3,297 matches
-
, revista apărută la București, săptămânal, de la 25 septembrie 1943 până la 2 septembrie 1944, sub conducerea unui comitet redacțional. Publicație de informatie socială și culturală, C.f. găzduiește și literatura, sub semnul eclectic al modernismului epocii. La rubrică „Literatura”, se tipăresc o nuvelă de Cezar Petrescu (Doamna la telefon), un fragment din românul Lunatecii de Ion Vinea, proza de Victor Eftimiu, Ilie Păunescu, Radu Matei, Neagu Rădulescu, memorialistica semnată de I. Al. Valjan. Însemnări de
CURENTUL FAMILIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286585_a_287914]
-
Șerban Cioculescu, O nouă ediție a poeziilor postume eminesciene, RFR, 1940, 12; D. Caracostea, „Poeme alese” de Al. Colorian, AAR, t. LXIII, 1942-1943; Micu, Început, 488-489; Barbu Solacolu, La mormântul lui Al. Colorian, VR, 1971, 2; Micu, Scriitori, 113-117; Micu, Modernismul, I, 119, 201, 311; Scarlat, Ist. poeziei, II, 353; Dicț. scriit. rom., I, 629-630. N.M., A.N.
COLORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286333_a_287662]
-
veac nou. Pentru C., opera literară constituie factorul esențial care trebuie să intre în atenția comentatorului, „desprinsă și indiferentă în raport cu personalitatea creatorului”. Din această perspectivă este urmărită în Anarhismul poetic mișcarea modernistă. Termenul de anarhism și, la fel, înțelesurile date modernismului sunt utilizate însă într-o accepție largă. Selecția scriitorilor discutați începe cu Tudor Arghezi sau N. Davidescu și Al. A. Philippide, pentru a ajunge la autorii de la revistele „unu” ori „Contimporanul”. Eliberarea de sub autoritatea dogmelor, o așa-numită „criză a
CONSTANTINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286370_a_287699]
-
nemărturisit modernist”. Sporadic, mai participă cu versuri Camil Petrescu, Al. A. Philippide, Ion Pillat, Perpessicius, Ion Minulescu, Camil Baltazar, ilustrând deschiderea largă a revistei către variate formule literare, în contrast cu negativismul programului său inițial. Însuși Ion Vinea promovează în lirică un modernism moderat, în care sunt îngemănate elemente constructiviste, dadaiste, expresioniste, simboliste, futuriste. În proză, tendințele novatoare sunt mai marcate, iar formulele tradiționale aproape absente. Ion Vinea se distinge prin scrierea fantastică Paradisul suspinelor și prin alte schițe cu caracter parodic, unele
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
Ciprian. Scrieri în proză semnează Ion Călugăru, Claudia Millian, Romulus Dianu și, sporadic, Mircea Eliade. Aceeași orientare novatoare, uneori cu elemente umoristico-parodice, prezentă în proză, e sesizabilă și în dramaturgie, fiind ilustrată de Scarlat Callimachi, Sergiu Dan și Romulus Dianu. Modernismul moderat pe care îl afirmă în fapt gruparea de la C. apare limpede, de asemenea, în comentariile critice publicate îndeosebi în primii ani de activitate a revistei. În cadrul unei rubrici cu caracter nepermanent din anul 1923, Ion Vinea și F. Aderca
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
față de realitate (înviorată în câteva rânduri de o emotivitate lirică temperată) pare a se subordona unei mecanici abulice, de un lirism leneș. G. Călinescu observase adâncirea realismului „sub proporția normală a verosimilului, până la fantastic și suprarealistic.” Această calitate, ținând de modernism, face proza lui C. interesantă, însă într-o cheie minoră. SCRIERI: Odaia ambulantă, București, 1930; Flori de întuneric, îngr. Artur Silvestri și Ioan Groșan, introd. Artur Silvestri, Cluj-Napoca, 1978. Repere bibliografice: G. Călinescu, Cronici, I, 96-99; [Aureliu Cornea], CRE. 1930
CORNEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286419_a_287748]
-
numere speciale); Avangarda literară românească, îngr. și introd. Marin Mincu, București, 1983, passim; Emilian I. Constantinescu, Studii literare, îngr. și pref. Cristian Popescu, postfață Șerban Cioculescu, Cluj-Napoca, 1983, 178-295; Adrian Marino, Littérature roumaine - Littératures occidentales. Rencontres, București, 1982, passim; Micu, Modernismul, II, 135-174; Scarlat, Ist. poeziei, III, 33-49; Ion Pop, Avangarda în literatura română, București, 1990, passim; Literatura românească de avangardă, îngr. și pref. Gabriela Duda, București, 1997, passim; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref.
