1,500 matches
-
Mai rămâi!»” (Amintiri spre Someș). Figura voievodală, de sorginte eminesciană, se preface aici în chip de războinic, luptător, mesager de cultură, liant între epoci și culturi diferite, trimis civilizator. Lumea mitologică, de o arhaitate caldă, cuceritoare, se întrepătrunde cu lumea mirifică a începuturilor originare, pe care poetul o poartă în arhetipul său: „Pământ, din oseminte format și frământat/ Din sângele străbun și din sudoare,/ Ești trupul meu cel viu și-adevărat,/ Fără-nceput, nici margine sub soare.// Prin truda ta trecând
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
de vorbă”, „Copiii noștri”, „Viața religioasă” ș.a. Prin deschiderea promovată, M. n. se vrea un mijloc de unire a românilor de pe toate meridianele, dar în primul rând a celor din America de Nord. „Revista noastră - se susține - vine cu simțămintele profunde ale mirificului nostru spațiu mioritic să umple golul anilor de exil pe alte meleaguri: America, Canada sau de pretutindeni. Coloanele ei se vor deschide curatelor sentimente românești, evitându-se polemici de orice natură.” Pentru cultivarea mândriei de a fi român se apelează
MIORIŢA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288165_a_289494]
-
calmeze. Comentariile sale sunt însă în nota cinic-ironică în care se referă, în general, la lumea înconjurătoare: „Da, e un loc frumos pentru bătrâni și părinții lor!”. Într-o scrisoare din 18 martie 1949, adresată jurnalistului canadian Alex Barris, descrie mirificul loc pe același ton cinic-detașat: Living-roomul nostru are o fereastră panoramică ce dă, la miazăzi, dincolo de golf, spre Point Loma, partea cea mai apuseană a lui San Diego. Noaptea, lunga coastă luminată se întinde până aproape în poalele noastre. Un
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
va inhiba scriitoricește pe cel ce se considerase integrat socialmente pozițiilor de stânga. Într-o carte târzie, Hârca piratului. Peisaje dunărene (1957), dincolo de comentarii și epicizări mediocre, dialoguri imaginare, tonul vag festivist, răzbat imagini pregnante ale reporterului de altădată: Delta mirifică - o Amazonia locală - sau haloul fantastic al dostoievskianului Igor Radomirski, ultimul „vrăjitor” de albine de la Isaccea. O figură a secolului al XX-lea, „însuși reporterul” (Geo Bogza), B.-F. rămâne egalul marilor jurnaliști ai lumii moderne. SCRIERI: Cinci zile printre
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
sau nerecunoscută. Persoanele deosebit de stresate își refulează destul de dificil angoasa. Prin somn și prin relaxarea psihică proprie acestuia, angoasa iese din nou la suprafață, puternică și cotropitoare, prin imaginile de groază din coșmar. La fel cum visul are un caracter mirific, pozitiv și ideal, în expresiile curente, coșmarul se articulează în jurul viziunilor de infern și al situațiilor dramatice. La copil, coșmarul este cel care revelează temerile ce îl copleșesc. Poate fi urmarea citirii unei cărți sau a vizionării unui film care
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
nunții”, a nunții lirice, „necesare”. Agenții acesteia sunt greierii: „Greierii cântă numai în somn, / Greierii ziua sunt numai insecte” (Ochiul de greier, 1981); tot astfel poeții. Pentru ca lumea să le apară miraculoasă, pentru ca deshidratarea frunzelor să li se înfățișeze ca „mirific incendiu al pădurii căzute în roșu”, ei trebuie să iasă din orizontul diurnului, să dea ochiului sufletesc, închis spre existența din afară, posibilitatea de a se trezi înăuntru. În durata somnului său, fecund, poetul e „mort” ca ins obișnuit. În
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
care s-a instalat deja ca membru central al familiei și ca furnizor de stiluri de viață și de modele culturale. Acesta tinde să preia, succesiv sau simultan, rolul de doică, de părinte, de educator și „pedagog național”, de univers mirific și boltă înstelată pe care se rotesc sclipitor, dar și amăgitor noii „luceferi” și noii idoli ai copiilor și ai adolescenților. Mai mult decât pentru adulți și, în orice caz, în alt mod decât pentru aceștia, pentru copii și adolescenți
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
își gravase din țurțurii de gheață de pe ramuri autoportretul pe omăt, era azi înfofolit în puf. Spre cer urcau drumuri podite cu diamante. Omul legii și-aduse aminte de copilărie. Ca ș- atunci, el se lipi de fereastră să absoarbă mirifica priveliște. Dintr-o dată vântul stătu pe sloată. Nemișcată, pluti o clipă de tăcere iar ninsoarea căzu. Pe gârlă, în perdeaua ei de plopi, apăru o moară. Hâțânându-se pe furci, moara uruia, zvârlind pe sub streșini suluri de fum. De după
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
