4,003 matches
-
este redusă. Agențiile de informații nu pot să-i atragă cei mai buni analiști în domeniu. Libertatea vieții academice se dovedește a fi mai atractivă pentru specialiștii talentați din domeniul științelor sociale, chiar dacă salariile sunt mai mici. În plus, companiile multinaționale, băncile și firmele de brokeraj pot supralicita cu ușurință agențiile de informații în ceea ce privește salariile oferite economiștilor calificați. Nu există nici un argument care să justifice faptul că analizele efectuate de către analiștii de informații în problemele economice, care nu implică societățile ce
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
a României nu a mai atins media de 5%, profiturile capitalului străin în România au atins cote excepționale. Sucursala românească a grupului financiar francez Société Générale a comunicat pentru 2005 o rată a profitului de peste 80% (sic!), iar una dintre multinaționalele care domină piața de comunicații din România (Connex) a putut comunica profituri de peste 60%. Continuarea tranziției sau reluarea ei spre corectare sunt cele două variante care au fost puse în fața societății românești ca proiect politic al post-tranziției sau al post-aderării
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ales în America Latină și în Africa, au dovedit că o bună parte dintre caracteristicile non-occidentale ale acestor societăți pot fi credibil puse nu pe seama particularităților istorice sau ale civilizației tradiționale a acestora, ci a acțiunii capitalului dezvoltat. Statele dezvoltate, corporațiile multinaționale și, nu în ultimul rând, instituțiile financiare internaționale, de tipul FMI și Banca Mondială, sunt considerate - pe rând sau în cooperare - agenții politici și economici ai „deformării” civilizației occidentale în lumea în curs de dezvoltare. Această direcție de cercetare științifică
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tipul exprimării PIB în puterea de cumpărare, mulți specialiști utilizează compararea prețurilor la un produs standard care se distribuie în țări cu niveluri tehnologice diferite și sisteme de organizare politică, economică sau socială foarte particulare. Asemenea produse sunt distribuite de multinaționale în forme și cu parametri calitativi și cantitativi similari în toată lumea: celebrul hamburger al lui McDonald’s este un astfel de produs, iar raporturile dintre prețurile de desfacere ale acestui produs, identic pe fiecare piață națională, dar al cărui preț
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
este decât cel mai mare actor de pe piață, relațiile unui capitalist cu reprezentanții statului sunt, desigur, o componentă normală a acestui capital. Iar corupția în forma state-capture nu reprezintă decât echivalentul, în materie de capital social și relațional, al corporației multinaționale în materie de capital financiar sau tehnologic. Un astfel de model teoretic ar putea părea o exagerare, deși nu este și există de multă vreme, în forme teoretice ușor modificate (Porter, 1990). Ca abordare teoretică, el rămâne legitim și criticabil
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
organizării producției. Puține procese au fost atât de pregnante prin evidență, majore prin consecințe și rapide, prin dinamică, precum concentrarea capitalurilor - mai ales a capitalurilor financiare - din lumea occidentală la sfârșitul secolului XX. Globalizarea capitalurilor a făcut ca organizația denumită „multinațională” sau „corporație” specifică jumătății de secol XX să devină o superputere economică și financiară. Rar a ignorat o intelectualitate națională procese atât de evidente și de puternice, precum a ignorat intelectualitatea românească - și ideologia construită de aceasta - tendința evidentă a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de politică, participând la reducerea subdezvoltării științelor sociale europene, la modernizare cu prețul unui hiper-empirism și al subminării tradiției intelectuale proprii acestor științe: sunt termenii În care Michael Pollak descrie strategia intelectuală a lui Paul Lazarsfeld, co-fondator al mai multor «multinaționale științifice» În cadrul unul «plan Marshall intelectual». Al doilea moment istoric este situat În preajma lui 1970 și este marcat de reformele care au urmat mișcărilor sociale și intelectuale din anii precedenți. Aceste reforme afectează și institutele de excelență artistică, ce păreau
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1996), Das Management în der ostdeutschen Industrie, Leske + Budrich, Opladen. Pollak, D. (1990), „Das Ende der Organisationsgesellschaft. Systemtheoretische Überlegungen zum gesellschaftlichen Umbruch în der DDR”, Zeitschrift für Soziologie, 19, pp. 292-307. Pollak, Michael (1979), „Paul F. Lazarsfeld, fondateur d’une multinaționale scientifique”, Actes de la Recherche en Sciences Sociales, 25. Pollak, Michael (1993), Une identité blessée, Métaillé, Paris. Preißer, Rüdiger (1990), „Studienmotive oder Klassenhabitus? Strukturelle Beziehungen zwischen sozialer Herkunft und Studienfachwahl”, Zeitschrift für Sozialisationsforschung und Erziehungssoziologie, 43, 2, pp. 291-301. Primakowski, A
