5,217 matches
-
am știut asta?! Ca să ajungă în Iugoslavia el se aruncase în apele Dunării de pe puntea vaporului care-l ducea spre Moldova Nouă și înotase spre malul sârbesc. După primele minute de conversație, intuind caracterul puternic și cinstit al lui nea Mitică, l-a bătut pe umăr și i-a spus zâmbind: Auzi, tu, de-acum, mie să-mi spui «unchiule», iar eu îți voi spune «nepoate». Nu se știe când vom mai avea nevoie unul de altul”. Și așa au făcut
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
vorbea tot franceza. Printre cei care au părăsit atunci Franța au fost, bineînțeles, nea Mitică și unchiul său, avocatul Nichita Tomescu... Tainele prieteniei și secretele „succesului” Începută în Iugoslavia la închisoarea din Panciova și continuată la Paris, prietenia lui nea Mitică cu avocatul Nichita Tomescu s-a intensificat după ce au ajuns pe continentul nord-american, la Montreal. Nea Mitică mi-a vorbit multe ore despre acest personaj controversat, care știa să ajungă acolo unde își dorea, pe care îl fascina întotdeauna ineditul
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
costă. Noi vrem să-l scoți afară pentru că trebuie să dăm o altă lovitură mai mare, în altă parte, și numai el ne poate ajuta. Și Nichita a fost angajat! „Bine, măi, Nichita, dar cine plătește?” Șirul destăinuirilor lui nea Mitică despre avocatul bucureștean a continuat. Pe măsură ce discuția noastră se adâncea, îmi dădeam seama cât de mult și-a pus amprenta asupra vieții lui Dumitru Sinu, personalitatea lui Nichita Tomescu. „Mergeam cu el la restaurant și ne spunea să comandăm ce
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
liniștit, Iancule, acolo la pragul bisericuței din Țebea, în umbra gorunului lui Horia: geniul tău veghează deasupra națiunii române”. Alexandru Bălăceanu, în „Voința Poporului „ din Arad consemna următoarele: „ E o tragedie unică în istoria omenirii, care întrece în măreție legenda mitică a lui Oedip Rege!” Numai gorunul, Gorunul lui Horea, de peste șase sute de ani, martor al durerilor neamului nostru, nu mai este! Poate atunci, în 12 iulie 2005, când furtuna l-a doborât la pământ, aproape de mormântul său, sufletul Iancului ar
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
modestă mărturie. Alt soare pe orbită se înscrie, Și soarele cu luna în rocadă. Cu vulturul cu aripi larg întinse, Neobosit în tainice ocoluri De multe gânduri și visare ninse, Învăluie nenumărate stoluri De dorul pentru cei plecați cuprinse În mitice eliptice survpoluri. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Survoluri / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 314, Anul I, 10 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
SURVOLURI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341793_a_343122]
-
plecare zâmbitoare - somn ușor!; seara, înainte de culcare rostea, foarte convinsă că e corect, un nostim drum bun!” Dar el nu a corectat-o. Nicole Sinu afla ce confuzii făcea doar atunci când vorbea cu alți români, prieteni de-ai lui nea Mitică. Ambițioasă și mândră din fire, doamna Nicole a zis în sinea sa: Ăsta nu mă învață limba română! și luând dicționarul, a început singură să învețe, mai întâi toate verbele românești. Le rostea cu voce tare până le-a știut
NICOLE SINU – CEA MAI ROMÂNCĂ DINTRE CANADIENCE! (CAPITOLUL XXVII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341767_a_343096]
-
-aș face / Să te mai dezlipesc / Mi te-ai lipit de suflet / Mi te-ai lipit cam tare / Și nu am timp de pace / De când eu te iubesc. Doamna Nicole este o fire foarte veselă - i-am spus lui nea Mitică într-una din zilele când eram la el acasă și doamna Nicole tocmai plecase. Râsesem bine cu ea preț de câteva minute pe seama poveștilor lui nea Mitică. „Da, dar asta a luat-o de la mine!” - a sărit ca ars prietenul