să ia el însuși locul personajului misterios, Rebis, pe care-l întâlnise, prima oară, șezând neclintit în jilțul său. [...] în această însăilare de capitole diverse, rămâne impresionantă alăturarea de tablouri cu peisaje realiste (drumul spre iarmaroc și iarmarocul), tablouri stilizate mirific (schitul din peșteră) și fantastic gotic (castelul grafului Augenstein). Iată, în stil realist: "Gușterii cu solzi verzi-albăstrui își lipeau pântecele reci de pietrele încinse, pândind din ochi zborul suspendat al libelulelor. Curgerea râului era înfrânată de memoria izvorului și însuflețită
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
pe zi ce trece un cinic. De abia de ieri am descoperit că nu este vorba doar de un simplu cinism, ci transformarea mea este cu mult mai gravă. Mă dezumanizez! Da, un om născut și crescut pe cele mai mirifice locuri pe care le are Moldova, în Curseștiul acela ascuns într-un fund de județ printre păduri, unde aerul, apa, florile, liniștea pădurii, caracterul oamenilor, mi-au dat pornirile mele de bunătate și toleranță față de toți trăitorii de pe acest pământ
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
dor de toți, vă voi iubi de sus ... Nu pot, sunt muritor de rând, dar ca supus Îl rog pe Domnul, Bunul Dumnezeu Ca să vă spună toate - acestea-n locul meu! SCLIPIRI SENTIMENTALE Ica Grasu vine din Tanacul Vasluiului, loc mirific, cu frumuseți naturale splendide și cu oameni plini de iubire față de elementele naturii cu care s-a înfrățit de-a lungul secolelor. Poeta vasluiană, pentru că poetă este, a fost purtată de valurile vieții în multe locuri din țară și străinătate
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
să ia el însuși locul personajului misterios, Rebis, pe care-l întâlnise, prima oară, șezând neclintit în jilțul său. [...] în această însăilare de capitole diverse, rămâne impresionantă alăturarea de tablouri cu peisaje realiste (drumul spre iarmaroc și iarmarocul), tablouri stilizate mirific (schitul din peșteră) și fantastic gotic (castelul grafului Augenstein). Iată, în stil realist: "Gușterii cu solzi verzi-albăstrui își lipeau pântecele reci de pietrele încinse, pândind din ochi zborul suspendat al libelulelor. Curgerea râului era înfrânată de memoria izvorului și însuflețită
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Și vara are un basm al ei, iar eu am aflat cum se înfiripă. Iată că a venit vara! Soarele fierbinte începe să pârjolească tot ce iese în calea lui, pe când păsărelele, dornice de căldură, ciripesc necontenit, iar glasul lor mirific răsună printre munții înalți și printre copacii animați doar de micuțele veverițe zburdalnice, pentru că vântul se odih nește. Chemată de splendoarea acestei zile de vară, am ieșit pe afară, într-o plimbare, pentru a admira și pentru a afla, cumva
Magia anotimpurilor. In: ANTOLOGIE:poezie by Jenica-Daiana Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_691]
-
mai bună. Scena îi umplu toată mintea și se întrebă dacă s-ar putea sătura vreodată. Așa trăiau bogații și asta era o viață de rege, își zise... și își dorea să o cuprindă cu totul, să ia o înghițitură mirifică, una care să devină parte din el pentru totdeauna. Ah, de-ar putea să-și dea viața pe acest lux al nemișcării, de-ar putea sta cu fața înspre după-amiază ca o floarea-soarelui și învăța tot ce era de știut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
mine însumi. Să am coșmaruri, halucinații, să fiu în stare de orice pentru un strop de băutură. Visez, e drept, câteodată dolofane sticle de whisky, printre care mă plimb țanțoș, alegând câte una ca și cum aș rupe minunate flori din cine știe ce mirifică grădină. Visez bodegi - culmea, nici una dintre cele pe care le frecventam! - în care lâncezesc fără nici un gând, fără nici o dorință. Doar cu carafe de vin aburite în față și cu figuri necunoscute în preajmă. Și multe alte astfel de vise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
se Îndreptă spre fereastra ce da În grădină. Aici, după ce Încercă din răsputeri să deschidă fereastra În fel și chip, descoperi că aceasta e zidită din cărămizi de plută, ce aveau darul de a estompa orice zgomot, și că peisajul mirific străjuit de gratii, cu tot cu copaci și păsări, ce se afla În spatele ferestrei, putea fi rulat și derulat ca o foaie de hârtie. Oliver se zbătu, se lovi cu capul de perete, dar nu simți nici un fel de durere. Și atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
