1,712 matches
-
să ia parte. Bufonul regelui pare singurul în măsură să preia ștafeta jocului și capul sfântului în locul marotei cutumiare. Asocierea nu este lipsită de semnificație, Salomeea preia rolul bufonului, rol care va evolua până la "danțul" oriental al domnișoarei Hus, avatarul modernist barbilian cu accente balcanice al coregrafiei decadente. Aspectul hazliu al procesiunii nu mai realizează un contrast atât de puternic cu actul crud al decapitării, introdus într-un ceremonial ludic cu măscărici și toboșari, iar versul liber înlocuiește formele prozodice clasice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aceste cazinouri-hotel sunt imense, părând să încorporeze un întreg oraș, cazinouri, restaurante, magazine, muzee tematice, teatre și habitate pentru pești și animale. Aceste spații au și un nou design, care, potrivit celor trei arhitecți Venturi, Brown și Izenour, respinge arhitectura modernistă din majoritatea orașelor americane (stilul zgârie-nori) în favoarea clădirilor care pun în evidență semne și simboluri de tot felul. Spațiile tematice ar fi fost inoportune în clădirile tipic moderniste, cu pereți de sticlă și oțel, care ignoră simbolurile de orice fel
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
design, care, potrivit celor trei arhitecți Venturi, Brown și Izenour, respinge arhitectura modernistă din majoritatea orașelor americane (stilul zgârie-nori) în favoarea clădirilor care pun în evidență semne și simboluri de tot felul. Spațiile tematice ar fi fost inoportune în clădirile tipic moderniste, cu pereți de sticlă și oțel, care ignoră simbolurile de orice fel. Este nevoie de un design diferit, care să se potrivească temei respective. Excalibur (Las Vegas) Excalibur Merlin Este evident că una dintre intențiile constructorilor era să facă din
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de mesaje sunt emise de către o persoană care ar fi avut cel puțin două motive să se abțină: este de orientare liberală (după cum declară) și aparține unei minorități (celei armenești). Printre asemenea proiecții în rândul celor ce s-au declarat "moderniști", ideea europeană și-a făcut loc cu greu. Au existat și încercări de racordare la ideologiile politice contemporane. Astfel, Laurențiu Ulici, un militant creștin-democrat, făcea următoarea remarcă: "ortodoxismul nostru, atât de acoperit și motivat în ordinea ideii creștine, dar atât
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
faceți în această seară, vă invit să trecem într-un alt registru de idei. Ultima perioadă a fost marcată de dezbaterile publice în care s-a discutat despre tipul de mentalitate al viitorului Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române: tradiționalist sau modernist. Care este opinia Prea Fericirii Voastre în această privință? PF Daniel: Eu cred că creștinul ortodox este prin definiție un tradiționalist pentru că are datoria de a transmite credința primită fără a diminua conținutul ei. În același timp însă, trebuie să
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
politică democratică orientată spre viitor, dar atentă la trecut. Prezentînd convingerea că, în ceea ce privește democrația, trecutul este de importanță crucială pentru prezent, că tradiția nu este proprietatea privată a conservatorilor, că (așa după cum a insistat Jean Starobinski) un element-cheie al concepției moderniste este prezența trecutului într-un prezent care încearcă permanent să depășească trecutul, cele două volume au încercat să-i convingă pe cititori că viabilitatea teoriei și a politicii democratice depinde nu de capacitatea lor de a uita trecutul ci, cel
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
am permite să vorbim în acest caz de o angoasă de schimbare: pe de o parte, respectul tradiționalist, adesea egolatrie, față de strămoșesc pînă și creștinismul nostru nu este pur și simplu "ortodox", ci "credință strămoșească"; pe de altă parte, revolta modernistă, adesea ireverențioasă, față de icoanele "strămoșilor" și căutîndu-și idolii de regulă afară, în modele "acreditate" de modernitate, în ambele cazuri însă, fondul emoțional rămîne cel al unei trăiri angoasante a schimbării... ea are de regulă ceva din furia adolescentului mai mult
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
un Septimius (un patronim cu multiple semnificații), care domină universul creionat în combinații sinestezice de către prozatorul Radu Țuculescu. Evoluția lui Septimius, ca-n mitologie, va fi decisă de cele trei ursitoare, care însă aparțin altui mileniu, având deprinderi și ritualuri moderniste: fumează (plăcându-le să fie „binișor amețite de fum, joc și băutură”), dau dovadă de pasivitate („chicoteau ca niște babe tăvălite prin mocirla vieții”), deși par păstrătoare a unei vechi tradiții (așezate fiind în jurul unei mese rotunde, rudimentare și grosolane
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
