5,864 matches
-
și structurală- atrială este legată de modificări specifice care explică geneza de aritmii, în particular a fibrilației atriale (FA). Inflamația, respectiv expresia proteinei C reactive, fibirinogenul, IL-1,6 și 10, TNF-alfa ar condiționa predispoziția spre boală coro- nariană, inclusiv infarct miocardic acut (IMA) și accident vascular cerebral (AVC). O expli- cație posibilă este și rolul factorilor trombogeni ca PAI-1 (21). Rigidizarea sistemului arterial, prin afectarea cuplajului cord-vas, poate fi un stimul adițional. 2.2.1.2. Modificările vasculare Rolul telomerelor și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
la bărbați (34). Imagistica nucleară la vârstnicii sănătoși, sedentari, normotensivi, constată o dilatare modestă a cavităților stângi, doar la bărbați. Cu alte cuvinte, adaptarea cordului la creșterea cronică de presiune este influențată de sex (12). 2.2.2.2. Fibroza miocardică Este un proces constant, determinat de creșterea cantității de colagen și modificarea pro - prietăților sale secundar fenomenului de crosslinking, cu efect direct asupra funcției cardiace. Măsurarea conținutului în colagen arată hiperplazia și hipertrofia fibrelor de colagen tip I, aspecte confirmate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
vârstă (37). Funcția sistolică evaluată global în repaus prin fracția de ejecție, fracția de scurtare, debitul cardiac, indexul cardiac nu prezintă modificări, cel puțin până în decada a șaptea (38). Evaluarea altor parametri mai sensibili, ca fracția de scurtare circumferențială, velocitățile miocardice sistolice și parametrii de deformare miocardică, arată valori modificate la vârstnic, care atestă afectarea funcției sistolice (39,40). În schimb, măsurarea unor parametri independenți de sarcină (relația velocitate de scurtare a fibrei miocardice corectată pentru frecvența cardiacă -stres circum- ferențial
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
în repaus prin fracția de ejecție, fracția de scurtare, debitul cardiac, indexul cardiac nu prezintă modificări, cel puțin până în decada a șaptea (38). Evaluarea altor parametri mai sensibili, ca fracția de scurtare circumferențială, velocitățile miocardice sistolice și parametrii de deformare miocardică, arată valori modificate la vârstnic, care atestă afectarea funcției sistolice (39,40). În schimb, măsurarea unor parametri independenți de sarcină (relația velocitate de scurtare a fibrei miocardice corectată pentru frecvența cardiacă -stres circum- ferențial telesistolic sau elastanța telesistolică) nu confirmă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
sensibili, ca fracția de scurtare circumferențială, velocitățile miocardice sistolice și parametrii de deformare miocardică, arată valori modificate la vârstnic, care atestă afectarea funcției sistolice (39,40). În schimb, măsurarea unor parametri independenți de sarcină (relația velocitate de scurtare a fibrei miocardice corectată pentru frecvența cardiacă -stres circum- ferențial telesistolic sau elastanța telesistolică) nu confirmă diferențe semnificative tânăr-vârstnic (41). Funcția diastolică Este în mod evident alterată la vârstnic, și anume umplerea precoce protodiastolică. La vârstnicul de 80 de ani se reduce până la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
și o meta-analiză efectuată pe 18.712 pacienți (46). Din acest motiv, la vârstnici scade rezerva de debit cardiac, care la efort trebuie susținut de creșterea debitului sistolic. Această creștere este posibilă datorită menținerii umplerii ventriculare tardive și alungirii contracției miocardice. În practică, administrarea agoniștilor beta adrenergici are un efect mai redus inotrop și cronotrop, în timp ce răspunsul vascular la alfa agoniști nu este influențat în mod semnificativ. În fine, afectarea barorecepției determină și suscepti - bilitatea crescută (de 3-4 ori) la hipotensiune
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
cu creșterea TA diferențiale prin scăderea TA diastolice; -creșterea TA diferențiale influențează direct hemodinamica cerebrală și renală, substrat al declinului funcției renale - scăderea clearence-ului de creatinină, microalbuminurie, și cerebrale - alterare status cognitiv și intelectual; -scăderea TA diastolice care compromite perfuzia miocardică, scade rezerva de flux coronarian, favorizează afectarea coronariană; -creșterea variabilității TA pe termen scurt și lung - crește riscul de AVC (61); -hipotensiune arterială ortostatică prin afectarea funcției baroreceptorilor, agravată de alterările sistemului venos. Studiile epidemiologice la vârstnici demonstrează asocierea cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
coronariană, comparabil la bărbați și femei (4). Un alt studiu privind boala coronariană, efectuat pe o populație care a inclus subiecți cu vârsta de 70 de ani, urmăriți pe o perioadă de 9 ani, a arătat că, deși incidența infarctului miocardic este dublă la bărbați față de femei, angina pectorală apare cu frecvență egală la ambele sexe. În plus, 50% dintre subiecții de sex masculin cu angină pectorală au avut în antecedente infarct miocardic, față de procentul de femei cu istoric de infarct
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
