3,219 matches
-
privind spre calea ferată, unde, într-o casă veche, locuia o babă amărâtă, care, își câștiga câțiva lei din vânzarea semințelor de dovleac și din învârtitul cărților, la câte o vecină, care avea probleme. Am acceptat totul, într-un fel mulțumită. Nuța nu mâncase bătaie de data aceasta, iar noi, chiar dacă ieșeam din afacere cu hainele murdare și cu o găină moartă pe conștiință, cel puțin, în ochii vecinilor și al mamelor, eram “curate ca zăpada”. Capitolul XIV MATEI, UN COLEG
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
gândeam că numai așa pot suporta gerul de afară. După ce le-am înșirat o mână de orez, s-au repezit zgribulite, intrecandu-se, să le înghită cu ciocul lor mititel care abia le putea cuprinde. Apoi, în urma acestei fapte bune, mulțumit, m-am așezat, din nou în fotoliu, și m-am oprit la o emisiune de poezie cu Ioan Alexandru. Glasul lui de tribun, ce-l cunoșteam de la Cluj, pe când era student, pătrundea în conștiința mea că o revelație a trecutului
CU IOAN ALEXANDRU, PRIZIONIER AI ECRANULUI DE TELEVIZOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357312_a_358641]
-
putea să nu răspundă acelei chemări venite de undeva din interiorul lui. Nicolae s-a întors în SUA după câțiva ani, după ce a terminat liceul, iar Sandra s-a căsătorit cu un francez și a rămas acolo. Copii realizați, părinți mulțumiți - familie fericită! Sandra și Philippe, soțul ei, locuiesc și astăzi la Saint Gervais. Au doi copii, un băiat și o fată. Periodic își vizitează părinții, dar mai ales nepoții sunt cei care ajung mai des, la Phoenix. Nea Mitică e
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
său pe insigne și omorau tot ce prindeau în timp ce ideologii mișcării formulau Sfânta Doctrină lăsată moștenire lor de acest geniu al binelui suprem. În tot acest timp Manuel, aflat la pușcărie, își declarase alt nume, trăia bine mersi, era foarte mulțumit, avea mâncare de trei ori pe zi și prieteni de suflet, mulți dintre ei proveniți din ținuturile natale ale părinților săi. În consecință făcu ciocu’ mic și se dădu la fund (scuze!) fiindcă se săturase să tot ia cafteli prin
PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357331_a_358660]
-
de Ierusalim, însă am dat ordin prin porumbei către castrele și patrulele din jur să oprească orice suspect. Ar trebui să punem mâna pe ei rapid fiindcă n-au pe unde să fugă! Pilat îl privi pe Caiafa care părea mulțumit de ceea ce tocmai aflase de la procurator. Continuă apoi. -La ce ar putea fi însă folosit oare un tâlhar atât de temut ca Baraba? -Nu te privește Pilat! Ai spus că nu-ți pasă disputa noastră legată de cult. Avem răfuielile
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 6) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357378_a_358707]
-
trăsnăi. Nu te crede...sau te crede dar nu poate să recunoască? Cred că a fi femeie înseamnă a fi într-o continuă dilemă și într-o continuă încercare de al mulțumi pe celălalt care nu este foarte greu de mulțumit (chestie care pe mine cel puțin, mă scoate din sărite), dar mai ales de a te mulțumi pe tine însăți, ceea ce este de-a dreptul imposibil : să te dai fără să lași impresia că te-ai vinde, să ceri fără
SĂ FII FEMEIE ... NU-I UŞOR! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357507_a_358836]
-
Publicat în: Ediția nr. 1575 din 24 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Domnul doctor Kurt tocmai își lămurea pacientul care, singur în cabinet, încerca să oferea din inimă un mic obol pe care și-l putea permite. Era cu adevărat mulțumit. Niciodată nu s-a simțit mai bine după consultul medical. Reumatismul lui care îl chinuia de multișor era, cam de anul trecut, complicat prin severul tratament prescris de medicul de familie pentru inimă și diabet care concurau împreună și datorită
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
CEASURI DE CUMPĂNĂ Este știut, caritatea creștină se probează la ceas de cumpănă. E ciudat cum omul, nu ia aminte la semnalele pe care i le trimite din Înalt, mesagerul care îl are în pază. Acum suntem bine, veseli și mulțumiți, iar peste câteva clipe, totul se răstoarnă și devenim cei mai nefericiți, loviți de boală, de nenorociri, de vești rele, așa încât, tot ce-a fost bun până cu câtva timp în urmă, se năruie. Degeaba faci planuri cu bătaie lungă
de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357952_a_359281]
-