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
Voican, Un răspuns), ploieștenii dezvăluindu-și, de altfel, admirația pentru marele poet, chiar dacă își mărturiseau deziluziile, impresia că trăiesc în „epoca tuturor posibilităților”, a „nevrozelor bolnave” și a „gloriilor de sezon”, într-o lume „cuprinsă de beția nesăturată a simțurilor”. Modernismului și „figurilor celebre”, Șt. A. Luca, în comentariul intitulat Arta surogat, le opune nostalgia „templelor vechi ale inimii”. A.S.
CRAINICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286474_a_287803]
-
parazitismului”, cuibărite în trupul rănit al țării. Actul de solidaritate cu aspirațiile strămoșești (neasimilabile altui popor) și accentele xenofobe („drepturile noastre exploatate peste tot de streinii de neam”) fixează idealul de renaștere și universalitate între marginile tradiționalismului gândirist, opus ideologiei modernismului și principiilor avangardei. Se pleacă de la ideea că occidentalizarea, ca imperativ al secolului al XIX-lea, nu mai corespundea exigențelor spiritualității noastre etnice. Condamnând modernismul („disoluție dezastruoasă a tradiției”), revista militează pentru revoluția „naționalismului integral” și pentru „continuitatea firească a
CRAIUL MUNŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286475_a_287804]
-
streinii de neam”) fixează idealul de renaștere și universalitate între marginile tradiționalismului gândirist, opus ideologiei modernismului și principiilor avangardei. Se pleacă de la ideea că occidentalizarea, ca imperativ al secolului al XIX-lea, nu mai corespundea exigențelor spiritualității noastre etnice. Condamnând modernismul („disoluție dezastruoasă a tradiției”), revista militează pentru revoluția „naționalismului integral” și pentru „continuitatea firească a duhului românesc” (Septimiu Bucur, Pentru o tradiție dinamică). Comentariul lui Ion Matei Nicodim pe tema „mesianismului României creștine” (Pentru o Românie nouă) face parte din
CRAIUL MUNŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286475_a_287804]
-
1999, 21; Geo Vasile, În căutarea referinței, TMS, 1999, 11; Mihaela Ursa, Gheorghe Crăciun, Brașov, 2000; Bârna, Comentarii, 36-48; Manolescu, Lista, III, 297-282; Petraș, Panorama, 231-233; Popa, Ist. lit., II, 908-909; Pop, Viață, 158-163; Mircea Martin, Două sinteze importante despre modernism, postmodernism în literatura română de ieri și de azi, „22”, 2002, 664; Negrici, Lit. rom., 395-397; Marius Chivu, Noul chip al poeziei optzeciste, RL, 2003, 13; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, Iași, 2003, 292-296. M.S.
CRACIUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286463_a_287792]
-
Dan, fost profesor de greacă și latină la Blaj, și lui Radu Brateș, prieten apropiat al lui Pavel Dan. În domeniul teoriei, istoriei și criticii literare se publică opinii, controverse și dispute relative la fenomenul literar contemporan. Se discută, astfel, modernismul arghezian, cu un răspuns tăios dat lui N. Iorga, adversar recunoscut al noilor tendințe în poezia românească. Partea de cultură se concentrează asupra tradițiilor progresiste, datorate activității unor personalități și asociații culturale. Un domeniu bine reprezentat în revistă este acela
BLAJUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285757_a_287086]
-
56 Epistemologia 59 Arheologia 61 Istoria mentalităților 63 Semiologia 66 Tradiția determină scrierea 69 Un bun mediolog este un cîine 74 Lecția a III-a Cinci balauri între noi și tehnică 76 Dualismul 77 Spiritualismul 81 Umanismul 84 Individualismul 90 Modernismul 93 Lecția a IV-a Misterul întrupării 100 Problema teoretică 100 Efectele istorice 106 Revoluție în Revelație 113 Mizele practice 122 Cristologie crucială 129 Lecția a V-a Experimentarea creștină 133 Superioritatea celui slab: o strategie mediatică 135 Mijloacele universalității
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în travaliul de reperare și de remediere a lacunelor pe care care încă le avem în cunoștințele noastre sau în perceperea faptelor culturale în generalitatea lor. În plus, R. Debray va inventaria cinci isme refractare mediologiei (dualismul, spiritualismul, umanismul, individualismul, modernismul), cinci centre doctrinare care, prin raportare și reper, vor contura mai bine terenul mediologic. Astfel, mediologia iese de sub jurisdicția oricărui tip de dualism, din moment ce nu folosește în dezvoltarea sa cuplurile opozitive gîndire/materie, spirit/corp, sensibil/inteligibil etc. Această modalitate
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în spatele oricărui obiect sau al oricărui dispozitiv tehnic se ascunde un om care își ironizează necontenit semenii, provocîndu-i cu propriile lor arme și lăsîndu-le iluzia că ei sînt cei care conduc totul. Delimitîndu-se de idealul individualismului și de acela al modernismului, mediologia nu se vrea a fi nici doctrină, nici deținătoare a vreunei puteri anume. Interogîndu-se mereu asupra condițiilor de dezvoltare, circulație și menținere a doctrinelor politice, morale, religioase, mediologia nu este nici știință și nici panaceu (ni science, ni panacée
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cu valetul; fiindcă, în ciuda a ceea ce se spune, el știe mai bine decît oricine să-l recunoască pe marele om. Este acela care-și respectă servitorul. Lecția a III-a CINCI BALAURI ÎNTRE NOI ȘI TEHNICĂ Dualism • Spiritualism • Umanism • Individualism • Modernism Deși infinit mai complexă și mai puțin îndrăzneață, explorarea bazelor mediologice ale psihismului colectiv privește cu jind la descoperirea bazelor mediologice ale psihismului individual. Dar aici, nici tu cameră cu pozitroni, nici tu maimuțe-cobai sau microelectrozi la dispoziție, cum ai
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
o poveste destul de măgulitoare pentru a ne putea duce cu vorba, dar care nu rezistă analizei mediologice și listei de întrebări încuietoare: Care este corpul de apartenență? Care este strategia de organizare? Care este rețeaua de difuzare? Care sînt suporturile? MODERNISMUL Cunoașteți desigur leitmotivul "modernizator" conform căruia cu cît există mai multă tehnologie într-o societate, cu atît există mai puțin loc pentru simbolic. Am auzit spunîndu-se că puterea tot mai mare a mașinilor noastre diminuează forța cuvîntului în aceeași măsură
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și vechile arte ale cuvîntului, virtuțile rîsului, ale absurdului, ale digresiunii, această cultură populară comică și carnavalescă evocată de Bahtin cu referire la Rabelais. În noul spațiu public, retorii înlocuiesc scribii, în timp ce în prim-planul politic revin înlocuitorii doctrinari ai "modernismului reacționar", cultivat de tradiționaliștii noștri din perioada interbelică. În dorințele noastre, laserele, amplificatorii și decibelii produc din nou un întreg univers emoțional și tribal, bogat în revivals și farmece. Trezesc gustul marilor mese colective. Magii și vrăjitorii, sunete și lumini
