2,533 matches
-
XIV-lea. Alexandru cel Bun la începutul secolului al XV-lea ridica mănăstirile Bistrița și Moldovița, iar Ștefan cel Mare, Putna și Neamțul, care au îndeplinit atât rolul religios cât și pe cel cultural. După aceste ctitorii, numărul de vetre monahale ortodoxe s-au înmulțit în Moldova, fiecare voievod lăsând pentru familie și țară inegalabile mănăstiri. Printre acestea se numără și ctitoria lui Gheorghe Duca, Mănăstirea Cetățuia, amplasată pe colina de sud a orașului Iași, un așezământ de evlavie ortodoxă și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ajutor la Sfântul Mormânt<footnote Ibidem, documentul 352, p. 254 footnote>. La 16 octombrie 1741 Neofit apare într-un sobor de egumeni ai mănăstirilor din Iași pentru a judeca împreună cu mitropolitul Nechifor al Moldovei și alți ierarhi rămânerea în cinul monahal a boierului Șerban Cantacuzino<footnote Ibidem, documentul 73, p. 47 footnote>. La 7 decembrie 1748 când mitropolitul Nichifor judecă pricina unei moșii între două mănăstiri apare ca martor și egumenul Cetățuiei. Acesta este Hristofor<footnote Ibidem, documentul 577, p. 354
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
că alcătuitorul era un călugăr care cunoștea temeinic învățătura Bisericii Ortodoxe și care era înzestrat cu alese calități sufletești. Sărăcia în care a trăit arată că egumenul Varlaam era o figură luminoasă, conștientă de chemarea sa”<footnote Adrian Hrițcu, Viața monahală în Mănăstirea Cetățuia, în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei, nr. 7-8, anul XLVIII, Iași, 1972, p. 575 footnote>. Vatra mănăstirii a fost arendată între 1843-1846 egumenului Metodie cu 400 de galbeni. La 23 noiembrie 1776, semnalăm o adresă de la o unitate
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
unul de cetit și unul de tipic bisericesc”<footnote Ibidem, f. 78 footnote>. S-a propus „organizarea unui cor cu monahii care aveau vocile mai frumoase. S-a propus deasemenea înființarea unei școli de pictură bisericească și a unui seminar monahal, ale cărui cursuri să fie urmate și de monahii altor mănăstiri”<footnote Ibidem, dosar nr. 14/ 1910, f. 12 footnote>. „Pe lângă cursurile de învățământ religios și liturgic, de istorie, aritmetică, caligrafie etc., studiau și cursuri de gospodărie”<footnote Ibidem, dosar
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ani cât a fost egumen dormea pe un scaun, sprijinindu-și capul pe masă”<footnote Timotei Aioanei, Portrete în cuvinte, Editura Trinitas, Iași, 2007, p. 263 footnote>. În prima jumătate a secolului al XX-lea, s-a format în viața monahală la Mănăstirea Cetățuia, părintele Ieronim Gagea, un duhovnic iscusit al multor creștini. Spre sfârșitul vieții s-a retras la Mănăstirea Bucium de lângă Iași, într-un loc cu pravilă după Muntele Athos. La data de 11 august 1945, se tundea în
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
după moartea soției, se împletise armonios cu a monahilor de la Mănăstirea Frăsânei. Impresia pe care stareții Porfirie și Simeon de la ctitoria Sfântului Calinic o lăsaseră asupra sa a fost atât de puternică, încât ar fi dorit să intre în viața monahală de acolo. Voia Domnului a fost să devină călugăr la Cetățuia și nu la Frăsânei”<footnote Ibidem, p. 27 footnote>. Tunderea în monahism „s-a făcut în prezența Mitropolitului Irineu Mihălcescu, a episcopilor Valerie Botășăneanu și Antim Nica, precum și a
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
la 18 iulie 1927, în satul Nicolae Bălcescu, comuna Flămânzi, județul Botoșani, din părinții Rozalia și Vasile care erau agricultori. La botez a primit numele Mihai. De copil a intrat în obștea Mănăstirii Neamț, unde a trecut prin toate ascultările monahale. A lucrat un timp la tipografia mănăstirii. În anul 1949 a fost tuns în monahism de către Arhimandritul Melchisedec Dumitriu, avându-l ca naș de călugărie pe Protosinghelul Nifon Corduneanu, primind numele de Mitrofan. În arhiva Mănăstirii Neamț, în actele anului
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și flori. Vechile alei le-a lărgit și le-a înlocuit cu mozaic. Pentru lucrările de restaurare poate fi considerat ca al doilea ctitor al mănăstirii, deoarece într-o perioadă grea pentru viața Bisericii, el a știut să continue viața monahală și chiar să închinovieze tineri dornici de călugărie. Aici au stat mulți tineri care proveneau din familii sărace în perioada cât au studiat la Iași. I-a călugărit și preoțit pe mulți tineri, iar în fața autorităților comuniste se justifica că
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
