1,257 matches
-
coordonare adversativă se manifestă în planul expresiei prin elemente relaționale: conjuncțiile dar, iar, însă și locuțiunile conjuncționale numai că și în schimb. Conjuncțiile dar și însă coordonează termeni aparținând la orice tip structural: „Cu noi ședea și moș Bodrângă, un moșneag fără căpătâi însă de tot hazul.” (I.Creangă, 53), „- Nici vorbă că seamănă, însă nu ceasul e un animal ci inima e în anatomia noastră partea mecanică amintind exactitățile planetare.” (G. Călinescu, U.P., 144), „Și în acea față atât
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sunt structuri de gradul II, în sensul că rezultă din modificări la care a fost supusă, din diferite motive, o structură primară; anacolutul, de exemplu, rezultă din întreruperea cursului inițial, „obiectiv”, al unei relații sintactice (cel mai adesea, de interdependență): „Moșneagul, când a văzut-o, i s-au umplut ochii de lacrimi.” (I.Creangă) „Elementele incidente” sunt structuri primare, proprii, de exemplu, vorbirii directe:„Ia zvârle-l și tu acum, zise dracul, îngâmfat.” (I. Creangă) c. „Fenomenele sintactice” se înscriu numai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-ți îndoape pândarul ăla spinarea cu sare, îl preveni el. „- Unde are el norocul ăla să dea peste mine că i-aș arăta eu lui, se sumeți Achim.” (M.Preda, Moromeții, 103) Când enunțul narativ precede enunțul-dialog, subiectul precede predicatul: „Moșneagul atunci zise îngăimat: - D-apoi ai să-l poți face, dragul tatei?!” (I. Creangă, 153). Apartenența ambelor structuri la categoria enunțurilor complexe, întemeiate pe o relație de incidență este determinată de raportul semantic dintre cele două enunțuri înglobate; enunțul-dialog (enunțul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
când se grăbește, Aruncă din zbor Zăpadă și gheața, De jos până în nor. Dragă săniuța, Măi fă un popas. De-oi cădea drăguță, Rămân fără nas. Omul de zăpadă de I. Sebastian Sprijinit într-un toiag Stă-n ograda un moșneag Poartă-n cap o oală veche Răsturnata pe-o ureche. Ochii negri și lucioși Sunt cărbuni din vatra scoși Nu-i lipsește nici lulea Parcă pufăie din ea. Iar pe piept, perechi, perechi Are mosul nasturi vechi. Și mai are
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Sus, în cetate la Suceava, Eu zic: Sic transit gloria mundi! Pe ziduri negre bate lună. Din vechi icoane numai pete, Sub mine-aud un glas ce sună, Un glas adânc zicând: ,,Mi-e seteʺ. Și văd ieșind o umbră albă. Moșneag bătrân, purtând coroană, Pe pieptul lui o sfântă salbă, Pe umeri largi o scumpă blană, Ea mâna-ntinde blând: N-ai grijă, Ce zic nu trece la izvod. Eu sunt vestitul domn Dabijă, Sunt moș Istrate-voievod. - Măria Voastră va să
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
-l sărăciseră de tot cu judecățile), scoase o hârtie afumată pe care mi-a dat-o. Cetindu-o, m-am încredințat că oamenii de pe atunci nu scriau mai rău decât acum. M-am pus și l-am prescris întocmai dupre a moșneagului: Cântec vechi Cantemir era un domn Altfel pre de treabă om, Numai țara cam prăda. Boierii, văzând așa, îi zicea: ʺMăria-ta! Cu paharul îndesește, Dar cu birul mai răreșteʺ. Domnul la masă-i poftea Și cu Cotnar îi cinstea, Până ce
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
abadonat fiindu-mi oricum puțin necesar. Întrbuințarea lui venea mai degraba din nevoia mea de a fi privit măcar o secundă. Mă așteptam la cele mai tăioase priviri demne de un nouvenit, la câteva răfuieli de grup. Eram ca un moșneag care așteaptă mila și compasiunea celorlalți chiar dacă puțin necesare; dincolo de ele, este același, iar existența lui își urmează firescul sau nefirescul lucrurilor. Din cabinetul doctorului a ieșit asistenta însoțită de alte două femei îmbrăcate în alb. A scos o cheie
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
ruptă, prin bortele căreia a scăpat câte-un basarabean, un georgian, un cecen, un ucrainean... Stan Pățitu scoate și ultima coastă de drac din trupa de balet, arvunită la Stanbul sau prin Cipru. Fata babei a luat și lada fetie moșneagului și s-a privatizat. Dănilă Prepeleac a vândut ultima fabrică pe doi gologani și nu mai are nici pungă, iar noi așteptăm posmagi muieți ca s-o ducem ca la curtea Împăratului Verde, când o zbura porcul cel fermecat... Moartea
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
