1,456 matches
-
ușile dulapurilor, rafturile de deasupra aragazului și locurile ascunse după aparatele electrocasnice mari și greu de mișcat. Soluția este să dai drumul la hotă la maximum când gătești. 10. Plantele și pământul umed poate fi un mediu bun pentru dezvoltarea mucegaiului. Soluția este să scoți plantele din casă sau să pui ghivecele pe plăci de gresie pentru ca umiditatea să nu intre în covor. Un alt sfat este să pui pietricele la suprafața pământului din ghiveci pentru a evita împrăștierea în aer
11 lucruri din casă care-ți provoacă alergii by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/63949_a_65274]
-
scoți plantele din casă sau să pui ghivecele pe plăci de gresie pentru ca umiditatea să nu intre în covor. Un alt sfat este să pui pietricele la suprafața pământului din ghiveci pentru a evita împrăștierea în aer a sporilor de mucegai.
11 lucruri din casă care-ți provoacă alergii by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/63949_a_65274]
-
Legendara colecție a fostei Prime Doamne a Filipinelor, Imelda Marcos, abandonată în Palatul Prezidențial în 1986 și care include pantofi, haine, obiecte personale a fost grav afectată de termite, mucegai și inundații. Celebra colecție de pantofi a Imeldei, conținând exemplare ale unor designeri celebri din Europa și SUA, a fost expusă pentru puțin timp în palatul prezidențial, care fusese deschis publicului, tocmai pentru a ilustra Occidentului luxul opulent în care
Colecția fostei Prime Doamne a Filipinelor, distrusă de termite și mucegai () [Corola-journal/Journalistic/57532_a_58857]
-
iar toate acetea ocupă un loc important în istoria noastră", a adăugat curatorul. Din păcate, potrivit sursei citate, o pereche de pantofi Pierre Cardin ai fostei Prime Doamne erau mâncați de termite, în timp ce alte perechi erau roși și pătați de mucegai. După câțiva ani, de la moartea lui Ferdinand Marcos în Hawaii, în 1989, Imelda și copiii lor au revenit în Filipine, ea fiind acum membră a Camerei Reprezentanților, în noul Parlament. Deși Imelda nu a făcut deocamdată niciun comentariu depre acest
Colecția fostei Prime Doamne a Filipinelor, distrusă de termite și mucegai () [Corola-journal/Journalistic/57532_a_58857]
-
mai clară, dar și mai atroce. Irene Yaroshenko este o prostituată ucraineancă desantată în Italia, unde descoperă sub soarele meridional culorile coșmarului, dar și dragostea care vine din partea unui tînăr italian, Nello, care-i întinde o mînă de căpșuni. Muffa, Mucegai, interpretat de un Michele Placido metamorfozat în torționar, proxenetul cu drept de viață și de moarte asupra sa o silește nu doar să se prostitueze, ci să și livreze o serie de copii pentru piața neagră a adopțiilor, devenind astfel
Necunoscutele lui Tornatore by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9038_a_10363]
-
de la etaj prin care fetele evadaseră noaptea, cele trei pisici arogante și leneșe, rafturile pline de cărți și de vechi jocuri de societate și de scoici din Florida și de fotografii înrămate, părînd oarecum întîmplătoare, izul slab de levănțică și mucegai și fum de șemineu, leagănul de iută de pe verandă în care cineva lăsase un exemplar din Daniel Deronda umflat de ploaie. Și mai era Mizzy, care tocmai împlinea patru ani. Nimănui nu-i plăcea cuvîntul „precoce”. Avea ceva sumbru. Însă
Michael Cunningham Pînă la căderea nopții () [Corola-journal/Journalistic/5276_a_6601]
-
noastre ca pîrîiașe subțiri/ tăind izlazuri arse de soare,/ alături vasul în care ne vom aduna într-un desen antic, procesiune/ a disperării sub semnele minuscule ale unei epoci de ocazie./ Baia în care scriu acum aceste versuri susură a mucegaiuri,/ a viață comună,/ a dragoste pierdută pe nimic, a privată Vespasianus a zilelor/ noastre -/ pînă una alta, aici ne bărbierim, aici/ ne spălăm pielea sub care ni se văd venele, pîrîiașe/ subțiri tăind izlazuri arse de soare la malurile cărora
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
intensă pentru a asimila biblioteca, pentru a o consubstanția cosmosului: „Această liniște e noaptea;/ ochii mei căutînd tobele în care/ lovesc stelele cu razele lor. Deschid biblioteca/ și-n mirosul de clei, hîrtie și tuș/ liniștea pășește cărări neumblate, ca mucegaiuri printre marchize și duci;/ foșnet de continente bătrîne/ în maluri de ape; grăunte mic de speranță/ în mîinile mele zvîrcolirea unui poem -/ acest poem e noaptea” (Acest poem e noaptea). Însă calea spre unitatea pierdută a lumii implică dificultăți ce
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