a lui Mihai Batog Bujeniță, - am mai spus-o - e gravă, profundă. Ea are „bătaie națională”, și nu numai. Râsul lui M.B.B. e sănătos, căci unește oamenii, pe cei buni, deștepți, capabili, întreprinzători. Râsul acesta arde, totodată, putrefacția stătută și mulțumită a stagnării. Dureroasă. Ridicolă. „Dacă trăiești într-o lume bolnavă de ură, intoleranță și, mai ales, ignoranță - îmi spunea autorul - nu este normal să încerci să o vindeci, dacă o iubești?”. Pentru cei care, poate, încă nu-l cunosc destul
LUMEA DE RÂSUL LUMII! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357960_a_359289]
-
și prietenoșii săi stăpâni. Oameni și animale, sub un noian de legi ale unei „civilizații”, mai sălbatice decât jungla, uneori! Suntem nevoiți a trăi împreună pe aceeași planetă, nu separat, fiecare specie pe a lui. Am fi fost oare mai mulțumiți singuri, fără prezența lor în jurul nostru? Mai „superiori”, nu cred că ne-am fi putut simți, căci n-ar fi mai avut, științific vorbind, cu cine să se compare „sapiens-ii” noștri..., absolvenți ai celor mai vestite universități, pentru a ne
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
de el, s-a aplecat peste birou și l-a întrebat răspicat ce i se pare lui mai greu, să facă lumină în șmechereala aia sau să-i dea ei jos “ceva”? Căpitanul, bărbat puternic, sigur pe sine, a zîmbit mulțumit și a rugat-o să aibă răbdare ... dar lui Marcu nu putea să-i dea drumul pînă la definitivarea anchetei, pentru că era arestat cu mandat în regulă. S-a ridicat și el în picioare și a rugat-o politicos: vreți
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
de întrunire este vorba și mai ales dîndu-le ocazia de a-și exprima păsul făcînd chiar schimb de date pentru a putea și pe viitor să își exprime ceea ce au pe suflet ca împreună să găsească o soluție, după care, mulțumite și lămurite ambele părți, se risipise acel nor de ceață. La această întrunire la care m-am prezentat în numele asociației “Luceafărul-Abendstern” respectiv a d-nei Zinner Mariana (Obfrau) am avut marea onoare de a cunoaște persoane deosebite și cu nume care
ÎNTRUNIREA COMUNITĂŢILOR ROMÂNEŞTI DIN AUSTRIA de FLORICA REINPRECHT în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358454_a_359783]
-
la ce se-ntâmplă Părea, dar nu era!... Cu nasul fin, buze subțiri, Bărbia-așa rotundă... Confirmativ, întrebător, Și rezervat, ...mult încă. Îndurerat și iertător: Când toți vorbeau, tăcea! Iubind pe cei din jurul său Și, mai mult, Țara sa... Ochi mulțumiți, cutezători, Pătrunși de inspirații, Adânc umbriți a-dese-ori, Până la palpitații... Să mă-nțelegi, pot chiar să-ți zic: Un om și jumătate! Avea ...de toate, ...în nimic, Iar în nimic, ...de toate! ─O, pământean trist și plăpând Cred c-ai greșit
(MIHAI EMINESCU – IN MEMORIAM!) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358449_a_359778]
-
a probat adâncimea, a înfipt în ace nada vie...” Bieții viermuși!” Soarele prevestea o zi caniculară...A azvârlit primul fir cu plumbi și ac. A făcut să șuiere și al doilea ... S-a așezat în umbra bătrânei sălcii, relaxat și mulțumit. Curând a zvâcnit o plută unduind concentric apa. A ridicat. Peștișorul, ca de argint și gelatină, smuls arealului, se zbătea umed și rece în palma lui. -Ce stii tu, măi vietate!?... Vezi, omul a născocit fel și fel de șiretlicuri
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358000_a_359329]
-
începuturi dintre ei. Minutele se scurgeau cu repeziciune. Se doreau mult, dar nu aveau timp pentru asta. Se mulțumeau cu o întâlnire la două sau trei săptămâni, când Lucica era în tura de noapte. Cu toate astea ei erau foarte mulțumiți, mai ales că și Eugen lucra mai mult de când Service-ul se privatizase. Patronul îi păstrase pe amândoi, tată și fiu, apreciind că sunt meseriași buni și serioși. Era foarte mulțumit de ei, ca meseriași și ca oameni. Nea Petrică
DARUL DE CRĂCIUN (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357980_a_359309]
-
scriitor umorist, care era atunci lângă mine a ținut, mai apoi, să-mi sublinieze atenția maestrului. Dar parcă mai era nevoie?! Mie mi-a fost de-ajuns gestul și cuvântul, unul singur, al Mirodanului! In seara aceea am fost foarte mulțumit... A urmat, peste un timp destul de respectabil, o subțire colaborare la revista „Minimum”. Îmi reamintesc că, într-un rând, domnul Mirodan mi-a oferit chiar să susțin o rubrică. N-am să-mi iert niciodată că l-am refuzat (politicos
„ÎNTÂLNIRILE” MELE CU AL. MIRODAN.. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358033_a_359362]
-
în vinul rubiniu. Privi la ceas. Ușor, întunericul se infiltra în casă. Instalația de pom clipea, dădea încăperii un aer intim. A aprins lumânările de pe masa aranjată pentru două persoane. Aruncă o ultimă privire, trecând in revistă camera. Se declară mulțumită. Vântul începea sa bată cu putere, viscolind zăpada. Vuietul arunca omătul în ferestre. Vremea de basm se transformase într-o cățea turbată. Nu-i plăcea iarna. Se așeză pe canapea. Muzica de saxofon îi învăluia trupul. Îi inducea o stare
