1,744 matches
-
Augustin Buzura, Ion Caraion, Marin Sorescu, Nicolae Breban, D. R. Popescu, Constantin Țoiu, George Bălăiță, Octavian Paler, Gabriela Adameșteanu, Teodor Mazilu, Ileana Mălăncioiu, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Nicolae Steinhardt, Alexandru Paleologu etc., întrucât erau considerate "snoabe, mistice, descompuse, dezumanizate, degenerate, morbide, iraționale, retrograde, putrede și mai ales decadente toate creațiile simboliste, ermetice, suprarealiste, naturaliste, expresioniste, dadaiste, moderniste, neomoderniste, șaizeciste etc., precum și tot ce ține de estetism, formalism, purism, experimentalism. Însuși locul în literatură al lui Eminescu e pus sub semnul întrebării
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
practică, atât intensitatea mortalității, cât și structura deceselor se determină pe grupe de cauze<footnote Prin cauză de deces înțelegem fenomenul care a provocat direct sau indirect decesul. Cauza principală a decesului desemnează boala sau traumatismul care a declanșat evoluția morbidă ce a dus la deces; cauza directă a decesului înseamnă ultimul fenomen din lanțul fenomenelor morbide care au determinat decesul. footnote> de deces. Pentru determinarea structurii deceselor pe cauze, se utilizează mărimile relative de structură. În România, INS analizează intensitatea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
cauză de deces înțelegem fenomenul care a provocat direct sau indirect decesul. Cauza principală a decesului desemnează boala sau traumatismul care a declanșat evoluția morbidă ce a dus la deces; cauza directă a decesului înseamnă ultimul fenomen din lanțul fenomenelor morbide care au determinat decesul. footnote> de deces. Pentru determinarea structurii deceselor pe cauze, se utilizează mărimile relative de structură. În România, INS analizează intensitatea mortalității pe următoarele grupe mari de cauze de deces, enumerate în ordinea descrescândă a ponderilor în
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
discursurile conducătorilor, atunci cînd nu sunt grotești sau isterice, sunt de cele mai multe ori hilare și agramate, iar ce ne ține în fața televizorului sau a vreunui ziar nu e nicidecum interesul noțional sau farmecul retoric al respectivelor aserțiuni, ci fascinația ușor morbidă exer citată de prostie și netrebnicie... Ei bine, în spațiul hexagonal, lucrurile stau altfel și nu fiindcă, vezi Doamne, politica de acolo ar fi presărată cu îngerași, ci pentru că, în general, ca să ajungi în sferele de influență franceze, e nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ce descriu întîlniri, locuri, momente de istorie și figuri literare, digresiuni de o erudiție spumoasă, dezinvoltă, survolînd cu aceeași atenție și maliție monumente de artă, cimitire sau kitch-uri contemporane, reconstituire subiectivă a unui vechi oraș de la Marea Caspică. Dar nimic morbid în succesiunea acestor deambulări în miezul ruinei ideologiei comuniste și a urmelor fastului trecut, printre "palate stalino-venițiene" și improvizații "paleo-industriale". În filigran, pentru a da și mai multă consistență ideii de plecare definitivă, Rolin se joacă subtil și cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
urmărirea procesului degradării personale cu un soi de dedublare masochistă. Fiecare pas spre irevocabil doare mai tare ca precedentul, dar se pare că propria scufundare exercită asupra lui o fascinație paralizantă. E drept că obișnuința creează, cu timpul, o legătură morbidă între victimă și călău, cel dintîi ajungînd aproape să-și iubească lan țurile, sau în orice caz, să se simtă singur fără ele. Dar Ivan e tînăr, inteligent, liber să se retragă din angrenaj înaintea fiecărui gest care îl compromite
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
unii din membrii bandei, ascultînd telefoanele dintre tatăl tînărului evreu și răpitori, ajungînd la concluzia că, dincolo de prostie și înclinații patologice, acei indivizi nu erau legați de niciun fel de crez comun sau de empatie, fiind sudați doar de obsesia morbidă a imperativului major al oricărei societăți de consum: "totul, imediat". Autorul încearcă să redea cu cît mai mare fidelitate pregătirea detaliată a acestei abjecții, relatarea sa urmărindu-i pe tineri prin toate locurile implicate: Bagneux, Bobigny, Paris, Abidjan, apartamente, beciuri
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a doua oară și stârvuri vii fugim spre înainte ca timpul orb în zbatul de la moară. este Iisusul martor la născare. El știe multe despre ce nu știe nici chiar tâmplarul care, în tăcere măsură ne-a luat de năsălie. morbid îmi e creionu-n clipa asta, dar mâna dreaptă vrea să se răzbune și tot ciolpește la poemul care pe-un colț de amintire va rămâne. iar ca decorul totate să le-ncapă, în horă intră și-un murit erou; e
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
pe parcursul câtorva luni, se curmă. Explicațiile suplimentare lipsesc, dar tensiunea narativă este susținută, spuneam, tocmai grație omisiunilor descriptive. Ultima însemnare este înregistrată, trei săptămâni mai târziu, la Rouen și are rolul unui epilog, îndelung așteptat de lectorul ros de curiozitate morbidă (10 septembrie): "Eram sigur că n-a putut să scape și l-am încuiat singur, complet singur în cameră. Ce fericire! Îl întemnițasem! Am coborât alergând; am luat din salon, care se află sub odaia mea, cele două lămpi, am