arhimandritul Mitrofan a primit ascultarea de exarh al mănăstirilor Arhiepiscopiei Iașilor, calitate în care a participat la hramuri de mănăstiri, sfințiri de biserici, călugării, înmormântări, etc. ca delegat al Mitropolitului. A fost un om apreciat atât de frații din cinul monahal, dar și de numeroși oameni de cultură, de mulți ierarhi și preoți care l-au cunoscut sau care i-au fost colegi la studii. În chilia lui avea un tablou cu chipul profesorilor de la Facultatea de Teologie din București, îi
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
muncile din gospodărie. O rudă l-a dus într-una din zile la mănăstirea Bogdana din Onești. I-a plăcut mult acel loc și nu după mult timp a fost primit în această chinovie. Și-a continuat studiile la școala monahală timp de 3 ani. În anul 1951 a plecat la armată, iar după trei ani și jumătate s-a întors la Bogdana. Din anul 1956 a făcut ascultarea de paraclisier la biserica Episcopiei Romanului. În anul 1958 episcopul Teofil l-
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
diacon, dar bucuria slujirii i-a fost risipită de hotărârea luată de statul comunist care a trimis în lume călugării tineri. Un an a fost angajat cântăreț la o biserică din Slănic Moldova. Dacă nu a fost reprimit în viața monahală, a luat decizia să lucreze ca factor poștal în orașul Roman. După doi ani, în zilele de concediu s-a dus la mănăstirea Horaița, iar la întrebarea, dacă ar fi posibil să fie primit în această vatră monahală, răspunsul starețului
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în viața monahală, a luat decizia să lucreze ca factor poștal în orașul Roman. După doi ani, în zilele de concediu s-a dus la mănăstirea Horaița, iar la întrebarea, dacă ar fi posibil să fie primit în această vatră monahală, răspunsul starețului Teodorit Irimia a fost afirmativ. A dovedit obștii că este gospodar și că, orice ascultare i se încredințează el o îndeplinește cu drag și cu responsabilitate. Din anul 1969 a urmat cursurile seminarului de la Mănăstirea Neamț. A fost
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
diferite delegații ecumenice venite la Iași pentru întărirea relațiilor frățești între biserici, de vizita ambasadorilor care au venit la Iași. Pentru toată osteneala starețul mănăstirii Cetățuia a fost decorat de președintele României. Iată liniile în care s-a desfășurat viața monahală la Mănăstirea Cetățuia de-a lungul celor 340 de ani de existență. Cu toate că obștea a avut călugări puțini și mijloace materiale reduse, aici s-a scris o pagină luminoasă a istoriei Bisericii și a neamului românesc. Rămâne ca astăzi, noi
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ne dăm seama de valoarea tezaurului spiritual al colecției de la Cetățuia. „Broderiile liturgice, icoanele, obiectele din metal sau sculptate în lemn, manuscrisele și tipăriturile din colecția de obiecte bisericești ale Mănăstirii Cetățuia, pun în lumină măiestria artistică a viețuitorilor așezămintelor monahale din Moldova secolelor XVII XIX”<footnote Mitrofan Băltuță, Colecția de obiecte bisericești de la Mănăstirea Cetățuia, în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei, nr. 11-12, anul XLIX, Iași, 1973, p. 806 footnote>. Concluzii Încă de la înființarea ei în anul 1669, Mănăstirea Cetățuia a
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
semn că aici la marginea târgului țăranii se amestecă ușor cu târgoveții...Un murmur continuu ne însoțește până la tejghea. La vederea noastră, tejghetarul - un zdrahon cât un gorun - se desprinde din umbră și, cu o plecăciune demnă de un ucenic monahal, îi sărută dreapta bătrânului. Acesta îl binecuvântează, apoi îl întreabă ceva șoptit...Omul nu spune nimic, dar se răsucește ca un titirez și o ia spre fundul crâșmei, unde se zărește o ușă. O deschide și ne poftește ceremonios. În
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ruină, pentru că la proces vor fi acuzați și că au Întreținut raporturi cu sectele ezoterice musulmane. Și poate e-adevărat, e oarecum ca și cu aventurierii aceia din secolul trecut care se molipesc de africanism; ei n-aveau o educație monahală riguroasă, nu erau atât de subtili În a sesiza deosebirile teologice, Închipuiți-vi-i cam ca pe niște Lawrence al Arabiei, care, după un timp, se Îmbracă În haine de șeic... Însă, În fond, e greu să le judeci faptele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
marele nacealnic a căzut răpus de ciumă, la Zemun, după acea victorie neasemuită. Vorbesc despre un cavaler-călugăr franciscan, un gentilom care, ca și mine, a ales de bună voie calea glorioasă a credinței și a spadei depunând, în Ordinul său monahal, cele trei voturi: de castitate, de sărăcie și de supunere, întru comuniunea cu Iisus Hristos! Cavalerul Fra Giovanni da Capestrano, acesta era numele companionului și confesorului lui Ioan al vostru, a dobândit faima unui călugăr învățat și a unui luptător
