1,093 matches
-
prea mult din punct de vedere financiar. Asta deoarece a fost contemporan cu Lope de Vega, ale cărui formule dramatice, mai îndrăznețe și mai inovatoare, i-au făcut pe impresari să desconsidere comediile cervantine. Operele lui Cervantes urmăreau un scop moralizator, includeau personaje alegorice și se subordonau unității aristotelice de acțiune, timp și spațiu, în timp ce operele lui Lope rupeau această unitate și din punct de vedere moral erau mai lipsite de pudoare, iar versificația era mai variată și mai reușită. Cervantes
Miguel de Cervantes () [Corola-website/Science/307858_a_309187]
-
se ocupa de istoria Țării Românești după fuga lui Caragea, nu a fost publicată niciodată și este socotită astăzi pierdută. Valoarea operei lui Zilot Românul trebuie judecată din două perspective: cea literară și cea istorică. Opera sa deține un caracter moralizator, întâmplările istoriei fiind socotite drept răsplate ori pedepse divine. Din punct de vedere literar, analize consistente au fost făcute de către B. P. Hasdeu și Mihai Gaiță. Perioada de creație a lui Zilot se împarte în două: o etapă de luptă
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
Dionisie Iuga și fiica sa Aurelia, zugravi din Nicula. Pictura constă în mare parte din motive florale. Pictura iconostasului este mai veche decât cea murală. Pe spatele ușii de la intrare există o pictură reprezentând moartea cu coasa, alături de câteva inscripții moralizatoare (autorul picturii este necunoscut).
Biserica de lemn din Botiza () [Corola-website/Science/307969_a_309298]
-
un turn-clopotniță cu camera clopotelor în consolă, deschisă, cu arcade pe stâlpi și acoperiș înalt, piramidal. Pictura murală are un program iconografic dominat, în naos, de scene din Geneză, iar în pronaos de Judecata de Apoi, ca și de discursul moralizator pus în evidență de paralelismul dintre scenele din Vechiul Testament și Patimile lui Iisus. Zugravul Toader Hodor introduce în pictura murală maramureșeană motive decorative de inspirație barocă și rococo și un mod de reprezentare pictural și dinamic, străin tradiției postbizantine. În cadrul
Biserica de lemn din Bârsana () [Corola-website/Science/307971_a_309300]
-
exemplu, într-un episod foarte faimos, cele 4 personaje principale au avut o competiție între ei care consta în abținerea de a se masturba pentru cât mai mult timp. Serialul este lipsit atât de elementele sentimentale cât și de intențiile moralizatoare de obicei prezente în serialele americane.
Seinfeld () [Corola-website/Science/302166_a_303495]
-
această piesă se iubesc, dansează, greșesc, gândesc - uneori foarte matur-, muncesc, visează, toate acestea fiind făcute cu multă naturalețe, cu umor, cu duioșie. Subiectul (trei tineri sunt trimiși pe un șantier la reeducare) îl putea predispune pe autor la lecții moralizatoare, la ticuri lingvistice, la exces de pitoresc. Din fericire, nu s-au întâmplat aceste lucruri." (Bogdan Ulmu, Scînteia tineretului, 24 noiembrie 1978) "Băiatul cu floarea este o piesă care vorbește despre integrarea sau reintegrarea în muncă, în viață, în societate
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
de realizare și succes la public. Deși genul dramaturgic preferat de Molière era tragedia, totuși succesele sale teatrale cele mai răsunătoare rămân miniaturile într-un act, sau farse, comedii de tipul fabulei, având caracter aparent "ușuratic", dar în fond voit moralizator și educativ. Farsele scriitorului francez erau intenționat scrise incomplet lăsând mult spațiu interpretării improvizate în stilul Commediei dell'arte atât de iubită nu numai în Italia de baștină, dar și în alte culturi. Barocul s-a manifestat în dans în
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
fiind amintite în aproape toate compunerile lirice ale vremii: „A lumii cînt cu jale cumplită viața/ Cu griji și primejdii cum este și ața/ Prea subțire și-n scurtă vreme trăitoare/ O lume vicleană, o lume-nșelătoare.” Finalul operei este moralizator: dacă viața lumii este o iluzie, singura consolare a omului este credința în Dumnezeu. • "Letopisețul Țării Moldovei de la Aron vodă încoace, de unde este părăsit de Ureche - vornicul" - continuă cronica lui Ureche din 1594 pînă în 1661, anul morții lui Ștefăniță
Miron Costin () [Corola-website/Science/299037_a_300366]
-
a primei cărți cu embleme, "Emblemata" a juristului italian Andrea Alciato, a pornit o fascinație pentru embleme ce a durat două secole și a atins majoritatea țărilor Europei Occidentale. În acest sens, "emblema" se referă la o combinație didactică sau moralizatoare de imagini și text, cu scopul de a-l atrage pe cititor într-o examinare auto-reflectivă a propriei vieți personale. Asociațiile complicate de embleme pot transmite informații cititorului informat din punct de vedere cultural, o caracteristică a mișcării artistice a