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
satisfăcător. Când șomajul, munca la negru și alte evaziuni predomină, economia de piață devine "capitalism sălbatic". Dificultățile întemeierii și întreținerii familiei, restrângerea asistenței copiilor abandonați, pensiile anticipate insuficiente, bolile, crimele, sinuciderile și alte căi de pierdere a vieților întrețin atmosfera morbidă. Comparațiile cu trecutul nu sunt numai "nostalgice", cum descalifică criticii înverșunați percepțiile prezentului. Înainte de 1989, oamenii satelor aveau un asistent medical, cel puțin, pentru primul ajutor, iar raportul longevitate/mortalitate era altul față de cel de astăzi. Noile rânduieli prelungesc indefinit
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sa aluzii livrești, prezența cărților, în speță Les Fleurs du Mal a lui Baudelaire, figurând un simbolism latent, metabolizat în noua formulă plastică; pictura lui Kimon Loghi se apropie până la pastișă de cea lui Arnold Böcklin, când nu împrumută erotismului morbid de liră decadentă al lui Franz von Stück, al cărui elev a fost, iar Cecilia Cuțescu-Storck când nu gauguinizează lasă să întrevadă o sensibilitate prerafaelită, poate cel mai bine marcată de pictura lui Burne-Jones, fără a fi străină și de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Rodolphe Rapetti, simbolismul se definește asemeni decadentismului ca dublă reacție, la naturalism, dar și la formula clasicizantă a parnasianismului, de la care preia o serie de elemente: tema langorii, a unei hipersensibilități informate cultural și asociate cu un anumit rafinament morbid, compensarea acțiunii prin reverie și reflecție melancolică, abandonarea realului și a prezentului în favoarea visului, a fantasmelor, a mitului. Mai presus de toate, se află cultul artei, al artificiului estetic asociat ambiguităților sexuale, ca o contranatură, impersonat exemplar de către personajul huysmansian
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
exemplar de către personajul huysmansian din În răspăr, Des Esseintes, pe care istoricul de artă îl socotește chiar "arhetipul"20 acestei ontologii estetice. Rapetti identifică și o disociere sub raport tematic a celor două curente, iar pentru decadentism "izolarea în pulsiunile morbide constituie subiectul principal al acestei literaturi [...]"21. Sau mai degrabă, fenomenul apare fie ca interfață și consecință estetică a decadenței politice, fie ca un hibrid socioestetic, ca rafinament exacerbat prezidând la epuizarea prin exces a unor convenții plastice osificate. Din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1857) ca și în cazul picturii Ecce Ancilla Domini (1850) unde invazia albului dematerializează, creând o atmosferă ireală, potențată de faptul că îngerul care-i aduce crinul, însoțit de Sfântul Duh preschimbat în porumbel, pare să leviteze deasupra podelei. Temele morbide nu lipsesc din pictura sa, care dobândește o tensiune tragică, urmare a sinuciderii primei sale soții, Elizabeth Siddal, în 1862, din cauza unei supradoze de laudanum, eveniment care l-a marcat puternic pe pictor. În 1863 pictează unul din tablourile celebre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Lux, dar și unei întrebuințări laice, aceea de lampă, crucea lumina. Statueta reprezintă exemplar aliajul secesionist, nu lipsit de ambiguitate, al unei grații spiritualizate a liniilor, ambiguitate marcată în acest caz de amestecul unei senzualități difuze, într-o notă ușor morbidă, cu atitudinea pioasă, spiritualizată, de reculegere a gesticulației hieratic-ceremoniale. Sfânta bizantină, a cărei variantă în bronz nu i se cunoaște locația actuală, prezintă o variantă în marmură care omologhează denominația printr-un element decorativist vestimentar de origine bizantină: o friză
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
romanul Domnișoara Christina (1936) al lui Mircea Eliade un personaj, pictor, îi atribuie lui G.D. Mirea portretul defunctei fiice de boier, un portret daimonizat eminescian, vivificat de prezența inefabil-malefică a moartei. Scriitorul îl considera pe pictor potrivit să transmită senzualitatea morbidă cu care-și înzestra personajul. IV.2. Kimon Loghi, Artachino, Petrașcu din lumea basmelor În "Cronica artistică, A XII-a expozițiune a Societăței "Tinerimea Artistică"" din Ilustrațiunea Română, T.A. Teodoru dedică o bună parte din articol pânzelor lui Kimon
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tehnic a desenelor, execuție care plasează simbolismul lui Smigelschi sub semnul acordului dintre "realism" și "subiectul ireal". Spre deosebire de Virgil Vătășianu, Gheorghe Vida sesizează portanța transfigurării malefice a ielelor în cultura populară, înclinând simbolismul lui Smigelschi din aces ciclu către versantul morbid pe care-l reclamă o altă operă sa, Îngerul morții. "Zânele rele sunt ființe-spirite ieșite din apă care înarmate cu puteri magice fură sufletele și sunt o prezență nefastă, morbidă"218. În acest sens, filiația negativă a recuperării fabulosului mitic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