stabili prioritatea. Vinea i-a anticipat pe unii sau pe alții. A respirat însă aerul tuturor. Într-un stil prea literar și imagé sînt scrise prozele din Descîntecul și Flori de lampă (1925): Cărările răcoroase măcinau la lumină veșnicul lor mucegai hrănit cu hoituri, larve și ouă de furnici și lăcuste. Spațiul se limita ca o colivie imensă prinsă în gratiile soarelui. Suluri de vapori se învîrteau pe raze izolate și se respira un parfum ud și seminal, plin de moartea
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
soldat, să se înfășoare cu totul în țesătura din lână primitivă, dar... stofa aia este jilavă, cu iz de mormânt și-i rece ca un lințoliu. Se retarge ca și cum ar fi atins un cadavru. în jur, se simte mirosul de mucegaiuri în amestec cu cel de pielărie unsă cu untură de viezure. Martina nu mai are timp să-și pună întrebări și mai ales, nu așteaptă răspunsuri de la nimeni. în seara următoare, o dată ajunsă acasă, va căuta pe Google, și nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
adie mila cum lemnul picură lemn cum ungherele își alăptează nevrozele Cum bate pendula deși timp nu e cum de la florărie te cumpăr pe tine Cum fluturii bat covoarele raiului Cum o caleașcă aurită străbate la trap Pădurea mea de mucegai Ai văzut n-ai văzut a trecut ai pierdut... Omul meu Ca și vremea omul meu are obiceiul să lase o umbră ușoară ca ceaiul pe toate argintăriile fie sfeșnic fie copită de drac. Cetatea aceea Vin vremuri de ospiciu
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/9419_a_10744]
-
Ioana Diaconescu Ț e s u t u r i O strălucire sub pielea planetei străine O mica lanternă cu lumina mov desprinzându-mi țesuturi Cad bucăți bucăți țesuturi de aur și noroi Gladiole și mucegai Cu greu le lipesc din nou pe oasele aeriene Spune în desprinderea ei În rotirea vicioasă ca să mi se vadă toate organele Vino pe planeta străină Te descompun și te recompun de câte ori vrei Alunecă trupul meu gol care pierde `n
Poezii by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/2485_a_3810]
-
sînge prefăcîndu-se-n litere așa mi-am citit toată carnea împînzită de litere - carnea mea va fi cartea altora îmi spun rămas pe gînduri în care sunt tipărite cărți peste cărți - ca și cum celulă cu celulă din trupul meu ar fi prins mucegai într-un anticariat noapte de noapte o hoardă de șoareci insomniaci ronțăiesc parc-am murit demult și nu mai sînt decît un cadavru acoperit de cărți - ieși la aer! îmi zice rîzînd medicul dar aerul foșnește a carte iarba se
Vis by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/5843_a_7168]
-
studios explică tehnic diversele proprietăți ale produselor, încurcându-se doar atunci când trebuie să găsească un echivalent în limbaj curent pentru denumirea Aspargilius („am uitat cum îi zice"); maturul readuce expunerea în zona curentă a comunicării, traducând denumirea savantă prin banalul mucegai. Aceleași personaje sunt puse, într-un alt clip publicitar, în situația de a vehicula nume de culori și nuanțe rafinate; muncitorul matur produce un dublu contrast umoristic folosind o astfel de denumire a culorii, dar pronunțând-o greșit. Forma rostită
Comic de limbaj by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6214_a_7539]
-
ceasul morții noastre... Luă apoi mătura de după ușă, târnul de gunoi, o cârpă și puse mâna pe clanță. Mălaiul s-a terminat. Vino jos după făină, la Invalid, o rugă și închise ușa după ea. Strânsă între pereții dospiți de mucegaiuri, scara veche trosnea răgușit. Bătrâna, târșindu-și picioarele-ncălțate-n târlici, trecu pe lângă ușa apartamentului celor două fete de la etaj, fără să întoarcă fața, să privească cu coada ochiului, ca și cum s-ar fi temut să nu se molipsească de-o boală urâtă. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ani, Pe un nou Campo di Fiori, Pana poetului aprinde mânia. Învățătura Din clipa, când în casa cu streașină joasă Doctorul de la oraș a tăiat cordonul, Iar în livezi se-nmulțeau ștevia și loboda, Cuiburi de pere stropite cu alb mucegai, Eram în mâinile oamenilor. Puteau sugruma Primul meu țipăt, apăsând cu mâna lor mare Gâtul firav, ce le stârnea gingășia. De la ei am preluat nume de păsări și fructe, În țara lor, nu atât de sălbatică, am trăit, Nu atât
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
tăiat cu foarfecele sau cu briciul și relipit într-un colaj fastuos în care umbra lui Michael Jackson se întâlnește în spiritul suprarealist de care pomeneam cu o morgă shakespeariană și cu umbre expresioniste invocate ironic, în care goticul cu mucegai victorian se ciocnește de consumerismul McDo și de siropurile sentimentale ale love story-ului lui Erich Segal etc. Mai mult decât atât, regizorul reînvie nu numai un vampir din secolul XVIII, Barnabas Collins (Johnny Depp), dar și o serie de figuri-fetiș
