1,501 matches
-
a dorinței -”, în: Anuarul Facultății de Teologie Ortodoxă «Patriarhul Justinian», anul V (2005), Edit. Universității din București, p. 614. footnote>. Este, într-adevăr, imposibil să exprimi (ce este Dumnezeu), dar este și mai dificil să-L înțelegi. Referindu-se la mistică, Paul Evdokimov susține: „Urcușul mistic orientează sufletul către Împărăția Cerurilor”<footnote L’Orthodoxie (Neuchatel, Delachaux/Niestlé, 1965), p. 118. footnote>. Pentru numeroși autori - și nu putem ignora ceea ce pentru ei este adevărul -, dacă scopul studiului nostru este experiența religioasă, există
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
Early Church Fathers”, edited by Carol Harrison, Routledge, London, 1999, p. 100. footnote>. Sfântul Grigorie de Nyssa este cel care a pus bazele apofatismului Bisericii de Răsărit; într adevăr, prin Sfântul Grigorie de Nyssa, ce a fost mai adâncit în mistica platonică, „a intrat în credința creștină și în gândirea Bisericii de Răsărit, la fel cum prin Augustin, în cea de Apus. De asemenea, Sfântul Grigorie a fost cel care a indicat calea către Areopagit, deși, acesta din urmă, pentru o
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
preamăresc ca fiind unul dintre marii mistici ai întunericului. Deși se poate subscrie liniilor generale ale acestei poziții, doresc să argumentez că gândirea Sfântului Grigorie de Nyssa relevă în nu mai mică măsură și ceea ce ar putea fi denumit o mistică a luminii. Problema misticii întunericului la Sfântul Grigorie a pătruns în arena academică o dată cu un eseu al lui Henri-Charles Puech, La ténèbre mystique chez le PseudoDenys l’Aréopagite et dans la tradition patristique, autor care spunea că tema întunericului mistic
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
God: Negative Theology in the Platonic Tradition: Plato to Eriugena (Louvain: Peters, 1995), p. 65, care pretinde că a descoperit tema întunericului divin și la Celsus, Contra Celsum 6:36; cf. 6:17; cf. Martin Laird, op. cit., pp. 593-594. footnote>. Mistica Sfântului Grigorie este în aceeași măsură una a luminii, ca și una a întunericului. Dacă teologul ortodox Olivier Clément îl poate numi pe Sfântul Grigorie de Nyssa poetul și dramaturgul întunericului, în aceeași măsură Sfântul Grigorie este poetul și dramaturgul
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
și dramaturgul luminii<footnote O. Clément, The Roots of Christian Mysticism, traducere T. Berkley (Londra: New City Press 1993), p. 236; cf. Martin Laird, op. cit., p. 594. Același teolog - Martin Laird - îndeamnă, pentru o altă identificare a Sfântului Grigorie cu mistica întunericului opozabil celui al luminii, scrisă pentru publicul larg, a se vedea antologia pregătită de L. Dupré și J. Wiseman (editori), Light from Light: An anthology of Christian Mysticism (Mahwah, N.J.; Paulist Press, 1988), p. 46. Într-adevăr, Henri Crouzel
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
op. cit., p. 336. footnote>. Nu există îndoială că Sfântul Grigorie de Nyssa a jucat un rol foarte proeminent în fundamentarea și dezvoltarea misticii creștine. El reprezintă veriga dintre Filon și alexandrieni prin Plotin la Sfinții Dionisie Areopagitul, Maxim Mărturisitorul și mistica bizantină. Deși a fost ulterior pus în umbră de autoritatea Sfântului Dionisie Areopagitul și deși alți scriitori medievali occidentali precum Hugh și Richard de Saint Victor, William de Paris, Sfântul Bonaventura, Dionisie Cartusianul și John Gerson au comentat mai mult
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
vedea pe Dumnezeu (și utilizează aici din nou exemplul lui Moise) înseamnă a-L urma perpetuu, din moment ce Dumnezeu se află dincolo de orice cunoaștere<footnote C. W. Macleod, “Allegory and Mysticism in Origen and Gregory of Nyssa...”, p. 366. footnote>. Astfel, mistica Sfântului Grigorie de Nyssa e construită pe ideea depășirii perpetue a sinelui: „întotdeauna deasupra, întotdeauna mai mare decât mine însumi”. Lucrările De vita Moysis, In Canticum canticorum și predicile asupra Fericirilor sunt toate înălțări spirituale fără un posibil sfârșit. Din moment ce
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
concomitent cu tânjirea progresivă în Dumnezeu. Sfântul Grigorie combină astfel o conștientizare a tradiției platonice a beției ca unire cu divinul, cu conceptul de necunoaștere a lui Dumnezeu și prăpastia dintre creat și necreat, și formulează un element original în mistica creștină, respingând doctrina platonică a unirii supreme<footnote Stuart Burns, “Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa and Pseudo-Macarius: Flight and Intoxication”, in The Greek Orthodox Theological Review, vol. 44, Nos. 1-4, 1999, p. 311. footnote>. Dacă Sfântul Grigorie poate fi
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