populară, înclinând simbolismul lui Smigelschi din aces ciclu către versantul morbid pe care-l reclamă o altă operă sa, Îngerul morții. "Zânele rele sunt ființe-spirite ieșite din apă care înarmate cu puteri magice fură sufletele și sunt o prezență nefastă, morbidă"218. În acest sens, filiația negativă a recuperării fabulosului mitic comandă apropierea șarjată de Runge și mai ales de geniul malițios al lui Rops, "horele de copii ale lui Runge sau de copii-satiri ale lui Rops"219, dar pertinentă în ce privește
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fapt tipic pentru arta simbolistă, lucrarea precizează o dimensiune decadentă prin simbioza dintre iubire și moarte, cuplul freudian de forțe Liebenstriebe / Todestriebe care prezidează dinamismul dizolvant al existenței. Departe de a răspunde unor comandamente morale, compoziția relevă dimensiunea unei senzualități morbide, a unui transport voluptos prezidat de o feminitate care-l incorporează ca seducție și exacțiune, a unui fascin inomabil în proximitatea disoluției. Lucrarea invocă invitația la meditație pusă în scenă de un memento mori, pentru a o deturna către zona
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de forțe jungian anima/animus a unei anime benevolente, creatoare. Oricum, este evident că, spre deosebire de himerele și sfincșii decadenți, a dispărut la Paciurea elementul care le edifica, tensiunea dintre principiul plăcerii și pulsiunile tanatice, care configurau un erotism contrariant, deviant, morbid. Formalismului decorativist, sau ceea ce John Reed definește ca Stil decadent, Paciurea îi opune un formalism ontologic. Sorin Alexandrescu focalizează ceea ce el numește emergența formei, efortul generic, ineluctabil al materiei de a prinde formă, cu mențiunea că acest tip de formalism
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bărbați mutându-se în alcov, ca război între sexe. Intuiția lui Călinescu este corectă, cât de mult se aplică ea sculpturii lui Paciurea este discutabil, însă ceva în această sculptură atrage atenția, o anumită finețe a modelului, cu accentuarea caracterului morbid. Trăsăturile de caracter adăugate de criticul literar nu sunt însă fondate, ele corespund unei superficiale moralizări a actului artistic. Inițial, așa cum o demonstrează o schiță aflată la colecția de stampe a Muzeului Național de Artă din București, sculptura era plasată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sublimarea ei printr-o formă simbolică deosebit de expresivă"353. Artistul evidenția latura simbolică a reprezentării ororilor războiului prin plasarea într-un context alegorico-narativ a simbolului central, în acest caz divinitatea tutelară. Oricum, integrat acestui ansamblu, Zeul războiului își relevă latura morbidă de cavaler al apocalipsei. Capitolul VII VII.1. Spectrul decadentismului: la Femme Fatale Atât în literatură cât și în arta plastică, discursul decadent se configurează în jurul acestei alterități virtual punitive, a feminității, iar în centrul său se află ambiguitatea sexuală
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o figură culturală majoră în tot Occidentul, astfel încât fiecare secol sau perioadă mai îndelungată îi imprimă propriul reflex, propriul cod cultural. Stare pasageră, înclinație temperamentală sau maladie a sufletului, melancolia pare să se fixeze la sfârșitul secolului XIX ca fenomen morbid. Le vague à l'âme, "doliul fără obiect" (Sigmund Freud), tiparul melancolic este similar celui reflexiv. De fapt, reflexivitatea ca delectatio morosa și meditație filozofică pe marginea efemerității se regăsește în celebra garvură a lui Dürer, mal du coeur rezonează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
obiectul nu a murit în mod real, ci "a fost pierdut ca obiect al iubirii"379, iar în alte cazuri, obiectul pierdut rămâne necunoscut. Melancolia, așa cum o descrie Freud, reunește două trăsături specifice artei decadente: "narcisismul rezidual" și componenta sa morbidă. În ceea ce privește decadentismul, spre deosebire de romantism, melancolia primește o suprasarcină negativă printr-o accentuată morbiditate dublată de spectrul maladiei psihice care încifrează acum stările melancolice. Spleen-ul generează un exces de conștiință, o conștiință rea, care proiectează viziuni sumbre, ca în cazul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Moreau, pictorii simbolisto-decadenți folosesc o licență poetică în configurarea dimensiunii simboliste a tratării temei biblice. În pictura simbolistă având-o ca subiect pe Salomeea, dansul nu precede obținerea trofeului sângeros, ci se desfășoară în prezența lui. Expresie a unei psihologii morbide, suport al unei senzualități sangvine, această punere în prezență conferă uneori o dimensiune coșmaresc- onirică scenei, dimensiune pe care, spre exemplu, Gustave Moreau o accentuează în tabloul său intitulat Apariția. În acest tablou, cu un gest care somează meduzant orientarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]