NICOLE SINU – CEA MAI ROMÂNCĂ DINTRE CANADIENCE! (CAPITOLUL XXVII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341767_a_343096]
-
iubesc. Doamna Nicole este o fire foarte veselă - i-am spus lui nea Mitică într-una din zilele când eram la el acasă și doamna Nicole tocmai plecase. Râsesem bine cu ea preț de câteva minute pe seama poveștilor lui nea Mitică. „Da, dar asta a luat-o de la mine!” - a sărit ca ars prietenul meu. Doar o modelase cum a vrut el dacă a luat-o de nevastă așa de tânără! Cum să nu dorești să întâlnești un asemenea cuplu extraordinar
NICOLE SINU – CEA MAI ROMÂNCĂ DINTRE CANADIENCE! (CAPITOLUL XXVII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341767_a_343096]
-
Simon Magul, cu a sa Elena prostituata, Eminescu caută Arhetipul pur al Femeii. Dar dacă Elena = Înțelepciunea divină, oare nu a devenit pură prin paroxismul-vehemență al impurității? Oare femeia eminesciană nu este demonul-materie, decăzută (și, paradoxal, dar în logica eminesciană mitică, de tip contrastiv: înălțată) până la Revelația Arhetipului? Oare nu asta înseamnă Dalila: demon (Lucifer) înălțat până la Demiurg-demiurgie? “Căci cu dorul tău demonic va vorbi călugărește, / Pe când craiul cel de pică de s-arată, pieptu-i crește, / Ochiul înghețat i-l umplu
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
Ființa ei interioară devine natură - a se vedea casa-natură, în care se răstignește ființa ei, prin prelungirile ei simbolic-arhetipale: a) papuc-picior-pășire; b) în grindă (grinda-bolta a cerului, smerită la nivelul cosmosului-colibă); c) după ușă, simbol al iluminării-deschidere; d) prin pășire mitică, pășire fără mădularele pășirii; e) două turte sub cenușă (în vatra-centru piric), sugerând cele două trupuri cătate-regăsite (Călin îl aduce aminte pe Cătălin, deci cuplul Cătălin-Cătălina), coapte (alchimic)- inițiate pentru euharistie; f) candela - spirit jertfit resorbit, prin somn, spre Mythos
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
energiei electrice în fizică? Care dintre ele a fost primul rostit, amnarul,sacra unealtă a scânteii și aprinderii focului sau amarul, starea funebră a simțurilor și a inimii deznădăjduite? Litera N a dispărut sau a apărut schimbând sensul unui cuvânt mitic, pe care mintea l-a săgetat spre matricea originală a sufletului? O energie a străfulgerat cugetarea și s-a adăugat unui termen ce în veacuri avea să denumească obiectul dătător de schimbări, în civilizația profundă și încă nepătrunsă a omului
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > RAȚIUNE Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 754 din 23 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Dintre lemne-n fața sobei, un șoricel s-a ițit, l-a privit blând moș Mitică și pe loc l-a îndrăgit. Din bucata lui de brânză el a rupt un colțișor și i-a dat și lui - flămândul ce venise-n casa lor. Șoricelul alb ca neua, cu ochi roșii ca de jar, mirosea mișcând
RAŢIUNE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342311_a_343640]
-
în viața aceasta! În apropiere se zăresc blocurile înalte din centru, impozante și cu arhitectură modernă și fațade din sticlă, cu ochi care par a mă privi și a mă invidia de fiecare dată când pășesc pragul casei lui nea Mitică. Pot ele intui, oare, ce comori ale sufletului stau ascunse acolo? Acasăa lui nea Mitică este o oază de liniște rătăcită în forfota orașului, o casă spațioasă, fără pretenții exuberante, dar cu mult gust și foarte primitoare, caldă, din pereții
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... (CAPITOLULXXVI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342541_a_343870]