9 ani, a arătat că, deși incidența infarctului miocardic este dublă la bărbați față de femei, angina pectorală apare cu frecvență egală la ambele sexe. În plus, 50% dintre subiecții de sex masculin cu angină pectorală au avut în antecedente infarct miocardic, față de procentul de femei cu istoric de infarct de doar 23%. Mortalitatea a păstrat aceeași tendință, fiind aproximativ dublă la bărbați față de femei. Prevalența globală a bolii coronariene a fost de 30% la 70 de ani și nu a înregistrat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
modifica tabloul clinic tipic al anginei pectorale. Pe de altă parte, episoadele de ischemie silențioasă apar frecvent la vârstnic, situație specifică mai ales pacienților care asociază diabet zaharat (DZ). În locul durerii anginoase tipice cu caracter de strivire sau compresiune, ischemia miocardică se poate manifesta prin dispnee, senzație de arsură în regiunea precordială, stare confuzională, sincopă sau chiar lipsa completă a oricărui simptom. În plus, mulți dintre pacienții vârstnici, obișnuiți cu suferințele cauzate de diferite patologii, pot trece cu vederea simptomele cauzate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
manifesta prin dispnee, senzație de arsură în regiunea precordială, stare confuzională, sincopă sau chiar lipsa completă a oricărui simptom. În plus, mulți dintre pacienții vârstnici, obișnuiți cu suferințele cauzate de diferite patologii, pot trece cu vederea simptomele cauzate de ischemia miocardică, mai ales dacă acestea nu sunt tipice și au un caracter vag. Din acest punct de vedere, atât vârstnicii, cât și cei care îi îngrijesc trebuie să trateze cu atenție și responsabilitate toate semnele tipice sau atipice care ar putea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
atât vârstnicii, cât și cei care îi îngrijesc trebuie să trateze cu atenție și responsabilitate toate semnele tipice sau atipice care ar putea fi determinate de un episod ischemic coronarian. O comparație a subdenivelării de segment ST tipică pentru ischemia miocardică (cel puțin 1 mm, cu durată de cel puțin 80 milisecunde, pentru o perioadă de peste 60 secunde) care nu asociază durere anginoasă, la pacienții vârstnici (peste 65 ani) cu boală coronariană, respectiv pacienții de vârstă mijlocie (sub 60 ani), care
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
demonstrat o variație semnificativă statistic a ratei de extrac- ție a lactatului la efort față de condițiile bazale la pacienții vârstnici de - 50 +/ - 40% față de - 2 +/ - 15% la grupul de vârstă mijlocie. Semnificația este de creștere a potențialului anaerob al metabolismului miocardic la vârstnici, concordant cu frecvența mai mare a ischemiei miocardice silențioase (6). În aceste condiții, testul de efort la pacientul vârstnic poate fi o adevărată provocare pentru clinician. La această situație contribuie și alți factori asociați, precum capacitatea funcțională compromisă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
a lactatului la efort față de condițiile bazale la pacienții vârstnici de - 50 +/ - 40% față de - 2 +/ - 15% la grupul de vârstă mijlocie. Semnificația este de creștere a potențialului anaerob al metabolismului miocardic la vârstnici, concordant cu frecvența mai mare a ischemiei miocardice silențioase (6). În aceste condiții, testul de efort la pacientul vârstnic poate fi o adevărată provocare pentru clinician. La această situație contribuie și alți factori asociați, precum capacitatea funcțională compromisă a vârstnicului din cauza decondiționării musculare și fizice, cu rol important
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
rezultatelor fals negative, la un segment de populație cu prevalență crescută a bolii coronariene. Rezultatele fals pozitive la testul de efort pot fi de asemenea mai frecvente la vârstnici, datorită prevalenței mai mari a unor factori de confuzie precum infarctul miocardic în antecedente sau hipertrofia de ventricul stâng (VS). Numărul rezultatelor fals pozitive poate fi redus prin excluderea de la testul de efort a pacienților care au o electrocardiogramă de repaus cu modificări ce se pretează la confuzii (3). În acord cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
în comparație cu 5,3% pentru cei cu test de efort pozitiv, respectiv 13,7% la pacienții la care nu a fost posibil testul de efort din cauza instabilității clinice. La pacienții cu angină provocată prin testarea de efort, rata mortalității prin infarct miocardic acut a fost ridicată (hazard ratio 6,1; p = 0,02) (9). La subiecții urmăriți pe o perioadă de mai mulți ani, rezultatele privind valoarea prog - nostică a subdenivelării ST la testul de efort au fost diferite pentru subiecții inițial
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
72 versus 2,8, p < 0,002) (10). În funcție de antecedentele pacientului, de rezultatul evaluării clinice și ale testării de efort se stabilește diagnosticul de angină pectorală și riscul cardiovascular. Mai departe pot fi necesare metode suplimentare imagistice, pentru evaluarea perfuziei miocardice. La pacienții clasificați la risc scăzut pe baza informațiilor clinice și a testării de efort, nu există dovezi consistente privind aportul prognostic suplimentar al unor metode imagistice, față de testarea standard. Din acest punct de vedere, trebuie făcută distincție între cercetările
