la nivelul genelor specifice și favorizând preluarea aminoacizilor și sinteza lipidelor în țesutul adipos, ficat și musculatura scheletică și inhibă lipoproteinlipaza hormonosensibilă. Insulina inhibă gluconeogeneza la nivelul
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
extracorporeală - cu hipotermie 33 grade Celsius, cu drenaj pe ambele vene cave și reinjectarea arterială aortică se oprește circulația coronară prin clamparea aortei ascendente. Se administrează sub presiune soluția de cardioplegie (cristaloidă sau cu sânge) pentru oprirea cordului și protecția miocardului în timpul stopului cardioplegic (decuplare electromecanică cu potasiu, răcire moderată, stabilizare de membrană). Administrarea se face intraaortic sau direct în arterele coronare. Drenajul cavitaților stângi este asigurat de un cateter sub aspirație plasat în VS. Pe cord oprit se deschide AS
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
sunt constituite de inelul aortic, valvulele aortice, sinusurile Valsalva și comisurile valvulare (schema 12.1). Inelul aortic este parte a scheletului fibros al inimii, situat la nivelul joncțiunii ventriculo-arteriale care atașează rădăcina aortei la VS; inelul este atașat direct de miocard pe 45% din circumferință și pe structurile fibroase în restul de 55%. Inelul aortic are o formă ondulată pe care sunt inserate cele trei valvule (fig. 12.13, 12.14) de formă semilunară, a căror coaptare, favorizată de câte un
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
catabolism, omogenizând temperatura între diferitele regiuni ale corpului și asigurând transportul hormonilor implicați în reglarea funcțiilor celulare. În organizarea acestui sistem fiziologic inima, organ musculo-cavitar, are rol de pompă, generând gradientele de presiune pe baza cărora se face circulația sângelui. Miocardul reprezintă țesutul contractil care formează cea mai mare parte a inimii, inserându-se la nivelul unui schelet fibros situat în jurul valvelor atrioventriculare și a vaselor mari. El este tapetat la exterior de foița viscerală a pericardului și la interior de
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
și a vaselor mari. El este tapetat la exterior de foița viscerală a pericardului și la interior de endocard, care se răsfrânge pe scheletul fibros al valvelor cardiace, continuându-se apoi cu endoteliul vaselor mari. Unitatea structurală și funcțională a miocardului este reprezentată de celula miocardică cu o lungime de 80-120 cm și o grosime de 10-15 cm, la om numărul lor fiind estimat la 1011. Din punct de vedere funcțional este o celulă excitabilă, prezentând ca și funcție specifică contractilitatea
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
creat favorizează influxul celular de K+. Valoarea potențialului membranar la care cele două tendințe opuse se egalizează este numită potențial de echilibru al acelui ion, putând fii calculată pe baza ecuației lui Nerst [7]. EXCITABILITATEA MIOCARDICĂ Excitabilitatea (batmotropismul) reprezintă capacitatea miocardului de a răspunde la acțiunea unui stimul a cărui intensitate depășește o anumită valoare prag. Modalitatea de răspuns constă în modificarea polarității membranare sub forma așa-numitului potențial de acțiune, responabil apoi de inițierea contracției miocardice prin intermediul cuplului electro-contractil. Potențialul
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
acțiune celular la nivelul inimii, a arătat că există mai multe tipuri distincte ale acestuia, în funcție de zona de recoltare (fig. 5.3). În esență toate aceste potențiale pot fi clasificate în două mari grupe: potențialul de acțiune rapid, corespunzător fibrelor miocardului contractil atrial și ventricular și fibrelor Purkinje, respectiv potențialul de acțiune lent, corespunzător celulelor din nodul sinusal și nodul atrioventricular [8, 9]. Analiza aspectului potențialului de acțiune distinge o etapă de depolarizare, în care se produce inversarea polarității membranare, urmată
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
chimic realizat de curenții IK, IKir și Ito. Faza 4 corespunde potențialului de repaus generat de efluxul de K+ realizând curentul IKir (modificat după [8]). Faza 1 - Repolarizarea inițială Este mai exprimată la nivelul fibrelor Purkinje și fibrelor epicardice ale miocardului ventricular fiind mult mai puțin evidentă la nivelul fibrelor ventriculare endocardice. Mecanismul repolarizării inițiale constă în activarea curentului de K+ tranzitor spre exterior (Ito - transient outward), un curent dependent de voltaj și activat pentru un scurt interval de timp imediat