Emblemă () [Corola-website/Science/303583_a_304912]
-
vieții de familie, relația dintre viața și moarte, dintre iubire și fericire. Privirile scriitorului se extind însă și asupra unui câmp social vast, cuprinzând intelectuali, negustori, țărani, etc. În primul plan însă rămâne lumea nobilimii, în cadrul căreia, cu subliniate tendințe moralizatoare, Tolstoi ține să pună în relief corupția lumii mondene, a aristocrației citadine, căreia îi este opusă, într-un viu efect de contrast, viața simplă, sinceră, pură, a nobilimii rurale, reprezentată de familia Levin. În 1873, Tolstoi a început să lucreze
Anna Karenina () [Corola-website/Science/304401_a_305730]
-
de tutun”", fiind plini de admirație atunci când îl vedeau în filme. Comisarul Moldovan și Mărgelatu erau printre eroii multor copii din acele vremuri. Într-o cronică a acestui film, jurnalista Alice Mănoiu observa că, prin introducerea unei laturi melodramatice și moralizatoare, Sergiu Nicolaescu încearcă să câștige o nouă categorie de spectatori: sentimentalii. Comisarul nu mai scoate atât de des pistolul ca în filmele anterioare, fiindu-i relevată aici o latură didactic-moralizatoare vizavi de delicvența juvenilă. "Duelul" este considerat o poveste captivantă
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
un turn-clopotniță cu camera clopotelor în consolă, deschisă, cu arcade pe stâlpi și acoperiș înalt, piramidal. Pictura murală are un program iconografic dominat, în naos, de scene din Geneză, iar în pronaos de Judecata de Apoi, ca și de discursul moralizator pus în evidență de paralelismul dintre scenele din Vechiul Testament și Patimile lui Iisus. Zugravul Toader Hodor introduce în pictura murală maramureșeană motive decorative de inspirație barocă și rococo și un mod de reprezentare pictural și dinamic, străin tradiției post-bizantine. În cadrul
Mănăstirea Bârsana () [Corola-website/Science/311707_a_313036]
-
piramidal, cu turnulețe de colț. Pictura a fost executată în anul 1811 de Ștefan Zugravul din Șișești și se păstrează fragmentar pe bolta naosului, unde se remarcă imaginea Sfintei Treimi, scene din Apocalips sau din Ciclul Patimilor, într-o paralelă moralizatoare, caracteristică programelor iconografice din bisericile maramureșene; pictura tâmplei și cafasuluisunt opera aceluiași zugrav. Aceluiași pictor îi datorăm și pictura unor icoane, între care și cea de pe masa altarului. În sprijinul acestei afirmații vine inscripția aflată pe spatele icoanei de prestol
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]
-
de fotbal dintre Pencey și Saxon Hall. Unul din motivele pentru care nu s-a dus este și faptul că el trebuia ca înainte de plecare să-și ia rămas bun de la Domnul Spencer, profesorul lui de istorie. După o discuție moralizatoare despre teza lui la această materie și despre motivul pentru care a fost lăsat corigent, Holden se întoarce la Pencey, în camera sa, unde îl găsește pe vecinul său de palier pe nume Ackley. Vorbește cu Stradlater, colegul său de
De veghe în lanul de secară () [Corola-website/Science/311801_a_313130]
-
care a contribuit la reprezentarea sufletului într-o formă pură, dar un rol important la atribuirea unui sens religios a fost jucat de oracolele sibilinice și, mai ales, de misterele orfice și eleusine, a căror influență în conturarea unei speranțe moralizatoare în viitorul omenirii a făcut concurență filosofilor, poeților și istoricilor. Misterele orfice afirmă origina divină și preexistența spiritului, pentru care trupul este o închisoare temporară. Aceste mistere au exercitat o influență considerabilă asupra creației poetice a lui Pindar și asupra
Escatologie () [Corola-website/Science/309629_a_310958]
-
XVIII-lea. În 1787 începe colaborarea lui Krilov la revista „Utrennie ceasî" („Orele dimineții"), în care au fost publicate, fără semnătură, primele sale fabule. În fabulele sale întâlnim originalitatea ce constă în recrearea artistică a realității, ca și în simțul moralizator, ascuns cu măiestrie de gama variată a ironiei și satirei, uneori bonome, într-o limbă vioaie și pitorească. Prima culegere de fabule a lui Krîlov apare la începutul anilor 1809 și de atunci, în decurs de 24 de ani, scriitorul
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
lăsa ca faptele întâmplate în vremurile și domniile trecute să fie acoperite de mormântul uitării, ci a le reda istoriei”. "Cronica lui Macarie" este o cronică literară, în care folosește un stil retoric, cu figuri poetice și cu tendințe vădit moralizatoare și religioase, pentru a glorifica personalitatea lui Petru Rareș, ale cărui calități sunt exagerate. Cronica se termină cu anul 1541, odată cu revenirea pe tron pentru a doua oară a lui Petru Rareș. Istoricul Ioan Bogdan (1864-1919) a descoperit și o