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de la una a status-ului atribuit la contract; 3) a ideilor occidentale de la sacru-comunitar la secular-asociațional" (Nisbet, 1993: 73). Tönnies a dat acestor trei idei articularea teoretică, și deși materialele sale se bazau pe tranziția vest europeană de la medievalism la modernism, utilizarea tipologică pe care o dă acestor materiale permite o aplicare universală. 6. Petre Andrei și tipologia comunitară La noi, Petre Andrei a fost unul dintre gânditorii care, dintre variatele modalități în care se prezentau primele sau cele mai importante
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
doar accidental conectată cu căsătoria. Dimensiunea erotică începe să capete importanță deosebită în căsătorie abia în timpurile moderne. În societatea noastră, notează Simmel, unde relația căsătoriei este din ce în ce mai mult singura relație intimă prietenia în adevăratul sens diminuându-se sub presiunea modernismului există o puternică tentație de a o încărca mai mult decât este ea capabilă să ducă din punct de vedere structural" (Nisbet, 1993: 104). Dar acesta nu este neapărat un aspect pozitiv, nuanța sugerată de Simmel fiind deosebit de subtilă dar
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fel ca și în filosofie și moralitate" (Nisbet, 1993: 100). Banul este simbolul nu doar al conversiei valorilor calitative în valori cantitative, dar și al eliberării indivizilor de contextele comunale ale Europei preindustriale. Deși există multe beneficii ale lumii moderne, modernismul vine cu un cost ridicat în privința vieții umane. Aceasta a fost contradicția morală fundamentală căreia i-au căutat răspuns clasicii sociologiei. Deși interpretarea crizei în noua lume era diferită de cea a lui Marx (divizare și lupta claselor în capitalism
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în aceste ideologii este locul în care comunicăm cu ceilalți, cea în care trăim de fapt. Pe scurt, viața în lume este lumea comunității. Totuși, conservatorii au acordat o atenție deosebită redescoperirii comunității și virtuților acesteia. În dezaprobarea lor față de modernism, ei căutau să sublinieze acele elemente ale vechiului regim pe care modernismul le pierduse într-o anumită măsură, printre cele mai importante fiind și comunitatea tradițională. De asemenea, conservatorii au adus în atenție fără ezitare contrastul dintre comunitate și individualismul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
care trăim de fapt. Pe scurt, viața în lume este lumea comunității. Totuși, conservatorii au acordat o atenție deosebită redescoperirii comunității și virtuților acesteia. În dezaprobarea lor față de modernism, ei căutau să sublinieze acele elemente ale vechiului regim pe care modernismul le pierduse într-o anumită măsură, printre cele mai importante fiind și comunitatea tradițională. De asemenea, conservatorii au adus în atenție fără ezitare contrastul dintre comunitate și individualismul impersonal tot mai promovat. Chiar dacă apare deseori sub masca utopiilor, imaginea comunității
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
o consecință a trecerii de la gemeinschaft la gesellschaft, a pierderii comunității altfel spus. Influența lui Tönnies se observă în operele unor mari gânditori cum ar fi Durkheim cu solidaritatea mecanică și organică, Simmel, cu metropolis-ul ce devine termenul ce încapsulează modernismul sau Charles H. Cooley cu tipurile de asociere primară și secundară. Dar cea mai mare influență este resimțită la Weber. Conceptele-cheie ale acestuia tipurile de autoritate tradițională și rațională ar avea corespondență aproape perfectă cu gemeinschaft și gesellschaft. Ca și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
vedere: pe de o parte primordialismul ce susține că identitatea etnică este înnăscută, stabilă de-a lungul timpului și care accentuează criterii cum ar fi limba, naționalitatea, caracteristicile fizice, religia pe care le consideră prescrise indivizilor; pe de altă parte modernismul sau constructivismul, ce susține că etnicitatea nu este atât un dat obiectiv, cât o construcție cu baze culturale și sociale (Smith, 1999a, Cohen, 1999, Gellner, 1999). Consider că ambele tipuri de explicații oferă argumente valide: identitatea etnică este neîndoielnic prescrisă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]