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
curentului de K+ tranzitor spre exterior (Ito - transient outward), un curent dependent de voltaj și activat pentru un scurt interval de timp imediat după depolarizarea fibrelor miocardice. Acest curent contribuie la heterogenitatea repolarizării miocardice datorită distribuției sale neuniforme în grosimea miocardului. Este puternic modulat de neurotransmițători și influențat de frecvența de activare, având rol în modificarea duratei potențialului de acțiune în funcție de frecvența cardiacă [13]. Activarea Ito duce la creșterea semnificativă a efluxului de K+ din celulă pe baza gradientului electrochimic existent
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
de activare, scăzând la fibrele cu răspuns rapid atunci când frecvența cardiacă crește [28]. Medicamentele care prelungesc repolarizarea prin blocarea curentului de K+ rectificator întârziat (IK) prelungesc durata fazelor refractare, exercitând un efect antiaritmic [29]. AUTOMATISMUL MIOCARDIC Automatismul (cronotropismul) este proprietatea miocardului de a genera spontan stimuli cu caracter ritmic. Aceasta se datorează existenței la nivelul țesutului miocardic a unor celule cu proprietăți electrofiziologice particulare numite celule pacemaker. Celulele pacemaker Se găsesc la nivelul nodului sinusal și a nodului atrioventricular. Potențialul de
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
modulat de neuromediatori, fapt care stă la baza influențării automatismului cardiac de către sistemul nervos vegetativ. Sinteza recentă de medicamente capabile să blocheze selectiv curentul If (Ivabradine) crează posibilitatea de-a modula frecvența cardiacă fără a influența alte fenomene electrice ale miocardului [31-33]. - curentul de Ca+2 spre interior se activează la sfârșitul repolarizării, atunci când potențialul de membrană scade sub -55 mV; la aceste valori ale potențialului, canalele de tip L fiind inactive, curentul se realizează prin intermediul canalelor de Ca+2 de
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
locului de vărsare a venei cave superioare, având un aspect alungit în direcție cranio-caudală (10-20 mm lungime, 2-3 mm grosime). Histologic, este format din celule P (palide) care reprezintă sediul activității pacemaker și celule T (tranziționale) care fac legătura cu miocardul atrial. Din punct de vedere electro-fiziologic, celulele P sunt celule cu răspuns lent având un potențial diastolic maximal de aproximativ -60 mV, potențialul prag fiind de -40 mV. Activitatea de pacemaker a fost atribuită unui grup de aproximativ 5000 de
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
nodului sinoatrial, sincronizate între ele prin interacțiuni electrice datorate numeroaselor joncțiuni intercelulare de tip gap. Nu au fost evidențiate căi specifice de conducere sinoatrială, conducerea preferențială într-o anumită direcție fiind explicată prin arhitectura fibrelor tranziționale, care se continuă cu miocardul atrial. Vascularizația nodului sinusal este asigurată de o arteră provenind cel mai adesea din artera coronară stângă și ocazional din artera circumflexă. Nodul sinusal are o bogată inervație, atât simpatică provenind din ganglionii simpatici cervicali cât și parasimpatică provenind din
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
scăderea curentului lent de Ca+2 responsabil de viteza depolarizării, medicamentele beta-blocante (Propranolol) scad automatismul prin antagonizarea efectului stimulării simpatice, în timp ce blocantele receptorilor muscarinici (Atropina) cresc automatismul țesutului nodal prin antagonizarea efectului stimulării parasimpatice [19]. CONDUCTIBILITATEA Conductibilitatea (dromotropismul) este capacitatea miocardului de a transmite potențialul de acțiune în întreg teritoriul inimii. Transmiterea impulsului electric de la o celulă miocardică la alta se face cu ușurință realizând un comportament de tip „sincițiu funcțional”. Substratul molecular al acestui fenomen îl constituie prezența la limita
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