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
și a costului redus, testul de efort standard la covorul rulant rămâne cel mai rezonabil test aplicabil la subiecții cu electrocardiogramă (ECG) de repaus normală. La pacienții cu risc prognostic intermediar la acest test, metodele imagistice de evaluare a perfuziei miocardice par să fie indicate în evaluarea ulterioară a riscului. Dacă se documentează imagini de perfuzie miocardică normale sau aproape normale, riscul de mortalitate cardiacă este redus și se recomandă managementul farmacologic al bolii (11). 16.3. Tratamentul farmacologic Tratamentul pacienților
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
aplicabil la subiecții cu electrocardiogramă (ECG) de repaus normală. La pacienții cu risc prognostic intermediar la acest test, metodele imagistice de evaluare a perfuziei miocardice par să fie indicate în evaluarea ulterioară a riscului. Dacă se documentează imagini de perfuzie miocardică normale sau aproape normale, riscul de mortalitate cardiacă este redus și se recomandă managementul farmacologic al bolii (11). 16.3. Tratamentul farmacologic Tratamentul pacienților cu angină pectorală stabilă are ca obiective primare îmbunătățirea calității vieții prin minimizarea sau abolirea crizelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
se recomandă managementul farmacologic al bolii (11). 16.3. Tratamentul farmacologic Tratamentul pacienților cu angină pectorală stabilă are ca obiective primare îmbunătățirea calității vieții prin minimizarea sau abolirea crizelor anginoase și îmbunătățirea prognosticului prin scăderea riscului cardiovascular global, prevenirea infarctului miocardic și a morții subite cardiovasculare. Înaintea terapiei farmacologice, un rol primordial îl deține modificarea stilului de viață, care include renunțarea la fumat, modificările dietei și creșterea nivelului de activitate fizică. La pacientul vârstnic, care asociază frecvent multiple comorbidități, precum hipertensiunea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
frecvent la vârstnici pentru patologia prostatică. Excepție fac blocantele selective α-1A și α-1D (tamsulozin), care pot fi asociate nitraților (3). 16.3.2. Betablocantele Betablocantele acționează asupra cordului cu efecte favorabile în angina pectorală prin reducerea frecvenței cardiace și contractilității miocardice, creșterea perfuziei zonei miocardului ischemic prin prelungirea diastolei și prin creșterea rezistenței vasculare în miocardul normal. Pentru obținerea efectului optim se recomandă betablocante cardioselective cu durată lungă de acțiune, fără activitate simpatomimetică intrinsecă. Doza trebuie titrată pentru o frecvență cardiacă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
recomandă analizarea răspunsului frecvenței cardiace la tratamentul betablocant și printr-un test de mers sau de efort, dacă răspunsul la doza stabilită inițial nu este satisfăcător (14). Betablocantele prezintă avantaje suplimentare la pacientul cu angină pectorală stabilă care asociază infarct miocardic în antecedente sau insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție scăzută. Trialul clinic multicentric CAPRICORN, care a inclus 1.959 de pacienți cu infarct miocardic și fracție de ejecție a VS sub 40%, a demonstrat că tratamentul cu carvedilol 6,25
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
este satisfăcător (14). Betablocantele prezintă avantaje suplimentare la pacientul cu angină pectorală stabilă care asociază infarct miocardic în antecedente sau insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție scăzută. Trialul clinic multicentric CAPRICORN, care a inclus 1.959 de pacienți cu infarct miocardic și fracție de ejecție a VS sub 40%, a demonstrat că tratamentul cu carvedilol 6,25 mg reduce frecvența mortalității globale și specifice cardiovasculare ( hazard ratio 0,77; 95% interval de confidență: 0,60-0,98, p = 0,03) și a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
fracție de ejecție a VS sub 40%, a demonstrat că tratamentul cu carvedilol 6,25 mg reduce frecvența mortalității globale și specifice cardiovasculare ( hazard ratio 0,77; 95% interval de confidență: 0,60-0,98, p = 0,03) și a infarctului miocardic recurent non-fatal (15). Nu toate studiile clinice confirmă beneficiile betablocantelor în angina pectorală stabilă. Un studiu longitudinal din 2012, efectuat pe un număr de 44.708 subiecți, a analizat rezultatele clinice ale utilizării betablocantelor la pacienții stabili cu boală coronariană
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
clinice confirmă beneficiile betablocantelor în angina pectorală stabilă. Un studiu longitudinal din 2012, efectuat pe un număr de 44.708 subiecți, a analizat rezultatele clinice ale utilizării betablocantelor la pacienții stabili cu boală coronariană, cu sau fără istoric de infarct miocardic, precum și la subiecții cu risc pentru boală coronariană. Pentru o perioadă de urmărire de 44 de luni nu s -au obținut diferențe semnificative din punctul de vedere al mortalității și evenimentelor cardiovasculare (16) . Cu toate acestea, există dovezi în favoarea folosirii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]