-
atmosferă caldă, familială, mobilat simplu și cu bun gust. Pe unul dintre pereți, încadrată de două săbii încrustate cu însemne pe care nu le poți desluși la prima vedere, stă frumos aranjată uniforma militară a lui Nicolae, băiatul lui nea Mitică. El a fost înrolat în armata americană și a avut merite deosebite. Peretele este împodobit cu diplomele și medaliile băiatului, care se ocupă acum cel mai mult de afacerile familiei. Pentru ținută exemplară, eficiență și fidelitate în perioada 1996-1999 - citesc
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... (CAPITOLULXXVI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342541_a_343870]
-
sau s-a împrietenit de-a lungul vieții,nea Mitică, pe care cred că nu greșesc dacă-l numescomul enciclopedie. De fiecare dată când intru în această cameră am impresia că Minulescu a spus special pentru mine și prietenul meu Mitică: Intrați în templul literaturii pe poarta cea mare, nu pe uși lăturalnice. Deseori, când am mers la el în vizită l-am găsit într-o cameră plină de reviste, caiete și foi cu notițe, unde scrie, unde-și adună gândurile
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... (CAPITOLULXXVI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342541_a_343870]
-
din penelul unui pictor, spre încântarea ochiului și a sufletului în același timp... Dumnezeu nu greșește niciodată, El face totul perfect!” Frumusețea sufletului său este un adevăr care se poate citi cu ușurință și în această dragoste a lui nea Mitică pentru tot ce este viu, pentru că el iubește florile și iubește viața cu toate frumusețile și umbrișurile ei. Niciodată nu m-a întâmpinat altfel decât bine dispus și fiecare întâlnire a noastră a debutat cu o glumă bună sau o
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... (CAPITOLULXXVI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342541_a_343870]
-
calea de a pleca într-o lume mai bună și mai civilizată, dar nu să schimbăm ceva din trecutul lor. Am constatat uneori, lecturând cartea, că, deși tristețea aduce cu sine plânsul, întrând în empatie cu personajele prin intermediul lui nea Mitică, scriitorul Octavian Curpaș întâlnește sentimentele acestuia, care se simte înțeles. Important este pentru cititor să verifice dacă propriile proiecții corespund realității, astfel încât să evalueze pe cea a fiecărui personaj din carte, ceea ce va duce la o înțelegere mai profundă a
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX DE OCTAVIAN D. CURPAŞ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341708_a_343037]
-
referințe despre cum design-ul acestora a impactat evoluția și identitatea peisajului construit din ultimile trei secole. Printre detaliile examinate vor fi brâncovenescul târziu al Stavropoleos-ului, neo-renascentismul Domniței Bălașa, elemente ale vechii catedrale patriarhale sau de la biserica ciobanului Bucur, locul mitic unde se spune că a început Bucureștiul. Ne vom întâlni la 12.45 - 13.00h, la mijlocul scărilor din fața Muzeului Național de Istorie al României, nr. 12, Calea Victoriei, peste drum de CEC-ul mare, vezi hartă de mai jos, după care
BUCURESTIUL ECLEZIASTIC de VALENTIN MANDACHE în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341720_a_343049]
-
personificate de zeități ale “thassalocraților” Eladei, Feniciei (“oamenilor mării”), Cartaginei sau Vikingilor (”oamenilor nordului”) care au deținut sau aveau legătură, fiecare la timpul lor, cu supremația asupra întinderilor marine. Eram îndrăgostit de Afrodita, mă simțem “împuns” până la sângerare de tridentul miticului Poseidon și mă “expunea” gata “tranșat”, pe o tarabă - “scufundat” într-o amforă cu vin și mirodenii, pe un petec de mal al unei factorii de la Pontului Euxinus - grecii de la Histria, pe prețul insignifiant de o drahmă, pentru impolitețea de