constituind baza transmiterii rapide a excitației la acest nivel, iar Cx45 se găsește mai ales în țesuturile embrionare [40-42]. Densitatea, distribuția și starea funcțională a joncțiunilor strânse reprezintă factori determinanți pentru viteza și direcția de propagare a fenomenelor electrice în miocard. Starea funcțională a joncțiunilor strânse poate fi modificată de mediatorii celulari fiziologici (AMPc, GMPc) sau de stări patologice (ischemie, acidoză, diselectrolitemii). Modificăriile arhitecturii conexonilor însoțesc remodelarea miocardică în cazul hipertrofiei, dilatației sau leziunilor fibrotice, alterarea cuplării electrice intercelulare putând precipita
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
într-o anumită direcție. Există însă numeroase controverse privitor la rolul acestor fascicule, neexistând dovezi clare despre existența unor structuri de conducere bine organizate care să cuprindă celule specializate de tipul fibrelor Purkinje. Este posibil ca explicația conducerii preferențiale în miocardul atrial să țină mai degrabă de aranjamentului arhitectonic al fibrelor, grosimea mai mare și dispoziția acestora cap la cap favorizând conducerea într-o anumită direcție [35]. Conducerea nodală Nodul atrioventricular Reprezintă singura cale fiziologică prin care impulsul electric poate trece
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
Se pot exprima fie prin încetinirea sau blocarea conducerii la acest nivel, determinând apariția blocurilor atrioventriculare, fie prin accelerarea conducerii în cazul sindroamelor de preexcitație ventriculară; acestea se datorează existenței căilor accesorii de conducere atrioventriculară, fascicule cu o structură asemănătoare miocardului contractil, care ocolesc total sau parțial zona de întârziere de la nivelul nodului atrioventricular, având un rol important în geneza unor aritmii (fig. 5.12). Conducerea nodală duală Este explicată prin existența la acest nivel a două căi de conducere diferite
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
perioadei refractare: calea rapidă, cu o perioadă refractară mai lungă și calea lentă cu perioadă refractară ceva mai scurtă. În realitatea, se pare că aceste căi reflectă mai degrabă modalitatea de abordare a nodului atrioventricular de către impulsurile care vin dinspre miocardul atrial, calea rapidă, cu un abord anterior din spre septul interatrial conținând mai ales celule de tip tranzițional cu potențial de acțiune de tip rapid, în timp ce calea lentă, cu un abord posterior conține celule de tip nodal cu potențial de
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
suprafețe, constituind suprafața limitantă. Aceasta se deplasează prin inimă în sensul undei de excitație, mărimea și orientarea ei spațială fiind într-o permanentă schimbare. De-o parte și de alta a suprafeței limitante există deci un câmp electric negativ, corespunzător miocardului activat și unul pozitiv, corespunzător miocardului care încă nu este activ, luând deci naștere un dipol (fig. 5.14). Fiecare dipol cardiac poate fi reprezentat grafic printr-un vector, orientat din spre zona electronegativă în spre zona electropozitivă și având
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
deplasează prin inimă în sensul undei de excitație, mărimea și orientarea ei spațială fiind într-o permanentă schimbare. De-o parte și de alta a suprafeței limitante există deci un câmp electric negativ, corespunzător miocardului activat și unul pozitiv, corespunzător miocardului care încă nu este activ, luând deci naștere un dipol (fig. 5.14). Fiecare dipol cardiac poate fi reprezentat grafic printr-un vector, orientat din spre zona electronegativă în spre zona electropozitivă și având o mărime determinată de diferența de
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
intervalul R-R [50]. Unda P reprezintă depolarizarea atriilor, inițiată în AD, la nivelul nodului sinusal și propagată apoi în atrii de sus în jos și de la dreapta spre stânga (fig. 5.17). Are o amplitudine redusă datorită grosimii reduse a miocardului atrial și o formă rotunjită cu durată de 80-100 ms datorită propagării relativ lente a excitației în miocardul atrial. Repolarizarea atrială se manifestă sub forma unei unde mici, mascată însă de depolarizarea ventriculară peste care se suprapune. Segmentul PQ reprezintă
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]