Macarie (cronicar) () [Corola-website/Science/305999_a_307328]
-
a compus canțonete cu caracter politic ce au fost jucate pe scenele craiovene. Liviu Rebreanu spunea despre Carada că și-a „"început viața cu versuri și a sfârșit-o cu poezia cifrelor"”. Opera lui propune spectatorilor și cititorilor atât idei moralizatoare, cât și idei patriotice, poeziile și poemele sale ele având un caracter naționalist. Ele au pătruns și în Transilvania. Cea mai cunoscută poezie caradiană, modestă ca valoare literară, este „Pandurul cerșetor”, scrisa cu doi ani înainte de Unirea Principatelor Române. Iată
Eugeniu Carada () [Corola-website/Science/306443_a_307772]
-
târziu — au un format mai mare și reprezintă scene religioase sau istorice. Vermeer pictează și două tablouri cu vederi din orașul său natal: "Vedere din Delft" (1660) și "Străduța" (1657-1658). O altă categorie o reprezintă tablourile pe teme așa zise moralizatoare: "Proxeneta" (1656) și "Fată dormind" (1657), probabil după consumul unei cantități exagerate de vin. Cele mai multe tablouri cu fete tinere sau femei mature au un caracter narativ, în relație cu instrumente muzicale sau obiecte casnice. Unele dintre ele au caracterul unui
Johannes Vermeer () [Corola-website/Science/305799_a_307128]
-
stea, lucrarea nu conține și melodiile propriu-zise, ci numai indicația de glas pe care se cântă aceste texte. În continuare, va publica alte cărți care conțin cântece de lume ("Poesii deosebite sau cântece de lume", 1831) și lucrări cu caracter moralizator. În anul 1838, moare mama sa, Tomaida. Rămânând singur pe lume, decide să se căsătorească din nou, de data aceasta cu o tânără de numai 18 ani, pe nume Ecaterina, fiica Aniței a lui Asanache, fost vinicer domnesc. În ciuda opoziției
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
în total 243 de episoade. În America a fost difuzat de la 26 august 1996 până la 13 mai 2007, iar acum încă se redifuzează episoadele. Serialul se transmite în peste 50 de țări. Un serial tipic american, cu mesaje mobilizatoare și moralizatoare după fiecare episod și situații de viață care pot părea complicate, dar în fața cărora părinții își învață copii să ia decizii importante, determinante pentru viitorul lor. Fie că este vorba de căsătorie, lucruri rele, bucurii sau despărțiri, toate problemele sunt
Al 7-lea cer () [Corola-website/Science/313230_a_314559]
-
de excepție” formată din genialii Calboreanu, Giugaru, Marcel Anghelescu și Birlic și din trioul feminin „cochet și adorabil, de un haz năucitor, irepresibil” format din Silvia Dumitrescu-Timică (care transforma replicile în „curcubee scânteietoare de râs copios, sănătos cu puternice ecouri moralizatoare”), „splendida” Cella Dima și debutanta Sanda Toma („un fluture inocent, grațios și înamorat”). Ea a afirmat că a trăit astfel „momente de uriașă bucurie și performanță profesională”. Costumele actorilor au fost realizate de Ileana Oroveanu. Analizând activitatea pictoriței de costume
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
pereții naosului, dar și intercalate printre alte scene, pe poalele bolții. De remarcat în acest sens Pilda bunului Samaritean, plasată pe boltă, printre scene din „Vechiul Testament”, ca „figură” a lui Iisus. Celelalte teme sunt alese în special pentru sensul lor moralizator: Pilda fiului risipitor, Pilda fecioarelor, Iisus eliberează femeia adulteră, Pilda Samaritencei la fîntînă, Pilda „cu paiul și bârna”, Pilda orbilor. Dintre minuni sunt alese numai scene de vindecări, iar dintre praznice, numai Învierea lui Lazăr. Trebuie subliniat faptul că ciclul
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
seria Fundației privește tendințele într-un mod mai larg, prezentând evoluția și adaptarea socială în locul calităților umane și culturale dintr-un anumit moment. Mai mult, conceptul psihoistoriei - care dă evenimentelor o aură de fatalism rațional - lasă prea puțin spațiu elementelor moralizatoare. Hari Seldon speră că Planul său va reduce 30.000 de ani de Epocă Întunecată și barbarie la un singur mileniu, un scop de o gravitate morală deosebită. Evenimentele sunt tratate în general ca inevitabile și necesare, nu ca o
Seria Fundația () [Corola-website/Science/314129_a_315458]
-
nu a apărut în Finlanda decât abia în anii 90. Educația mediatică este obligatorie în Suedia din 1980 și în Danemarca din 1970. În ambele țări scandinave, educația mediatică a evoluat în anii '80 și '90, mutând accentul de la atitudini moralizatoare la tehnici orientate spre elev. În 1994, legea educației daneză a recunoscut educația mediatică dar tot nu este o parte integrată în sistemul de educație. Accentul în Danemarca pare să fie pe tehnologia informației. Franța a predat cursuri de cinematografie
Educație mediatică () [Corola-website/Science/313884_a_315213]