1,969 matches
-
23 mass-media, 12, 17, 83, 85, 86, 181, 182 media, 17, 86, 191, 192 mediul comunicării, 17 Mesaj, 59, 124, 183 nonverbal, 146 Modelul, 76 al comunicării de masă, 84 argumentării, 131 cauză-efect, 131 contextual, 30 cronologic, 131 liniar, 28 motivațional, 76 problemei, 130 psihologic, 76 rezolvare de probleme, 131 schimbului, 29 Shannon-Weaver, 29 O opinii neautorizate, 128 organizarea comunicării, 129 organizarea formală, 56 P pauză, 149 percepție defensivă, 73 perturbări fizice, 163 perturbări și bariere în calea ascultării eficiente, 162
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
îmbogățite a personajelor din planul principal sau secund al acțiunii. Modul în care Iorgovan și Busuioc, respectiv Națl și Hubăr se raportează la Pupăză sau Bandi e determinant pentru a înțelege sfera pulsională a fiecăruia în parte, dar și profilul motivațional și volitiv cu care își construiesc aceștia coexistența. Bandi și Pupăză sunt percepuți ca roade ale păcatului direct sau indirect prin familia pe care o reprezintă și, de aceea, ei se constituie în imagini vii ale ratării unui ideal familial
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Fiind preocupați să monitorizeze schimbările valorilor în timpul în care acestea se produc, inițiatorii acestui proiect au realizat sondajul pe eșantioane reprezentative la nivelul fiecărei țări participante, cu ajutorul unui chestionar standardizat, menit să măsoare valorile privind religia, rolurile de gen, factorii motivaționali ai muncii, democrația, buna guvernare, capitalul social, participarea politică, toleranța altor grupuri, protecția mediului și viața interioară. Concluziile cercetărilor sunt relevante la nivel global, investigațiile desfășurându-se în țări bogate, dar și în țări sărace, în societăți cu sisteme totalitare
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
tradițiile"231. Această dimensiune indică până la ce grad indivizii sunt motivați să se angajeze în acțiuni independente și să se provoace pe ei înșiși pentru realizări atât intelectuale, cât și emoționale. Conform teoriei lui Schwartz, există zece tipuri de valori motivaționale: • universalism "înțelegerea, aprecierea, toleranța și protecția pentru bunăstarea tuturor oamenilor și a naturii"; • bunăvoință "conservarea și susținerea bunăstării oamenilor cu care suntem în contact personal"; • conformitate "îngrădirea acțiunilor, înclinațiilor și impulsurilor care ar putea să-i supere sau să-i
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Factori instrumentali țin de condițiile și de mijloacele de realizare a obiectivelor propuse: condițiile materiale, relațiile dintre membrii școlii, stilul de conducere și competența directorului, eficiența comunicării în interiorul școlii și între școală și deferiți parteneri externi. * Factori socio - afectivi și motivaționali se referă la contaminarea afectivă în cadrul relațiilor interpersonale (acceptare, respingere, aprobare etc.), relațiile membrilor școlii cu directorul, tehnicile de motivare utilizate în școală, gradul de implicare în realizarea activităților, existența unor subgrupuri (E. Păun , 1999, p. 117). Deși sunt grupați
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
orientările profesionale ale celor care învață prin comportamentele și atitudinile sale, prin empatia și relațiile sale cu aceștia. Ipotetic cel mai mult ar conta anumite aptitudini cognitive și profesional-didactice ale profesorului, competențele acestuia și o serie de caracteristici intelectuale, afectiv motivaționale, comportamentale și caracteriale cum ar fi: inteligența, capacitatea comunicativă, motivația profesional-didactică, atitudinile și autoritatea profesorului în clasă, modul de relaționare cu elevii, empatia, capacitatea de imaginație creatoare și spiritul de dreptate, expectanțele înalte, respectul și interesul pentru elevi. Nu se
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
chiar de discontinuitate. În această construcție există etape critice, manifestate prin puternice contradicții interne. O astfel de etapă critică, poate cea mai semnificativă, se constată la vârsta școlară mare. În adolescență se produce un salt în integrarea funcțiilor cognitive, afective, motivaționale, volitive și caracteriale. Se desfășoară, așa cum observă Rousselet (1969) și alți autori, un intens proces de autoanaliză și autoevaluare, de raportare la un ideal de viață și de integrare socială. Precumpănitor în această etapă este, cum subliniază și Erikson (1959
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
componentele situației prezente, cât și la cadrul nemijlocit al acțiunii, cuprinzând și întâmplări viitoare; motive cu aspect valoric - cuprind valența motivării (activitate „pentru ceva” sau activitate „în sine”); motivele cu aspect de orientare - permit cunoașterea referinței personale date unei situații motivaționale, situație orientată fie către scopuri sociale, fie individual egoiste. Deoarece aceste categorii motivaționale conțin atât aspecte personale, cât și valențe sociale, în cercetările care au fost realizate s-a luat drept indice al maturizării motivației următoarele aspecte: depășirea dependenței activității
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