ÎNTÂLNIRE CU OCEANUL PACIFIC LA SAN FRANCISCO! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341734_a_343063]
-
s-a pronunțat în 2009...când și a treia lui soție a pierdut sarcina. Cu o săptămână-două înainte de plecarea lui mi-am susținut doctoratul, în filologie, (19.06 2008), la Universitatea de Vest din Timișoara, cu teza Motive și structuri mitice în opera lui Mihail Sadoveanu, conducători de lucrare fiind: regretatul prof.univ.dr. Ivan EVSEEV și prof.univ.dr.Ioan Viorel BOLDUREANU. Dintre articolele publicate anterior acestei susțineri publice, amintesc: : - Sadoveanu și critica arhetipală, articol apărut în Suplimentul cultural “argonauții”, nr.6(58), coordonat
PROFIL DE AUTOR SAU IUBIND CERUL ŞI PĂMÂNTUL ... CU TOATE ALE SALE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340660_a_341989]
-
că nu toți sunt la fel. Și am repeta o greșeală pe care am mai făcut-o noi, ca societate: aceea de a ne organiza în triburi ca să ne luăm gâții - pacienți contra medici, bugetari contra corporatiști, teleormăneni contra europeni, mitici contra ardeleni etc. Vinovații sunt de data asta în altă parte. Un prieten a sunat acum câteva zile la Poștă să întrebe dacă i-a ajuns un colet. - Dom'ne, n-a ajuns, dar nici nu prelucrează nimeni nimic. Suntem
Noaptea pomenilor lungi. De Halloween, parlamentarii ne-au tras în țeapă () [Corola-blog/BlogPost/338050_a_339379]
-
în Timișoara, dar preferam Bucureștiul față de orașe ardelene, ca Clujul. Eu aș muri de plictiseală într-un loc că Timișoara sau Cluj, am zis eu exagerând, că-s săturat de ardeleni și bănățeni care vorbesc urât de București și de mitici. N-a avut timp să răspundă, că s-au oprit în fața magazinului doi bărbați, uitându-se la un sacou al armatei comuniste bulgărești pe care-l aveam expus lângă intrare. Au salutat și, când le-am auzit accentul, i-am
„Vai, Marcele, tu ești fratele meu!...” Micul război balcanic din magazinul Bukarest din Johannesburg () [Corola-blog/BlogPost/338058_a_339387]
-
2014) e mai greu să ai pretenția c-ai fi vreun newcomer - și, de altfel, JazzyBIT nici nu susține așa ceva. Zic eu, doar, că până anul ăsta n-auzisem de ei. Să fie din cauză că ei sunt bănățeni de la Timișoara, eu Mitică regățeancă? Sau din cauză că ei fac un anume soi de jazz - iar eu am un mic ghimpe din oficiu împotriva genului? (Mi se pare că dacă-i prost făcut, e muzică de lift). Oricum, nu contează de ce nu-i știu eu
6 muzici noi de pe la noi () [Corola-blog/BlogPost/337806_a_339135]
-
avertisment. Ideile în care credem modelează lumea în care trăim. Lumea a devenit mai bună datorită unor oameni ca Prometeu, Iov, Hristos, Ghandi și a altora, cunoscuți sau nu, care au arătat zeilor că există demnitate umană. Aceștia sunt figuri mitice, modele exemplare ce au învățat lumea că demnitatea umană se păstrează cu sacrificiu personal, dar că răsplata demnității e progresul.
Radicalizarea lui Dumnezeu () [Corola-blog/BlogPost/337857_a_339186]
-
au devenit animale în urma încălcării unor tabuuri, în urma unor blesteme ori prin voință divină. Casa lor este muntele, codrul, câmpia. Este întocmai mediul în care trăiește ciobanul. Un mediu imprevizibil, plin de primejdii, populat de sălbăticiuni, de spirite și ființe mitice care veghează asupra lor, impunând o lege a naturii căreia ciobanul trebuie să i se supună pentru a fi acceptat. Lupii și urșii, șerpii, furtunile cu grindină și fulgere, pădurile, pășunile au zeități, spirite ori ființe mitice protectoare, li se
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume () [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]