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de altele (cum sînt sașii sau șvabii, față de germani, sau secuii, față de unguri). Situația era analoga cu cea a raportului dintre statutul național sovietic și statutul naționalităților sovietice. Urmînd linia Kominternului, a cărui „secție” era, PCR considerase România drept stat multinațional - contrar Constituției Regatului România - si ceruse dezmembrarea să În folosul statelor vecine sau măcar integrarea sa Într-o viitoare federație balcanică socialistă. Această politică națională fusese, de altfel, la originea scoaterii În afara legii a partidului În 1924. Stalin abandonase această
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și redactor responsabil, și de Simion Florea Marian, acesta îndeplinind și atribuțiile administratorului. R.p. se adresează în primul rând românilor bucovineni, susținând ideea unității naționale, dar încearcă, în absența unei gazete reprezentative pentru întreaga Bucovină, să apere interesele românești în cadrul multinațional al Imperiului Austro-Ungar. Din acest program își trag rădăcinile și inițiativele culturale, precum și grija acordată limbii române și aspectului ei literar, interesul pentru viața socială din România, pentru promovarea scriitorilor locali, ca și încercarea de a atrage atenția asupra valorii
REVISTA POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289250_a_290579]
-
Tot așa cum, în epoca postmodernă, valorile de împlinire personală (o libertate mai mare în exercitarea profesiei, relațiile intime, loisir-ul etc.) primesc o pondere sporită în detrimentul celor strict materialiste (salariul mare, carieră de succes, consum ostentativ etc.), așa cum arată cercetările multinaționale efectuate de R. Inglehart (1999). Cu privire la schimbarea valorilor sociale (larg împărtășite), sunt de reținut trei idei mai semnificative: 1) Între sistemul valoric al unei societăți și celelalte componente - inclusiv aceea, foarte pragmatică, a dezvoltării economice - subzistă un circuit cauzal. Astfel
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
primit; - cel mai greu lucru făcut: - o zi tipică de marți; - perioada favorită a zilei; - un punct forte și o slăbiciune. Scenariu: Eterogen sau omogen?tc "Scenariu\: Eterogen sau omogen?" Ionescu este, de curând, directorul filialei Cluj a unei firme multinaționale. Compania a organizat o sesiune de cursuri la un complex de vacanță pe care îl deține la munte; încercând să construiască și o cultură organizațională puternică, la aceste cursuri au fost invitați să participe, din toate filialele, oameni din toate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Aceste puteri europene, cu deosebire Imperiul Otoman și Imperiul Habsburgic, erau conștiente că domnitorul străin nu putea avea alt proiect decât un statut internațional propriu, de sine stătător, pentru statul În fruntea căruia se afla, cu consecințe neplăcute pentru imperiile multinaționale vecine. Franța, mai ales după Întâlnirea de la Osborne <ref id=""> 3 Dumitru Ivănescu, Alexandru Ioan Cuza În conștiința posterității, Iași, 2001, p. 67-68. </ref>3, a fost aceea care s-a străduit să Împace lucrurile și să-i convingă pe
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
se grupa în jurul unui flux existent); sunt asociate cu brain drain și se bazează pe resursele înalte de capital uman. În această categorie se regăsesc slujbele obținute pe Internet, slujbele pentru care tinerii sunt recrutați în urma experienței într-o companie multinațională sau străină etc. Destinațiile sunt, probabil, numeroase (deși există state care au dezvoltat programe care garantează facilități speciale pentru această categorie: rezolvarea mult mai rapidă a procedurilor de procesare a actelor, spre exemplu, tocmai în ideea de a atrage acești
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
2020 proiecțiile se vor orienta spre atingerea de către România a nivelului mediu al statelor UE din anul 2007, iar pentru orizontul 2030 spre apropierea de nivelul mediu al statelor membre UE de la acea dată. În prezent, în România doar firmele multinaționale implementează cerințele și politicile stabilite la headoffice. Un exemplu concret în acest sens îl reprezintă preferința manifestată în ultima vreme de aceste companii, pentru susținerea organizațiilor non guvernamentale care nu numai că se ocupă de o categorie specială de persoane
Educaţia economică în contextul dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ciobanu Mariana Georgeta, Popa Monica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1166]
-
1982. Zece ani mai târziu, la a 5-a Ediție a Grupului European de Lucru, Christina Hartgers și Anna Kokkevi au luat inițiativa de a adapta vechiul instrument folosit În Statele Unite la particularitățile majorității țărilor și au lansat versiunea europeană multinațională a Indexului de severitate a Adicției - EuropASI - și manualul de trening și administrare a interviurilor. EuropASI este un interviu relativ scurt, semistructurat, destinat să furnizeze informații importante asupra unor aspecte din viața toxicodependentului. Reprezintă un prim-pas În conturarea unui
EuropASI – UN INSTRUMENT MODERN DE LUCRU ÎN TOXICODEPENDENŢE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Rodica Mihaela Enache, R. Andrei, P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1468]
-