viitoare; motive cu aspect valoric - cuprind valența motivării (activitate „pentru ceva” sau activitate „în sine”); motivele cu aspect de orientare - permit cunoașterea referinței personale date unei situații motivaționale, situație orientată fie către scopuri sociale, fie individual egoiste. Deoarece aceste categorii motivaționale conțin atât aspecte personale, cât și valențe sociale, în cercetările care au fost realizate s-a luat drept indice al maturizării motivației următoarele aspecte: depășirea dependenței activității de învățare de factori situativi personali în favoarea trăirii motivației din perspectivă socială, realizarea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
repede și bine. În viața de zi cu zi suntem evaluați, mai ales când urmează să cunoaștem o persoană nouă. Desigur suntem evaluați și în funcție de ceea ce facem, cum arătăm, ce anume spunem și cum o spunem, după cum zice celebrul orator motivațional Dale Carnegie. Intuiția femeilor este ceva mai recunoscută decât a bărbaților. Dar când bărbații și femeile sunt testați în ceea ce privește intuiția, ei au rezultate similare. Atunci de ce respectăm atât de mult intuiția femeilor? Pentru că femeile își ascultă și au mai mare
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
de învățare, cât mai ales caracterul de mobilizare, de angajare a potențialului psihic în rezolvarea sau adaptarea la sarcinile școlare, precum și de implicare, organizare și reglare a responsabilității elevului. Din punct de vedere psihologic contează din ce sursă provine tensiunea motivațională, în funcție de care se definește natura, intensitatea, durata și calitatea conduitei de a învăța. Această sursă poate fi externă pentru activitatea de învățare și atunci vorbim de motivația extrinsecă, sau internă ei și atunci vorbim de motivația intrinsecă. Motivația extrinsecă nu
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
eficacitate redusă, deoarece are loc de obicei o asimilare formală, nesatisfăcătoare a cunoștințelor . În unele cazuri elevul ajunge să interiorizeze cerințele și obligațiile externe, apărând sentimentul datoriei, al responsabilității în raport cu sarcinile de învățare. Învățarea poate fi impulsionată și de fenomene motivaționale mult mai semnificative ca valoare socială și mult mai profunde cum ar fi : trebuința de statut ridicat, dorința de a fi util societății etc. Dar, deși interne în raport cu ansamblul cognitiv al persoanei, ele se raportează tot la motivația externă a
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
în felul acesta o înlănțuire continuă între interese și succese: interesul a fost creat de 33 succese, iar succesele au fost favorizate de aptitudini; interesele odată formulate mobilizează energiile, contribuind astfel la dezvoltarea în continuare a aptitudinilor. O importantă valoare motivațională o au și aptitudinile deoarece omul înclină să se manifeste în direcția în care poate obține un succes, deci în direcția aptitudinilor sale reale. Impulsul de cunoaștere este în totalitate orientat spre sarcina didactică, în sensul că trebuința de a
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
slabă o constituie premisa unor performanțe mai slabe, iar motivația puternică, contribuie de obicei, la realizări mai mari. Spunem, de obicei, deoarece motivația excesivă, supramotivația, în loc să contribuie la îmbunătățirea rezultatelor, dimpotrivă, duce la performanțe mai slabe. Intensificarea trebuinței, a activizării motivaționale, asigură îmbunătățirea performanțelor numai până la nivelul unei zone critice. Daca motivația se intensifică dincolo de această zonă, performanțele încep să scadă. Zona critică, nivelul optim al motivației, variază în funcție de gradul de dificultate al sarcinii. În cazul sarcinilor mai pretențioase, zona critică
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
critică se situează la un nivel mai scăzut iar în cazul sarcinilor mai ușoare, mai stereotipe, zona critică a motivației apare la un nivel mai ridicat. Experimental, s-a ajuns la concluzia că se învață mai bine dacă valoarea impulsului motivațional crește până la un anumit nivel moderat. Nivelul optim al motivației (și în același timp zona criticăă, pe lângă gradul de dificultate al sarcinii, depinde și de unele particularități temperamentale, aptitudinale și de caracter ale persoanei. Unele persoane sunt capabile să suporte
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
Nivelul optim al motivației (și în același timp zona criticăă, pe lângă gradul de dificultate al sarcinii, depinde și de unele particularități temperamentale, aptitudinale și de caracter ale persoanei. Unele persoane sunt capabile să suporte tensiuni psihice mari, provocate de stări motivaționale mai accentuate sau de sarcini mai dificile decât alte persoane care probabil au un sistem nervos mai slab sau dezechilibrat. S-a observat experimental că la prima categorie de indivizi nivelul optim al motivației este ceva mai ridicat decât la
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
de indivizi nivelul optim al motivației este ceva mai ridicat decât la cealaltă categorie. Performanțe maxime se pot obține numai dacă se urmărește ca sarcinile ce urmează a fi îndeplinite să fie distribuite pe măsura capacității de rezistență la tensiunile motivaționale. Suprasolicitările duc la dezorganizarea activității iar solicitările sub posibilități demobilizează și scad nivelul motivațional din ce în ce mai mult. Activitatea școlară a elevului poate fi urmată ca orice activitate de succes sau insucces. Copilul care reușește va găsi satisfacție în munca lui care
