5,311 matches
-
autohtonă, recent pusă în chenar aurit la registrul invențiilor iar alții au grijă ca bronzul să aibă greutatea moleculară specifică conform standardelor europene, E un amestec de iarnă și primăvară în jurul lor, de vânt tăios și ciripit de vrăbii răzlețe, monștrii sacri fac încontinuu cu mâna trecătorilor cibernetici
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/3266_a_4591]
-
După gripa aviară, rujeolă, holeră, avioane CIA și etc. ?! Fix, numa' tâmpitele astea de lepidoptere ne mai lipseau!, s-a enervat el. Că nu are destule în cap domnul președinte... Fluturași îi mai lipseau - fi-r-ar mama lor ale dracului de monștri! Ce face, domnule, Comunitatea ? Cu ce se ocupă de-l lasă pe el să-i culeagă ? - Taci!, i-am zis, că ai habar de zoologie ca porcu' la schiuri... - Da, a recunoscut prietenul, schiuz my... Da', apropo de porcine: fratele
Natură lepidopteră cu președinte și prim-ministru... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11084_a_12409]
-
cvasi-științifică. Încearcă să îi ghicească misterul erotic, spre care se simte împins în mod pervers, chiar dacă, analizate, componentele corpului ei nu prea au legătură cu armonia perfectă. Servitoarea lui Brumaru este precum femeia uriașă din filmele lui Federico Fellini un monstru sexual, atrăgător și respingător deopotrivă. Dincolo de portretul grotesc se poate însă citi fascinația pervers-inocentă a copilului prin ochii căruia este văzută protagonista acestei confesiuni lirice: ,O, servitoare, dulce servitoare/ Din îngereasca mea copilărie,/ Îți miroseam cu lăcomie fusta/ Plină cu
Îngerul cu față de demon by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11131_a_12456]
-
comentează dosarul de urmărire, Bujor Nedelcovici se ridică deasupra cazului său, dîndu-i semnificații de memento: "Pentru a evita concluziile, dar nu problema esențială, putem spune că Răul nu este banal și nici stupid. Un regim despotic și totalitar poate naște monștri cu ochi albaștri și purtând o pălărie de paie pe cap, fără să aibă reprezentarea dezumanizării în care au căzut, dar cu conștiința că îndepliniseră un rol și un scop partinic. Și, în fond, care este ultima explicație că am
În numele tatălui by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11198_a_12523]
-
aceste simboluri au fost decriptate și făcute utilizabile de către contemporanii săi: Louis Daguerre, de exemplu, a găsit un mod de a reprezenta și reproduce lumea vizibilă; Louis Pasteur s-a uitat fără a clipi prin microscop și a descoperit mici monștri la lucru în orice trup viu; Sigmund Freud s-a adâncit în vise cu scopul de a le interpreta în concordanță cu rațiunea; Claude Bernard a reușit să ajungă tocmai în centrul organului suprem al spleen-ului baudelairian, care nu
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
întâmplare, în maniera oraculară atât de iubită de suprarealiști, am întrebat și eu: mai e "scandalul de a fi geniu" o formulare valabilă? Iar Baudelaire a răspuns, în fond, asemenea Ecleziastului, că "totul e deșertăciune", că trupul și materia produc monștri. Pentru toate acestea sau în ciuda lor, Baudelaire a fost un dandy care și-a cultivat imaginea de "geniu" ca indispensabilă pentru nevoia lui de femei, droguri și stimă de sine. Geniul artistic în sensul acceptat în vremea sa reprezenta o
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
decât în beneficiul său, n-au fost niciodată luate în serios de către comuniști. Comuniștii n-au luat în serios majoritatea cercetărilor referitoare la existența creatoare a minții, inclusiv pe acelea ale lui Sigmund Freud și, prin urmare, au căzut pradă monștrilor ca Stalin și Beria care au venit, fără a mai fi analizați de cineva, de-a dreptul din adâncurile iadului, ca și Mussolini și Hitler, de altfel, sau alți binecunoscuți antimoderniști și reacționari. Comuniștii și naziștii au luat știința în
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
plicticos manual științific pentru liceu de prin anii '50, printre ale cărui insule băieți și fete neinformați, cu priviri de zombie și păr corect pieptănat, navigau studioși și calmi și neutri din punct de vedere sexual. După un secol de monștri desprinși parcă direct din imaginația compatriotului lui Dalí, Goya, putem vedea și studia acum peisajul istoric și putem observa foarte clar că spiritul poetic al geniului, de la Baudelaire și până la ultima izbucnire artistică ce are loc chiar acum pe undeva
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
a micșora statura intelectuală și morală a autorului Fantasmelor salvării. Nu cunosc motivele aversiunii sale aproape fizice, dar pot să am bănuieli. Citindu-i articolele de acum doi ani, puteai rămâne cu impresia că în Vladimir Tismăneanu se ascunde un monstru de dimensiuni planetare, un manipulator de conștiințe și un servitor al criminalelor intenții ale regimului Iliescu. Evident că Marele șoc din finalul unui secol scurt nu e o carte de vârf în creația lui Vladimir Tismăneanu. Dar obsesia de a