Theological Review, vol. 44, Nos. 1-4, 1999, p. 311. footnote>. Dacă Sfântul Grigorie poate fi separat de Origen în dezvoltarea pe care o acordă temei întunericului divin, poate fi în mod identic asemănat lui Origen prin preocuparea sa față de o mistică a luminii<footnote H. Crouzel, Origen: The Life and Thought of the First Great Theologian, traducere A. Worrall (New York: Harper & Row, 1989), p. 121. Völker a observat că Sfântul Grigorie împărtășește cu Origen, și chiar cu alți alexandrieni, o predilecție
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
naștere întunericului necunoașterii în, și numai în, textele despre întunericul divin. Pornind de la textele pe care le-am avut în vedere, devine clar că, cu toată preocuparea Sfântului Grigorie pentru ceea ce teologii Puech, Daniélou, Crouzel și mulți alții, pasionați de mistica gregoriană, au numit-o mistică a întunericului, există o concepție continuată în gândirea Sfântului Grigorie care descrie apexurile întâlnirii divino umane în limbajul luminii și frumuseții. Liviu PETCU - Diacon, Asistent cercetător științific, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
numai în, textele despre întunericul divin. Pornind de la textele pe care le-am avut în vedere, devine clar că, cu toată preocuparea Sfântului Grigorie pentru ceea ce teologii Puech, Daniélou, Crouzel și mulți alții, pasionați de mistica gregoriană, au numit-o mistică a întunericului, există o concepție continuată în gândirea Sfântului Grigorie care descrie apexurile întâlnirii divino umane în limbajul luminii și frumuseții. Liviu PETCU - Diacon, Asistent cercetător științific, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae”, doctorand
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
ajunge se remarcă bun terapeut și practician. Pune accent pe refuzul rutinei și obișnuințelor, căutând cu orice preț noul, tratamentul eficient. își îmbogățește experiența prin experimentări. Are intuiții și previziuni. Este un iluminat care unește medicina cu filosofia, arta, alchimia, mistica. Cunoașterea sa medicală se îmbogățește la patul bolnavului. Paracelsus este medicul-filosof care afirmă că medicina e știință și artă lăsând să se înțeleagă de toată lumea că este și filosofie, adică mai întâi reflexie și apoi diagnostic și tratament. Paracelsus consideră
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
strict la el (ceilalți sunt alteritatea absolută) iar când intră în contact cu altele, se influențează reciproc și câștigă un grad de complexitate.140 Campbell mai vorbește și despre patru funcții majore ale unei mitologii funcționale: prima ar fi cea mistică, menită să trezească și să mențină în individ sentimentul de fascinație și respect față de misterul existenței, fără teamă și cu participare activă 141; a doua ar fi aceea de a oferi o imagine a universului în acord cu cunoștințele științifice
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
stratului ultim din noi, elementele simbolice extreme dincolo de care nu mai poate spune nimic și pe care din comoditate le numim zei", înțelepciunea umană și știința oprindu-se de nevoie în fața acestei limite, dincolo de care se articulează doar teologia sau mistica.190 Potențialul genetic al făpturii umane a rămas același, atât pe plan anatomo-fiziologic cât și psihic, iar "când un mit s-a uzat și eclipsat în habitus-ul saturațiilor, reapar mituri deja cunoscute. Setul mitologic, cu număr limitat de cărți
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
funcție motivațională. Personajele pătrund în diferite medii de comunicare printr-un proces de "polenizare încrucișată", chiar și personajele plasate la "mijlocul drumului" între uman și suprauman (Rambo, James Bond etc., în cazul cărora se pune de asemenea în funcțiune o mistică 768, ei neputând fi uciși, în condițiile în care pentru un om normal, dacă nu este boxer ori gangster, a primi sau a da fie și un singur pumn este un eveniment care îi poate marca întreaga existență), manifestând o
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
proletară, revoluționară și (paradoxal) națională.876 Muncitorul este actorul principal al unui elogiu al simplității, afirmă Angelo Mitchievici, produsul unei genealogii oneste (ca garanție a loialității față de partid), personajul-clișeu al martirizatului, de-a dreptul "cristificat", "luminat din interior de o mistică a suferinței" ("carnea se retrage în favoarea spiritului, lăsând în efigie, obosite, contururile oaselor"), înconjurat de o "aură a suferinței în contrast cu brutalitatea, grosolănia, mecanica lacomă, cupidă a loviturii în raport cu corporalitatea fragilă, semn al intensității proceselor interioare": "inocența și cruzimea, spectacolul zguduitor
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