i-a cânta? / Tunurile și pușca / Cine focu i-a jeli? Numa sunetu puștii. Spontaneitatea acestui enunța testament ne duce cu gândul Înapoi spre momentul care a generat, prin Îndepărtare de contextul real și rescriere continuă de generații, metafora nunții mirifice din Miorița. (Mihai pop În „Cuvântul Înainte“ la Antologie de folclor din județul Maramureș, Baia Mare, 1980, vol. I, Poezia, p. 17) (RETROVIZOR) Teristule, s-a Întâmplat o mare nenorocire. Știu, nu te grăbi, știu că Gelu e În armată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
la 11 ani în lacul Schönhausen și Falcon Scott ar fi atins Polul Sud înaitea lui Amundsen, conectai scanerul ocular, reglai coordonatele și pentru câteva ceasuri o realitate hologramatică complementară te învăluia, aducându-ți răspunsurile. Puteai să întrevezi o lume mirifică dacă alegeai ca împărații romani din secolul al IV-lea să nu fi impus ca unică religie oficială creștinismul sau ca Europa să nu fi fost lovită de ciumă de trei, ci de zece ori! Pentru o lume perfectă însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85064_a_85851]
-
A fi cuminte Soarele prietenos de început de toamnă, cu lumina ca mierea, își trimite generos razele care ne oferă binefăcătoarea căldură acum, când începem să-i simțim lipsa. Am mers în grădina Copou să petrec câteva ore în acest mirific colț de rai al ieșenilor, să mă bucur de vremea frumoasă, de căldura molcomă a unei zile de toamnă autentică. Stau pe o bancă însorită, inspir cu plăcere aerul curat, parfumul florilor și al frunzelor așternute pe alei. Privesc cu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
moarte și viață, luminișurile foșneau într-o liniște de rai. De-a lungul pîrîului, cătunul deșira cîteva case; rîpa lui era plină de mormane de gunoaie; pe sub bozii, un hoit de cîine infesta aerul. Departe de neliniștile civilizației, în această mirifică pace se pătrundea pe o cărare ornată cu excremente. Chiar înainte de a intra între case, am fost precedați de răcnete guturale. Un număr nemăsurat de plozi cu buricele goale izvora din lăuntrul sălașelor, alcătuind un adevărat alai. Nu răspundeau la
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
omul, educatorul s-a confundat cu însăși școala și problemele ei multiple, ne ia frumos de mână și ne plimbă dezinvolt pe toate cărările pe care a umblat, făcându-ne mult mai ușoară înțelegerea întregului proces instructiv-educativ. Astfel călătorim prin mirificul „Copou” al Iașilor în toate anotimpurile, îl urmăm în tramvai ori în autobuz, pe trotuar sau stând pe o bancă observând atent furnicarul omenesc ce se mișcă în permanență, urmărim ca martori discreți discuția liberă, nudă, dintre un băiat și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
după citirea capitolului Copilăria. Școala din Priponești și Școala Normală din Bârlad, a fost să caut în Atlasul rutier unde este acel Priponești, identificându-l între Tecuci și Bârlad, lângă Ghidigeni. Ca unul care mi-am petrecut copilăria în lumea mirifică a satului, m-am „transpus” pe toată durata agreabilei lecturi în acel „Priponești...renumit pentru vinurile foarte bune și pentru oamenii atât de harnici, de buni, de primitori și de iubitori de frumos”. Apoi, ca unul care și-a petrecut
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
onest - mustind de științe multidisciplinare: etnografie, folclor, limbă, literatură, lingvistică, toponimie, istorie etc. Parcurgând cu interes tot mai sporit paginile dense ale cărții, mă gândeam în același timp la imensul volum al muncii de documentare la fața locului în acea mirifică „Țară a Loviștei”, adusă la cunoștința lumii din negura vremii și reînviată prin magia cuvântului scris și mai ales a dragostei de neam și țară. Am surprins pe parcurs pagini atât de frumos inserate, încât și venerabilul matale (moldovenism curat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
-l prostească la nesfârșit. Pe anul acesta, pomana porcului s-a dus, sarmalele au fost terminate, vinul băut, Salvarea, sunată. La ce vă mai așteptați? La mulți ani și cât mai multe pomeni ale porcului... Poiana luminoasă Într-un luminiș mirific, din pădurea magică Iasnaia Poliana (Poiana Luminoasă), sub o moviliță de pământ verdeinerbat, își doarme somnul de veci titanul literaturii mondiale, Lev Nikolaevici Tolstoi. De ce aici și nu într-un cimitir? Istoria nu ne dă prea multe răspunsuri, dar aflăm
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
face bani din prostia lui. Și face, nu se ncurcă! Așa că, nu vă fie cu mirare, când câte un ziarist care se lăuda pe toate drumurile că-i cinstit, fiindcă spune numai Adevărul, după un plonjon cu mașina, direct în mirificul peisaj al patriei de pe Valea Prahovei, a dat creștinește în primire, însă din urma sa au rămas pe lângă destule bunuri pământești, mai multe imobile și un „fleac” de șapte milioane de dolari. Cam așa stă presa noastră cea liberă, pe
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]