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
poată dezvolta 15. Etică mai apropiată de natură, de simplitatea relațiilor, "relianță" înnoită și epurată printr-o depășire a legilor artificiale rezultate din scleroza și din piedicile instituționale. Etică ce avea ca ambiție să restaureze fervoarea originală și construirea corpului monahal pentru a realiza mai bine vocația monastică. Și, "simbol" important, aceasta se va face îmbrăcând "veșminte" noi, care semnifică astfel uniunea mistică proiectată. În sensul ei strict, arta cisterciană este o cultură nouă care se opune unei civilizații sărăcite. Arhitectura
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
moment încolo, văzându-l atât de absorbit, colegii nici nu-i mai dădeau atenție. Ăsta era Ion Schipor... Iar în lipsa lui, culcușul unde el, ditamai găliganul, se ghemuia în vârful patului, în locul acela strâmt de la perete sugera, cumva, o chilie monahală chilia unui monah rebel, exhibiționist, plin de ciudățenii. Un ascet depravat. Alteori însă venea fără servieta aceea doldora. Naiba știe pe unde o lăsa pesemne în același loc unde obișnuia să scrie. Și atunci avea chef de vorbă. Se adresa
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Ca și în cazul altora, anterioare, de fapt. Vasile Ilucă apelează la ajutorul unor personaje demne de reținut. Cel mai important - în tălmăcirea documentelor avute în vedere, în primul rând - este bătrânul călugăr, un fel de model pentru întreaga tagmă monahală, ce poate fi asemuit cuviosului părinte Cleopa. Un alt personaj, la fel de important, dar în alt plan, esta Zâna, patima sentimentală a autorului povestitor. Mai este și buna și înțeleapta țigancă Sevastița. Dar mai este și sâcâitorul, dar absolut necesarul “gând
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
lege și deasupra, în trapeză, sfințiile lor călugării, cu fețe smerite așteptau, strachina cu mâncare de post și pâine de secară! ― Nu-i pentru prima oară când mă surprinzi, fiule. Cu ce te-am surprins, sfințite? ― Cu viziunea ta asupra vieții monahale. Da’ de unde știi că prin preajmă nu era vreun dălcăuș care la vremea potrivită să urce cu vreo oală burduhoasă plină ochi cu un vinișor “călugăresc”? Până una-alta, însă, ia o gură din ulcica cu ceai de fructe din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
unul ca mine. Mai întâi, am rămas perplex dându-mi seama că a ajuns la 65 de ani! După seducătoarea-i alură adolescentină, iuțeala-n reacții și amestecul atașant de priviri melancolice și ironie subtilă, de înțelepciune, activism, smerenie, austeritate monahală și vitalitate cu intarsii hedoniste, nu l-ai vedea decât pe la 30 și ceva, în plină afirmare și dăruire de sine. În al doilea rând, câți oameni cu amplitudinea social-religioasă și culturală, în sensul cel mai larg, a lui Costion
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
la îndeplinire cele scrise în testament.” Văzându-mă din nou îngândurat, bătrânul m-a lăsat să-mi rumeg gândurile, după care a spus, așa ca pentru el: „A existat totuși un voievod care a încercat să pună ordine în viața monahală. Știi care-i acela?” Nu știu, părinte. „Fă bine și citește cartea lui Antioh Cantemir din 30 iulie 1700 (7208) și te-i dumiri.” Am dat la iveală hrisovul cu pricina, în care am găsit înscris: „Noi Antioh Constantin (Cantemir
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
revenirile sale în aceste locuri binecuvântate. Acum, aceste gânduri lovesc discret și la ușa sufletului meu. Mult iubita și prețuita Mănăstire Secu a format de-a lungul secolelor numeroși oameni de cultură, cronicari dar și duhovnici iscusiți, atât prin școlile monahale ce funcționau în aceste locuri, prin trimiterea unor monahi la studii atât pe meleagurile noastre românești dar și peste hotarele țării, cât mai ales prin studiul smerit dar constant în chiliile cuvioșilor monahi. Preocupările cărturărești, foarte iubite și dorite de
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
a fost oferită ca prinos Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul. Acesta avea să fie ocrotior pentru toți monahii ce vor viețui în aceste locuri binecuvântate, dar și pentru credincioșii ce își vor căuta precum albinele, nectar duhovnicesc, luând din fiecare floare monahală ce este mai bun. De-a lungul veacurilor, pe lespezile bisericii Mănăstirii Secu mulțime de credincioși și-au plecat genunchii, așezând la iconostase o rugăciune sau un suspin adânc adus de departe ... Întregul complex monahal din chinovia mai sus amintită
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]