lume a valorilor sale, populare și antimoderne, însă cazul german nu era singular și nici cel mai grav. Astfel de curente de gândire abundau în vremea respectivă, în care se înscriu slavofilia rusă, naționalismul shinto japonez, renașterea hindusă din India, mistica "amurgului celtic" ilustrată magistral de Yeats și de alți irlandezi, cultul pentru cavalerismul arturian și pentru gentleman în Anglia puternic influențată de teozofie și de mistica creștină în spiritul Evelynei Underhill, sau apoteoza figurilor de talia lui Washington (slăvit încă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
respectivă, în care se înscriu slavofilia rusă, naționalismul shinto japonez, renașterea hindusă din India, mistica "amurgului celtic" ilustrată magistral de Yeats și de alți irlandezi, cultul pentru cavalerismul arturian și pentru gentleman în Anglia puternic influențată de teozofie și de mistica creștină în spiritul Evelynei Underhill, sau apoteoza figurilor de talia lui Washington (slăvit încă din timpul vieții, bătându-se monede cu efigia sa încă înainte de a deveni președinte, cu orașe care îi purtau numele, cu nenumărate sculpturi, poeme, tablouri și
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Trebuie "să citim și semnele timpului", din care să ne extrapolăm miturile viitorului, să "decidem care din lumile posibile ar fi cea mai bună". 376 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, p. 428. "Epoca noastră, spintecătoare de mituri și de mistică, se vrea dedicată regimului antitezei și, prin aceasta, tuturor tentațiilor exagerării hiperbolice.", mai spune autorul francez. 377 "Dacă mitul este o lume alternativă creată de om, și interpretarea mitului este una, expresie a aceleiași capacități umane." Barry Powell, op. cit., p.
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Și, așa cum a intuit, nici un istoric nu a vorbit vreodată despre el; doar pietrele. Mângâie părul femeii și-i spuse: Am văzut templul de la Iunit Tentor împreună cu tatăl meu. Germanicus șoptise: „E o bibliotecă de piatră...“ Toată istoria, știința și mistica egiptene erau sculptate și pictate pe imensele suprafețe de granit: pe pereți, coloane, tavane, pe capitelurile hathorice, pe ante, de o parte și de alta a ușilor era o vertiginoasă succesiune de imagini; între ele nu exista nici măcar o palmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
a ști ce nu ne privește, păcatul originar, în sfârșit, îl fac pe om senzual sau, dimpotrivă, tocmai senzualitatea trezește în el, ca în Eva, instinctul metafizic, dorința fierbinte de a cunoaște știința binelui și-a răului. Și apoi există mistica, o metafizică a religiei care se naște din senzualitatea combativității. Lucrul era prea bine știut de curtezana ateniană Teodota, care, în conversația purtată cu Socrate așa cum o relatează Xenofon în amintirile sale, încântată fiind de metoda lui de cercetare sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Ajuns aici, Augusto trecu pe lângă Eugenia fără a o fi observat. „Cunoașterea vine după aceea ... - urmă el să-și spună -. Dar ... ce-a fost asta? Aș putea jura că orbita mea a fost traversată de două stele gemene, strălucitoare și mistice... Să fi fost ea? Inima îmi spune... Dar taci, am și ajuns acasă!“ Și intră. Se îndreptă spre dormitor și, zărindu-și patul, își zise: „Singur! Să dormi singur! Să visezi singur! Când dormi împreună cu altcineva, visul trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Încă puțin și o să-nceapă adevărata noastră viață. Uneori ieșeau Împreună la plimbare, pe străduțele goale din nordul orașului, Într-o seară de vineri, iar el Îi vorbea, cu o pasiune abia stăpânită, despre unirea trupului și a luminii În mistica antică. Asta trezea În ea bucurie și tandrețe, făcând-o să se lipească de el și să-l ierte că se Îngrășase puțin sau că uitase iar să-și schimbe cămașa pentru sâmbătă și că avea obiceiul să-i corecteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
asemenea situații: unu patru unu opt sau pur și simplu o sută? Era gata să-și plătească datoria chiar În clipa asta, să se scuze În scris sau oral, să le țină angajaților de la societatea de telefoane o predică despre mistica bisericii creștine, să plătească amendă, mită, orice, numai să vină și să-i readucă aparatul la viață. Mâine se va scula devreme și se va duce imediat direct la bancă. Sau poate la poștă? Își va plăti datoria și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
intensifică. Omul baroc se distanțează de divinitate în mod estet. Sensul experienței mistice este pierdut, dar în locul său apare efectul psihologic, emoțional. „Barocul introduce o pietate mai puțin extatică, făcută din gravitate, moralism și rigoare controlată. [...] Barocul produce deci o mistică civilă, formalistă, estetizată.” Literatura laică constituie de acum înainte forma curentă, normală, tradițională, de expresie literară, de unde și identificarea sa definitivă cu noțiunea de literatură. Definiția cea mai caracteristică a literaturii în secolul al XVII-lea este „literele frumoase”, formula
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]