SURPRIZE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358149_a_359478]
-
cu sine, o fotografie, îl înfățișa pe tata mult mai tânăr, călare pe un cal alb, purta uniforma vânătorilor de munte, beretă bine trasă pe-o ureche și cizme cu carâmbii înalți. Era bronzat la față și zâmbea. Părea foarte mulțumit. Un ofițer german i-a făcut-o, mă smulsese din contemplare mama, tată-tău mi-a trimis-o în plic, nu cred că mai știe de existența ei, o țin ascunsă, cu ani în urmă, când încă se făceau percheziții
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
Bucuria unui dar nefăcut la timpul potrivit, îmbătrânește și ea. Eu nu am obiectele mele; ele mă au pe mine. Sunt momente în care vreau totul, momente în care nu vreau nimic, și momente în care sunt - pur și simplu - mulțumit și fericit de ce am făcut în viață. Aș fi putut să fac mai mult, dar ar fi însemnat să fiu mai puțin. Am avut un prieten care m-a pus întotdeauna în valoare. Asta era profesia lui. Să pună în
PUNGĂ DE PUFULEŢI, CU PĂTRUNJEL de JIANU LIVIU în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358586_a_359915]
-
afirmase, mai deunăzi, că e singurul scriitor român îndreptățit să aspire la Premiul Nobel! Corpul defunctului e depus la Casa de cultură. Poate doriți să ... , adăugase cu o voce stingându-se treptat însoțitoarea mea. Da, da, mă grăbisem să accept, mulțumit că, procedând astfel, nu mă mai simțeam dator să găsesc scuze și justificări pentru ignorarea evenimentului, așa s-ar cuveni!... Casei de Cultură i se găsise un sediu la etajul celei mai răsărite clădiri din centrul orașului, care cândva mi
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
c'ăăăpi și io scaaaap! HI-HI-III...La mă-taaaa!... Chițăie dement. Ea e oarbă, năucă, speriată, disperată. Știe că e fără scăpare în calea armei. Cuțitul intră adânc și se zvârcolește în abdomen. Puțin mai sus și străpungea ficatul. Nelu, plescăie mulțumit. ''- Așaaa, așa fă! Că ți-am zis! Acu' să stăm de vorbă! Ce căt-ai în baie? Culmea e că acum, vorbește clar! Te găteai fă? Ce-căt-ai-în-baie-fă? Te găteai, ai? Să te duci să te întâlnești cu p...lărău'? Hai să
OAMENI FĂRĂ NOROC -FRAGMENT- de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358722_a_360051]
-
la alegerile generale ținute la intervale de 10 ani electorii se văd între ei om la om. Pentru completarea locurilor vacante sunt apelați electronic respectivi prin internet iar în cel mult o oră este numit noul demnitar. Mary se declară mulțumită. Dar încearcă o glumă provocată de cele tocmai rostite de un realizator al Antenei 3: - Cine vitează pentru morți? - Spiritele materializate al membrilor partidelor de astăzi. O mie de ani este un fleac pentru ei. Doar că nu au acces
ELECTORII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344677_a_346006]
-
din geamantanele de carton și le-a aranjat în șifonierul de vârsta bunicilor noastre. Am observat că ușile nu se închideau complet și scârțâiau asurzitor când încercai să le închizi, din cauza degradării materialului din care erau confecționate, dar noi eram mulțumiți că nu aveam scurgeri de apă pe pereți, așa că am trecut cu vederea. După câteva ore de la sosire, ne-am obișnuit și cu șuieratul trenurilor, sau cu zgomotul roților de tren și al altor vehicole grele ce treceau prin fața ferestrelor
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350708_a_352037]
-
copiii să creadă Că-și pot zidi visele Pe țărm, cu încrederi să vadă Înălțate aievea Castelele Armoniei Fără de hotare În ținutul păcii milenare! Nu deranjați somnul copiilor! Nu striviți minunile din jur Cu gândul vostru obscur Nu loviți copacii! Mulțumiți copiilor lumii Pentru glasurile lor Risipă de sonorități În curtea școlii Când râd Cu florile înrourate Platanii În baia genunii Clinchet și veselie Clopoței de argint Implicați În jocul luminii. Nu striviți puritatea Cu rostirile venale Faceți piepturile voastre Izvor
APEL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359043_a_360372]
-
iubit, doar mă jucam cu el și-i cântam, că de fiecare dată îl botezam Ghicel, Brebenel, Băiețel, Dedițel..., dar am răspuns fără să-mi dau seama: Vifor, să trăiți. Dumnealui a făcut ochii mari și a dat din cap mulțumit: - Îmi place cum l-ai botezat, dar de ce Vifor? De data asta îmi venise vocea și fără să mă poticnesc i-am spus cu multă afecțiune în glas. - Știți... din prima zi când s-a născut a fost vioi, iar
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]