-nțelegea... Desface un sac de ciment, îl rupe, îl ia în brațe și-l toarnă într-o roabă. Praful îi intră în dinți și omu’ scuipă necăjit într-o parte. Asta-i! Acu’ parcă mă trage ceva înapoi, după moartea moșnegilor. M-am dus la cimitir. Nu mai curățase nimeni mormintele de șapte ani. Cei care au moștenit casa părintească n-au dat o sapă, n-au pus o floare. Asta am făcut mai întâi. Pe urmă, am început casa. De-
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
din populație. Țineți minte ce vă spun, cumpărătorii în vârstă vor fi peste tot atunci, la farmacie, dar și la The Gap, la Ralph Lauren, Toys „R” Us, Starbucks și Borders - numele de firmă cu care ne-am obișnuit noi, moșnegii de mâine. De îndată ce producătorii vor începe să fabrice cărucioare cu motor, șic și mai sportive ca acum (vor fi probabil ca niște mașinuțe de golf, mai potrivite pentru deplasarea pe stradă) și trotuarele vor fi mai netede, așa cum sunt în
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
de acolo mi s-a părut esențială, științific, și de bun simț: - Noi nu forțăm natura. Nu dorim să o supunem, dar ne stră- duim să ne-o facem aliat, fără a o agresa. Și mi-am amintit de un moșneag - moș Sârgheac - din comu- na Strunga, județul Iași. Acel moșneag învățase singur să altoiască pomii. Era atât de pasionat de această îndeletnicire a lui încât în- cerca tot felul de experiențe. De cele mai multe ori, reușea. Marea lui satisfacție era să
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
bun simț: - Noi nu forțăm natura. Nu dorim să o supunem, dar ne stră- duim să ne-o facem aliat, fără a o agresa. Și mi-am amintit de un moșneag - moș Sârgheac - din comu- na Strunga, județul Iași. Acel moșneag învățase singur să altoiască pomii. Era atât de pasionat de această îndeletnicire a lui încât în- cerca tot felul de experiențe. De cele mai multe ori, reușea. Marea lui satisfacție era să-ți arate un păr tare mândru, din fața Primăriei, pe care
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
de mani- festări practice, adică, așa cum se organizează multe în Franța. Manifestare ce nu seamănă cu Zilele viei și vinului organizate în ju- dețul Vaslui, deși niș-te tangențe se pot găsi. Apropo de vinuri: mi-a spus mie un moșneag, odată, demult, care este secretul. De fapt, secretele, că sunt trei: „Vinul bun trebuie să știi să-l faci, să știi să-l păstrezi și să știi să-l bei.” Una din edițiile acestei acțiuni complexe a avut loc în
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
găsești cinci animale carnivore dintr-un grup mai divers de mostre lucrate în ceramică, să pescuiești cât mai multe rățuște din cauciuc dintr-un bazin cu apă, într-un timp limitat, și altele încă, toate deosebit de amuzante, chiar și pentru moșnegi ca mine. Numai că eu, care nu am fost chiar coa-da cozilor, am reușit să descopăr și ceva... în afara concursului: căprițele din fotografie. Hălăduind prin acea splendidă localitate, am întâlnit ceva ca-re semăna cu ce cunoscusem eu prin satele noastre
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Creangă. Se vede lucru că credința babei a fost așa de tare în descântecul lui Creangă, că până a doua zi, ca prin farmec, ea s-a făcut sănătoasă tun... Cred că mare haz ai făcut peste o săptămână când moșneagul - soțul babei - ți-a adus „coșcogeamite cârlan” drept „mulțumire că /i-ai/ îndreptat femeia... ” Toate câte le-a povestit acest Ionescu - tovarăș la pagubă cu dumneata - le-a spus frumos. Uite așa, de-o pildă: „La masă Creangă nu mânca
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
o casă pustie și se duce tot înainte; și merge de-i pârâiau călcâile, de frică să nu se răzgândească Sfânta Duminică să pornească după ea, s-o ajungă și să-i ieie lada." (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) (f) "Semăna cu un / Curcubeu / Apărut pentru mine; Un grațios / Și zburător astru / Colorat / Pe margini cu albastru / Întunecat, / Iar în mijlocul aripilor / Pe fiecare / Era scrisă o literă mare / Cu auriu / Și roșu împărătesc / Cât aș fi vrut să știu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se întoarse cu dispreț spre croitoraș și n-avu decât un singur răspuns: Ți-ai și găsit cu cine să mă-nsoțesc! C-un țâști-bâști, c-un coate-goale!..." (Frații Grimm, Croitorașul cel viteaz) (d) "Cică erau odată o babă și un moșneag: moșneagul de-o sută de ani, și baba de nouăzeci; și amândoi erau albi ca iarna și posomorâți ca vremea cea rea din pricină că nu aveau copii." (Ion Creangă, Povestea porcului) Adjectiv Exemplificați câte trei adjective formate prin derivare, prin compunere