Diavolul din cutie – carnavalul pop al lui Tim Burton by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4493_a_5818]
-
venea dinspre mare. Briza aducea cu ea mirosul năvoadelor agățate și gustul sării, persistent pe buze. Acum, vara își etala un alt chip, poate un pic ascuns. Deasupra pământului plutea o suspensie invizibilă, în care domina elementul fertilității. Mirosul de mucegai, ciuperci, rășină și plante necunoscute se ridica deasupra bălților, ca o fiertură groasă, revenea cu fiecare val de ploaie, invada grădinile și străzile, iar vegetația voioasă părea gata să explodeze pe zidurile jilave ale clădirilor, de pe care de ani de
Pawel Huelle - Eram singur și fericit by Radoslawa Janowska- Lascăr și Mihaela Cornelia Fis () [Corola-journal/Journalistic/2549_a_3874]
-
și se jucau cu o jucărie cu mecanism. Pe palier erau trei uși, una cu o plăcuță înrămată, inscripționată FORBES COULTER, cu litere gotice înconjurate de frunze de viță aurii, și cu un geam care se pătase în interior de mucegai odată cu trecerea anilor. O femeie măruntă, cu un nor zburlit de păr cărunt, îi deschise ușa. — Robert e jos, în spălător, Duncan, îi zise ea pe un ton plîngăreț. Intră și așteaptă-l. Thaw păși într-un hol de mărimea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
zise: — Trebuie să recunosc că lumea e o harababură imensă. Ce crezi că o s-o remedieze? — Memoria și conștiința. Detest amprenta nepăsătoare pe care o dă vieții, fără să observe, fără să-i pese, ca un fruct putred care prinde mucegai. — Duncan, memoria și conștiința aparțin omului! — Din păcate. — Dorești să te îndrepți spre Dumnezeu? — Da. Da, doresc un om care iubește continuu, unul care împarte chinul cu oamenii. Doresc imposibilul. Domnul Thaw își netezi niște șuvițe de păr și zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
țăranii își lingeau degetele de plăcerea gustului celui strașnic. Spărgând crusta picioarelor, găsiră acolo un fel de măduvioare încă și mai bune. În cap, pe care-l mursecară de pomană, nu găsiră decât un pumn de crier mirosind respingător a mucegai. Cu stomacurile astfel puse la cale și veseli din cale-afară, se-apucară, cu cosoarele, să reteze bucăți din pânzele ca de corabie ale aripelor văpsite în mii de culori, chemîndu-și muierile și înconjurîndu-le șoldurile cu cergile zdrențuite. "Nici țarina nu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
un an nu va fi vândut, nu vor sta alți inși pe el, iar peste zece ani nu se va dezmembra, nu va fi folosit ca să astupe vreun gol într-un gard și lemnul lui nu se va umple de mucegai și licheni acolo, într-o livadă de corcoduși, până când cuiele vor rugini de tot și lemnul va trece prin intestinele carilor, ca să se-amestece cu pământul. Scaunul nu avea istorie, ci se zămislise acolo pentru doar o oră, într-o
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
scaldă-n lumina ei, pe când patul e sfios și umbrit, în colțul întunecat. Patul e adâncul adâncului cuibului meu de păianjen. Masa de scris e doar o proiecție a patului meu. Textul ăsta, care mănâncă tot mai mult, ca un mucegai sau ca o rugină, paginile albe, e sudoarea, sperma și lacrimile ce mânjesc cearceaful unui bărbat singur. Întins ca o bucată de pergament jilav, abia jupuit, pe o ramă de lemn, cearceaful ar putea fi o hartă a vieții noastre
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
poate exista ceea ce, de-a lungul vieții noastre, n-am văzut, auzit, gustat, mirosit și pipăit niciodată. Viața noastră - limitată la universul nostru, înfășurat pe hoitul nostru ca un lințoliu, ca bandajul înstelat al mumiilor. Lumea noastră - câmpul senzațiilor noastre. Mucegaiul pufos de lumină care ne-acoperă pupilele, pâsla sonoră care ne crește pe timpane. Sfârcurile de femeie pe care și le amintesc buricele degetelor noastre. Limba noastră ca un peduncul de orhidee, limba noastră care nu-i roșie, ci pictată
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
în miez de noapte de infirmieră ca de un călău fără suflet, cum acul străpunge dopul de cauciuc al sticluțelor și cum extrage de-acolo substanța alburie cu miros atât de agonizant, că mai târziu mi-am spus întotdeauna că mucegaiul miroase-a penicilină, și nu invers. Strângeam ochii resemnat și-ngrozit totuși, o mână de băieței cu pantalonii de pijama trași în vine, suportam ușoarele și rapidele izbituri cu palma pe fesa deja udă de spirt și-nduram supliciul acului
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]