virtuozitate bagheta magică făuritoare de valori nemuritoare. și fără a exagera, putem spune, cu sinceritate, că poetul Tudor Gheorghe Calotescu a surprins, măiestrit, limbajul spațialității marelui sculptor, ritmicitatea unei liniarități geometrizante, redate într-un complex de metafore revelatorii, cu aromă modernistă, într-o frazare cursivă, de o finețe cromatică și cantabilă emoționante. Ochiul său lăuntric, implicat și extaziat, surprinde „scânteia spiritului” genialului artist: „trecerea plin clipa iubirii / sărutul ca o victorie / odihna înțelegerii... / zămislirea perfectului...”, „pecetea tacită a acceptării...” (Pecetea) Versul
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
G. Călinescu, cel care - “a fost un caz toată viața” (p. 182); la Tudor Arghezi - aflat în situația, incredibilă, de a fi „pârât (chiar) la Rege”; la Nina Cassian - “capul răutăților”, pentru că a îndrăznit să lanseze, în 1947, un volum “modernist” (p. 331); despre “limba ascuțită ca a lui Victor Eftimiu nu mai are nimeni...” (p. 330) sau despre cum s a “ajuns să (se) mintă și) în(tr-un) jurnalul intim!...” (p. 336) Observații tranșante, cu o nuanță de o sobrietate
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
clasă, era un dom de sticlă foarte modern și cât se poate de îndrăzneț, cu o impresionantă structură metalică de susținere a enormei cupole cu diametrul de 96 de metri, de un purism bine temperat, care o înscrie în curentul modernist care anima Europa în acei ani. Vechi simpatizant comunist, Damian demisionează în 1987 din PCR în semn de protest față de mutilarea neavenită a ansamblului prin așa-zisul Arc de Triumf cu motive populare unul dintre cele mai oribile exemple de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
al forței, ci unei atitudini explicit filozofice, care transformă tragedia într-o veritabilă dramă a cunoașterii de sine; în fine, dacă protagonistul, știind cât de neprețuită e viața, alege ispășirea în locul morții atunci e limpede că exemplul ales de criticul modernist pentru a sublinia eternitatea melodramei nu e deloc întâmplător. Dimpotrivă, se pare că drama elină și-a pus amprenta (e drept, mai degrabă involuntar) atât asupra concepției sale estetice (care condamnă, bovaric, Antichitatea), cât și asupra literaturii sale ficționale, mustind
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
complexă a celor mai concrete senzații") pe motiv că "senzația ce însoțește atitudinea estetică se delimitează de senzația reală abia prin destinul său ulterior în experiența estetică"96. Diferența aceasta e sesizată foarte exact și de Lovinescu, dar criticul nostru modernist, din dorința de a trasa niște granițe precise ale experienței estetice, înclină să considere că melodrama desemnează mai puțin "arta" și mai mult "viața", cu gama de emoții și sentimente specifice de aceea, nu-i rău să reținem, este ea
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
means"104), prin procedee specifice (structurare tematică, atmosferă, modulații stilistice etc.). În aceeași ordine de idei, Lovinescu găsește și el absolut necesară ancorarea literaturii în niște forme specifice care să traducă estetic cât mai adecvat viața complicată a sentimentelor. Criticul modernist acordă așadar întâietate factorului psihologic ("temperamentului", ar fi spus el) nu doar ca mobil al creativității, ci și ca element de "fond"/ "conținut" al literaturii, a cărei fascinație s-ar explica, în ultim resort, tot prin sugestie, prin melos-ul
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
conserva viața și a păstra intact "secretul" personalității, Lovinescu indică totodată și "strategia" evitării pericolului iminent, strategie axată pe o etică defensiv-ascetică, a tăcerii orgolioase, și pe o aspră pedagogie a simțurilor, îndemnând la refuzul "faptei", al "acțiunii". Pentru criticul modernist de mai târziu, "sufletul" e un referent noumenal, o entitate imuabilă (și inanalizabilă), înțeleasă la modul eleatic, fatalist chiar, ceea ce explică refuzul "devenirii" în timp, și, subiacent, indiferența față de "experiență" (i.e., față de viață în sine), înțeleasă ca prilej de remodelare
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
laic și modern în urma reformelor adoptate de Mustafa Kemal, primul președinte al Turciei; a fost poreclit Ataturk, adică „Părintele Turcilor”). 2. Arhitectura religioasă a) Arhitectura religioasă între tradiționalism și modernitate Arhitectura secolului al XX-lea este denumită cel mai adesea modernistă, considerându-se că abandonează tradiția pentru a răspunde marilor provocări precum revoluția industrială, urbanizarea, existența unor noi metode și materiale de contrucție (fier, beton, oțel, sticlă). Înnoirile care domină arta laică a secolului XX nu pot fi ignorate în arhitectura
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de acest tip pot fi grupate în două curente principale: primordialism și modernism. Potrivit orientării "primordialiste", ca opusă celei "moderniste", există un primat (transcendent) al esenței națiunii asupra caracterului dobândit (adică învățat sau, pentru unii autori, "cultural") al națiunii. Teoria "modernistă" susține, dimpotrivă, că principalele trăsături ale unei națiuni sunt învățate sau dobândite, adică au un caracter mai degrabă cultural, non-esențialist, sau contingent (v. Cotoi, f.a.). Putem observa că disputa dintre cele două orientări se desfășoară mai ales pe palier teoretic