îndeosebi naționale. Problemele operaționale se referă la aspectele naționale ale culturii, educației și instruirii, ale managementului personalului, guvernării, structurilor legale și factorilor organizaționali. Aspectul organizațional joacă un rol esențial pentru succesul sistemelor informaționale globale la nivelul organizațiilor. În cazul corporațiilor multinaționale este nevoie de realizarea complementarității între strategia de utilizare a sistemelor informaționale cu cea a afacerii, astfel încât să fie atinse obiectivele urmărite. Pentru sistemele informaționale globale, literatura de specialitate mai apelează și la alți termeni, precum: • Global Information Technology (tehnologii
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
culturală etc.) și mai mult pe construirea și afirmarea identităților personale, respectiv a opțiunilor și nevoilor de afirmare ale individualităților ce aparțin organizațiilor și asociațiilor statului național. Organizațiile și mai ales firmele economice puternice sunt sau aspiră să devină interși multinaționale, oricum cosmopolite, trans-locale. Chiar dacă aparțin unui stat național, aria constitutivă și piața la care participă trec cu mult dincolo de granițele unui stat național. De exemplu, în UE, tot mai multe corporații, organizații culturale și universități vor să fie și să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a forței de muncă agricolă. Au apărut și noi categorii sociale, de la cei din servicii și de la antreprenorii industriali, financiari, agricoli sau intelectuali la șomeri și, de aici, la lucrătorii din străinătate sau din noile firme și corporații naționale și multinaționale. Acest gen de referire la structura de clasă este evident de tip clasic. Conotațiile sale sunt pe cât de politice sau ideologice, pe atât de asociate cu aspecte ce țin de relațiile sociale ale inegalității culturale și materiale. Într-adevăr, trebuie
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
eminamente contractuale. Apoi au intervenit urbanizarea sau transportul public și cu viteză mai mare, ce au mărit și mai mult distanța dintre corporația productivă și rezidența familială. Creșterea dimensiunii firmelor nu s-a oprit deloc, unele au devenit inter sau multinaționale. Familia a ajuns să fie complet separată de corporație, iar corporațiile au început să instituționalizeze multe dintre funcțiile tradiționale ale familiei (de la educație la cultură și de la economie la consum). Așa cum mai devreme școala preluase mare parte din socializarea familială
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
unele firme mari (e.g. Toyota, Motorola, Microsoft, McDonald’s) și-au creat propriile universități. În felul acesta, au apărut universitățile corporatiste. Ele nu emit pretenții de a fi acreditate și incluse într-un sistem național, pentru că oricum aparțin unui sistem multinațional, și nici nu emit diplome a căror utilitate personală să fie neapărat validă pentru întreaga piață națională sau globală a muncii. Utilitatea corporatistă este importantă și suficientă. Monopolul instruirii sau formării continue, care a aparținut tradițional universității, a fost astfel
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
bunăstare a crescut, populația este mai educată, iar comunicarea a cunoscut o înflorire foarte mare. Ca urmare, acestor fenomene indivizii devin mai interesați de viața politică internă și internațională, dar și mai capabili să se autoidentifice cu o entitate abstractă multinațională. Suportul pentru entități supranaționale este un proces ce se desfășoară în doi pași (Inglehart, 1970). Într-o primă fază, datorită dezvoltării educației formale la nivelul întregii societăți, indivizii devin mai capabili să recepteze și să interpreteze mesaje referitoare la o
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
fi redată în cifre în termeni contabili și nici nu trebuie formulată o astfel de problemă, dacă ne gândim la valoarea sentimentală sau la valoarea istorică pentru un stat anume. Cu atât mai lăudabil este efortul uman, material și moral multinațional, desfășurat cu precădere după anul 1970 pentru a se păstra și conserva spre folosul urmașilor cât mai multe dintre însemnele civilizațiilor strămoșilor, sub orice formă de conservare, pornind de la ideea înlănțuirii civilizațiilor potrivit principiului că: orice civilizație poartă cu ea
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
extenuarea veteranilor („revoluția permanentă”, chiar una care reconstruiește capitalismul, nu poate dura la nesfârșit) și prin exodul sau blazarea unei mari părți a tineretului de bună calitate, care ar fi putut prelua ștafeta. Emigrarea sau „exilul intern” în birourile corporațiilor multinaționale ori în alte posturi lucrative (inclusiv în funcția publică ori în medii) au decimat ceea ce putea deveni noua masă critică a unei societăți civile funcționale. Dar așa merg lucrurile: nu doar lumpenii devin „căpșunari”: „Marea Evadare”, emigrația de ordinul milioanelor
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
supraviețuit brutalei colonizări albe un statut juridic excepțional, acela de națiune, și anume fiecărui trib (sau fiecărei uniuni de triburi, adesea formate sau stabilizate de rezistența contra invadatorului european) în parte. Acest statut nu face însă din Statele Unite un stat multinațional în sensul în care se vorbește de așa ceva în alte situații, fiindcă aceste biete „națiuni” relicte se mulțumesc cu puțin, iar suveranitatea asupra teritoriului, care le este recunoscută legal, are mai cu seamă efectul foarte lucrativ (și nu în primul
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]