Tismăneanu trebuie dărâmat! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10695_a_12020]
-
a unui film horror... Din această cauză, până să fiu sechestrat în mrejele morfeice, mi se pare că întunericul camerei este populat de vietăți-bâzdâganii mișunând fără jenă de acolo-acolo, drept care adorm cu sufletul și mintea devastate, începând să visez monștri cu cap de parlamentari sau invers, personaje din film ieșind prin ecranul televizorului ronțăindu-și reciproc părți ale trupului... Aceasta în timp ce Morfeu mă strânge de gât cu sălbăticie, rânjind sardonic. Cu ultimele puteri mă vânzolesc revoltat simțind că îmi este
"Situația e sub control, stați liniștiți..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10712_a_12037]
-
da vieții o culoare magică. Și atunci, dacă așa stau lucrurile, înseamnă că nu ne deosebim decît în detalii doctrinare de Cornelius Agrippa, Fabre d'Olivet, Hoëné Wronski, Eliphas Lévi sau René Guénon, ca să nu pomenesc decît de cîțiva dintre monștri sacri ai filozofiei oculte. În esență însă, și noi și ei sîntem ființe magice, aparținînd aceleiași oficine filozofice. Atîta doar că ei sînt păgîni luminați, în vreme ce noi sîntem niște creștini scăpătați.
Oficina păgînilor luminați by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10702_a_12027]
-
o cicatrice. poete, trenul vieții nu-l mai prinzi, așa mi-a dat în bobi Euridice stejarul din răscruce s-a uscat. din nuntă mea m-au arestat jandarmii. în țara mea am plâns și am sperat să ne hulească monștrii alte armii. de libertate știu doar din povești. himere mi-au fost veșnic Feți-frumoșii. prin infertile hărți dumnezeiești n-au coborât de mii de ani Hristoșii. degeaba-mi târai barbă pe pamant și-mi mâzgălesc poemele sub torța. poeții pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
sunt pe lume Învrăjbiri martirizate mai mult decat iubirea, dar perechi de valuri izbesc fără cruțare oglinzile cerului durut în rugăciune. Aș fi vrut să-și spun că sunt pe lume înjunghieri mult mai închipuite decât temnița fericirii poetului însingurat monstru zămislit în pântecul cerului. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume întâmplări mult mai importante decât oul de prepelița nins în iulie, amurg șovăielnic licornul sângelui veghează... Aș fi vrut să-ți spun... Numai iubirea poate făgădui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Marx și Lenin în mână (de Stalin le e rușine lor înșile!), raiul pe pământ. E chiar amuzant - dacă subiectul n-ar fi atroce - să constați câte cariere politice și intelectuale s-au construit pe menținerea artificială în viață a monstrului ideologic fascist, răposat, de altfel, o dată cu al doilea război mondial - cel puțin în Europa. Observați doar câți ,fascistologi" de marcă avem, câte onoruri li se acordă și comparați-i cu felul în care e tratată minoritatea intelectualilor care denunță comunismul
Umbra "instructorului C. C." by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10897_a_12222]
-
impune propria teorie, trebuie mai întîi să o combați pe cea aflată în vogă. Iar Kant chiar asta face, supune unei analize critice teoria lui Leibniz despre timp, dar avînd mereu grijă să nu-l piardă din vedere pe celălalt monstru sacru din acea vreme: Isaac Newton și teoria sa fizică. Există cel puțin două idei în cartea lui Adrian Niță care îți atrag atenția. Mai întîi, este vorba de afirmația surprinzătoare că ,dilema compoziției" reprezintă leagănul filozofiei kantiene (p. 264
Despre timp, împreună cu Leibniz și Kant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10949_a_12274]
-
scârbitul de viață participă intens la experiențe comune, considerate fundamentale și livrate ca atare cititorului. Inflexiunile copilărești ale vocii și conștiinței protagonistului se observă și mai bine din relatarea unor episoade din anii liceului. Ar fi fost de așteptat ca monstrul amoral care spune ,eu" să se inflameze mai puțin sau deloc la amintirea unor secvențe biografice neplăcute, însă de mult depășite. Dimpotrivă, anarhistul ce zguduie pilonii societății și ai moralei se răzbună, acum, pe o funestă bibliotecară obeză într-un
Bestia de la Ploiești by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10984_a_12309]
-
când am dorit să-mi ridic cărțile, așa că din acest motiv, acum oficial, râd de ea în hohote, râd de fiecare gram de osânză mizeră din corpul ei bovin și urlu în gura mare: ești o grasă idioată, scârbă inumană, monstru infam!" (p. 82). Defectul structural al cărții vine din această comică discrepanță. Eroul se închipuie o făptură a subteranei, o ipostază românească și romanescă a abjecției umane, o sumă de vicii și de rateuri (,ratat în carieră, frustrat economic și