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
în cele tribale, bazate pe vânătoare, nu se pot forma națiuni. Astfel, în condițiile apariției și dezvoltării unei conștiințe "naționale", așa cum afirma Gellner, "naționalismul zămislește națiunile, și nu invers" (id., p. 88). Unele etnii tind să treacă de la un status modernist la unul primordialist, adică de la coeziunea etnică bazată mai mult pe factori culturali și istorici, la cea fundamentată pe un statut "ontologic esențialist". Pentru a reliefa teoria lui Gellner, putem oferi un exemplu valabil și astăzi: în cazul minorităților kurde
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
este sacră începând cu momentul concepției, în vreme ce adepții avortului vor susține că există drepturi parentale (inclusiv la luarea vieții) asupra viitorilor copii. Discuția rămâne deschisă și aprinsă, deoarece se poartă între tabere virulente și extrem de active, respectiv între ultraortodocși și moderniști. * Contracepția, aflată în strânsă legătură cu problematica ridicată de avort. Desigur, abordările religioase consideră contracepția drept crimă, în timp ce adepții poziției ultraliberale cred că prin interzicerea acestei practici este încălcat dreptul la liberă alegere al persoanelor care ar putea deveni părinți
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Fenomenul artei contemporane 452 constituie, într-o descriere sintetică, un ansamblu de manifestări artistice, care ar putea fi încadrate într-o diversitate de tendințe tradiționale și novatoare, în ansamblu, putând fi identificate, în mod simultan, expresiile culturale ale unei direcții moderniste și ale uneia postmoderniste. Având la dispoziție diferite posibilități de afirmare, "creatorul postmodern și artistul conservator nu reprezintă decât extremele frontului creator al artei contemporane: între aceste extreme există numeroase nuanțe ale concepției creatoare în artă, îmbinând în proporții variate
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
modul de reprezentare vizuală a sacrului. În acest sens, ieșind de sub influența gândirii religioase și a artei sacre, creațiile artiștilor proveniți din mediul tot mai secularizat al veacului XX au căutat să se adapteze noilor formule creatoare pe care spiritul modernist le propunea. S-a ajuns astfel la un complex sistem de reorganizare a conceptelor artistice, a modului de înțelegere, judecare și periodizare a diferitelor curente și orientări ale lumii artei. În ansamblu, a fost vorba despre o atitudine de rupere
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
artiștii au intenționat perpetuarea mesajului său religios, respectiv în câte altele acesta a devenit un simplu semn grafic sau o simplă structură vizuală. Alături de aceste aspecte, mai remarcăm, totodată, o serie de tendințe actuale, încurajate în special de manifestările artistice (moderniste) ale secolului trecut. Una dintre acestea constă în promovarea nonfigurativului în rândul artei de inspirație sacră și religioasă, paradigmă artistică ce se opune la propriu modelului expus de icoana bizantină, consacrată în creștinism de însăși posibilitatea figurării vizuale a persoanei
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
o face și reface constant pe parcursul lecturii. Dar manipularea sau chiar jocul cu cronologia evenimențială are diverse funcții în diverse tipuri de discursuri romanești exemplificate atît din literatura secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, cît și din romanul modernist și postmodernist. Mieke Bal subliniază dubla liniaritate a textului narativ: cea lingvistică a succesiunii de fraze și cea a evenimentelor de la nivelul fabulei. Întreruperea acestei liniarități este un mijloc de subliniere, de intensificare a lecturii și, astfel, de realizare a
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
este uneori exagerată pînă la punctul critic, alteori ea este deliberat incoerentă. În filme, un mediu împovărat din pricina unui exces de efecte realiste, opusul motivației este deseori necesar. Nu vorbim aici numai de provocarea adresată de postmodernism realismului. În literatura modernistă, accentul pe accesul subiectului la lume tinde să arunce în aer motivația, pînă acolo încît să subordoneze complet elementul descris pentru care a fost invocată. În anii de început ai cinematografului, recenta invenție a mediului era încă o asemenea minune
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
a vedea susținut în multe cazuri de adverbe de timp: mai întîi, mai apoi, în cele din urmă, toate sugerînd trecerea timpului, chiar dacă toate celelalte arată că nu poate fi vorba de trecerea timpului. Pauza, astfel, este tăinuită. În narațiunea modernistă, pauza este adoptată pe față. Multe romane ale Virginiei Woolf, pentru a menționa unul dintre cele mai cunoscute cazuri, alternează prezentarea "lentă" a unor evenimente fără importanță cu pasaje descriptive îndelungi. Adeseori, este greu de făcut o diferență între prezentarea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]