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
Performanțe maxime se pot obține numai dacă se urmărește ca sarcinile ce urmează a fi îndeplinite să fie distribuite pe măsura capacității de rezistență la tensiunile motivaționale. Suprasolicitările duc la dezorganizarea activității iar solicitările sub posibilități demobilizează și scad nivelul motivațional din ce în ce mai mult. Activitatea școlară a elevului poate fi urmată ca orice activitate de succes sau insucces. Copilul care reușește va găsi satisfacție în munca lui care va compensa alt insucces, nemulțumire sau sentiment de inferioritate; încrederea în sine va spori
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
reușita școlară a copilului. Acțiunea educativă a familiei este eficientă atunci când obiectivele ei sunt în concordanță cu obiectivele educative ale școlii. Obiectivele fundamentale comune ale educației familiale și ale educației școlare sunt considerate: cunoașterea copilului și dezvoltarea lui psihosocială (aptitudinală, motivațională, atitudinală). Cercetări cu privire la raporturile educative părinte - copil și la raporturile familiei cu ceilalți factori educativi, în special cu școala și cu grupurile de similitudine, au pus în evidență că rolul educatului este activ, copilul este actor al propriei educații. El
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
a conținutului jocului și solicitării precise a capacității de învățare necesare atingerii lor. Resursele educaționale se referă la: a) resurse materiale: conținut (programe, manuale), mijloace de învățământ, material didactic. b) resurse psihologice (disponibilitățile elevului), capacități intelectuale, capacități aptitudinale, capacități atitudionale (motivaționale), bucuria etc. Pentru buna desfășurare a jocului se au în vedere următoarele cerințe: pregătirea jocului didactic; organizarea judicioasă a acestuia; respectarea momentelor (evenimentelor) jocului didactic; respectarea ritmului jocului, alegerea unei strategii de conducere potrivită; stimularea elevilor în vederea participării la joc
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
și aspectul formativ al acestuia. Elementele ludice stimulează creativitatea copiilor, libertatea de gândire și acțiune, dezvoltă inițiativa, curajul, voința, perseverența, combativitatea, corectitudinea, disciplina, spiritul de cooperare, comportamentul civilizat. Cercetările recente comută tot mai activ accentul de pe factorii intelectuali pe cei motivaționali și afectivi, iar jocul este instrumentul cel mai eficient, prin integrarea afectiv emoțională a participanților. Folosirea jocului didactic în procesul instructiv-educativ face ca elevul să învețe cu plăcere, să devină interesat față de activitatea care se desfășoară, face ca cei timizi
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
simplifica realitatea și de a eticheta indivizii și grupurile, ci și de a explica relațiile dintre aceștia, interesele, indiferent de natura lor, și contextul în care are loc reprezentarea. În urma a patru experimente în care a încercat să identifice mecanismele motivaționale care influențează percepția și comportamentul, în general, și natura stereotipului, în special, Anton J. M. Dijker susține că între consecințele cognitive ale stereotipurilor și cele motivaționale există o legătură foarte importantă. Pentru a explica conținutul stereotipului este necesar să identificăm
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
are loc reprezentarea. În urma a patru experimente în care a încercat să identifice mecanismele motivaționale care influențează percepția și comportamentul, în general, și natura stereotipului, în special, Anton J. M. Dijker susține că între consecințele cognitive ale stereotipurilor și cele motivaționale există o legătură foarte importantă. Pentru a explica conținutul stereotipului este necesar să identificăm complexul motivațional care stă la baza percepției unui anumit grup social sau a unei categorii"557. Practic, imaginea pe care o are un individ despre un
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
influențează percepția și comportamentul, în general, și natura stereotipului, în special, Anton J. M. Dijker susține că între consecințele cognitive ale stereotipurilor și cele motivaționale există o legătură foarte importantă. Pentru a explica conținutul stereotipului este necesar să identificăm complexul motivațional care stă la baza percepției unui anumit grup social sau a unei categorii"557. Practic, imaginea pe care o are un individ despre un membru al altui grup este influențată de asocierea stereotipului cu dispozițiile emoționale. Mai mult, experimentele sale
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
raport se inversează. Analizînd relația dintre performanță și motivația extrinsecă, se constată o creștere a performanței proporțională cu intensificarea motivației numai pînă la un punct, după care intervine o stagnare și chiar un regres. Acest punct a fost denumit "optimum motivațional", și are o importanță deosebită, Întrucât motivația optimă scurtează timpul Învățării și poate fi o garanție a succesului. Optimumul motivațional nu se mai aplică În cazul motivației intrinseci, pentru că aici va exista În mod constant o relație de directă proporționalitate
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]