Bestia de la Ploiești by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10984_a_12309]
-
editorial o componentă pozitivă, o calitate care, fără a compensa defectele, poate constitui un punct de plecare pentru cărțile viitoare. Autorul are ceea ce se cheamă suflu epic. Deși biografemele pe care le expune sunt banale (mai puțin experiența drogurilor), deși monstrul de la Ploiești este un tânăr ca oricare altul, cu visele, fumurile și impertinențele vârstei, deși arta prozei reprezintă încă o ecuație cu o necunoscută, Alain Gavriluțiu are acea încăpățânare fertilă a romancierului adevărat. Rulează cuvintele și își construiește scenele cu
Bestia de la Ploiești by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10984_a_12309]
-
din șapte - al hidrei din Lerna, al balaurului din basme. Cîte o părticică a hidrei sau balaurului rămîne ascunsă în fiecare cap (pe care crezi că l-ai) tăiat și va putea oricînd, în viitor sau în prezent, să reînvie monstrul. Aceasta este lecția pe care o învață Harry Potter în volumul șase. Memoria este, tot acolo, un lichid perlat. O amintire, oricît de complexă - cu condiția să fie coerentă - încape într-o sticluță. Pusă în bazinul potrivit, poți să îți
Despre alegeri, timp și mărturii by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/11014_a_12339]
-
AL NOSTRU TIMP, ci nu cel DUMNEZEIESC) fapte și consecințe. Noi urmăm legea divină, însă, prin deprinderile și evoluția noastră, illo tempore și azi, suntem părtași acelor îngeri care „s-au împreunat cu femeile oamenilor“ și au provocat apariția unor monștri hibrizi, probabil „civilizația Masma“... Adică miticii uriași, giganți, Căpcăuni, etc., care sunt puzderie în protoistorie și în miturile lumii, dincolo de varietatea reprezentării lor, în post-diluvian. * Reținem crezul și dovezile cui se deschide spre a le primi, că Divinitatea Creatoare ne
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
francezi si englezi să modifice titlul în “Bătrânul și ofițerul”. Ei nu și-au dat seama că prin schimbarea de titlu se deplasează în mod neinspirat accentul asupra timpului istoric într-o scriere literar-filozo fică, în care timpul istoric și monștrii pe care i-a făcut posibili aveau o importanță cu totul secundară. Interesant este că o eroare cumva similară face și Vintilă Horia. Cu toate că el sesizase în scrierile literare ale prietenului său care-i trimisese în 1955 manuscrisul Nopții de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
datorită prieteniei sale cu Stalin și cu Molotov în opina sa, agenta Ana Pauker care a orchestrat decimarea românilor trimiși cu milioanele după gratii (v. Monumentul victimelor comunismului ridicat în Elveția la Thone Chene Bourg) ar fi fost din familia “monștrilor celor mai limitați la ură și distrugere pe care i-a fătat acest secol darnic în teratologii” (v. scrisoarea lui Vintilă Horia către M. Eliade din 23 ian. 1969). La data când făcea aceste observații, laureatul Premiului Goncourt al Academiei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Barbu Cioculescu Știrea că în luna aprilie a anului viitor monstrul marin din Loch Ness va fi capturat, monitorizat și expus publicului privitor m-a surprins în plină criză virotică, cu acest brusc efect al încetării miraculoase a unui obstinat guturai. Dar și cu pierderea vocii, pe moment. Mă obișnuisem într-
Asta, da coincidență! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11023_a_12348]
-
pretextele romanești pentru nombrilism, că în spațiul ficțiunii umanitatea noastră poate fi precizată mai profund decât în oricare altă parte". Circumstanțele, conexiunile sau intenționalitățile oblice ale cărții pot păli, dar rămâne revelația unei profunzimi umane, despre agresiunile istoriei care nasc monștri în conștiințele tulburate de frica schimbării. Forțând nota politică a cărții, am putea-o considera deschizătoare de drum în seria romanelor obsedantului deceniu, acelea care fac un proces subtil al schimbărilor brutale din perioada stalinistă și imediat post-stalinistă (deceniul șase
O lume anapoda by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11051_a_12376]
-
o înjurătură: "Eu zic să-l dăm dracului." Blaga, la rândul lui, repeta înjurătura pe ardelenește ("Trebuie să-l calce toți dracii") și-i schița în fugă o caricatură veninoasă: ,N. Iorga e numele colectiv al unui considerabil număr de monștri." Marele polihistor va reacționa la fel de nemulțumit cu ocazia discursului de recepție la Academie, al lui Blaga, în 1937, când Regele Carol II, în răspunsul său luase atitudine, printre altele, împotriva semănătorismului și-l felicitase călduros pe noul academician. Scena e
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]