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
întoarse cu dispreț spre croitoraș și n-avu decât un singur răspuns: Ți-ai și găsit cu cine să mă-nsoțesc! C-un țâști-bâști, c-un coate-goale!..." (Frații Grimm, Croitorașul cel viteaz) (d) "Cică erau odată o babă și un moșneag: moșneagul de-o sută de ani, și baba de nouăzeci; și amândoi erau albi ca iarna și posomorâți ca vremea cea rea din pricină că nu aveau copii." (Ion Creangă, Povestea porcului) Adjectiv Exemplificați câte trei adjective formate prin derivare, prin compunere (cu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și înflorit, dar plin de omizi în toate părțile. Părul, cum vede pe fată, zice: Fată frumoasă și harnică, grijește-mă și curăță-mă de omizi, că ți-oi prinde și eu bine vrodată!" (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) (f) "A fost odată ce-au fost; a fost un om și-o femeie, bărbat și muiere, oameni de treabă, el bun și ea cuminte, încât li se dusese vestea că trăiesc bine și toți se bucurau când treceau pe la
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
c) "Grâul e bătrân, are mustăți, dar îi place să se dea în leagăn." (Spiridon Vangheli, Grâul) (d) "Și cum zice, pornește cu ciudă, trăsnind și plesnind. Merge și ea cât merge, tot pe acest drum, pe unde fusese fata moșneagului; se întâlnește și ea cu cățelușa cea slabă și bolnavă; dă și ea de părul cel ticsit de omide, de fântâna cea mâlită și seacă și părăsită, de cuptorul cel nelipit și aproape să se risipească; dar când o roagă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuptorul cel nelipit și aproape să se risipească; dar când o roagă și cățelușa, și părul, și fântâna, și cuptorul ca să îngrijească de dânsele, ea le răspundea cu ciudă și în bătaie de joc" (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) (e) " Se ținea, vezi, norocul după dânșii ca pulberea după câini, cum se zice." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) Formulați enunțuri în care jonctivele subliniate să introducă subordonate diferite de cele din text: (a) " Când văzură dar că juninca
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
trebile împărăției. El ținea minte ce-i spusese tătâne-său și se silea să-i păzească cuvintele cu sfințenie." (Petre Ispirescu, Aleodor Împărat) (c) " Se vede că ce-a orânduit D-zeu minte de om nu poate să desfacă, încheie moșneagul luând cu degetul din usturoi și gustându-l de sărat." (Calistrat Hogaș, Spre Nichit) (d) "Cunosc ce răutăți v-au făcut frații mei, / Și că aveți cuvânt să vă plângeți de ei; / Dar nu sunt cum crezi; căci chiar asupra
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ci lin și repede deodată cum curg zilele omului fericit... Acesta a fost râul, care curge jur împrejur pe lângă cetate... tot curge... tot curge... fără a mai sta, fără a mai merge mai departe." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (f) " Fata moșneagului la deal, fata moșneagului la vale; ea după găteje prin pădure, ea cu tăbuiețul în spate la moară, ea, în sfârșit, în toate părțile după treabă. Cât era ziulica de mare, nu-și mai strângea picioarele; dintr-o parte venea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
deodată cum curg zilele omului fericit... Acesta a fost râul, care curge jur împrejur pe lângă cetate... tot curge... tot curge... fără a mai sta, fără a mai merge mai departe." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (f) " Fata moșneagului la deal, fata moșneagului la vale; ea după găteje prin pădure, ea cu tăbuiețul în spate la moară, ea, în sfârșit, în toate părțile după treabă. Cât era ziulica de mare, nu-și mai strângea picioarele; dintr-o parte venea și-n alta se
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
toate părțile după treabă. Cât era ziulica de mare, nu-și mai strângea picioarele; dintr-o parte venea și-n alta se ducea. Ș-apoi baba și cu odorul de fiică-sa tot cârtitoare și nemulțumitoare erau. Pentru babă, fata moșneagului era piatră de moară în casă; iar fata ei busuioc de pus la icoane." (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) Formulați enunțuri în care predicatul să fie exprimat prin: (a) verb predicativ; (b) locuțiune verbală; (c) adverb predicativ; (d
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]