1,378 matches
-
bancare. VDB - valoarea maximă a depozitelor bancare; RAL - rata activelor lichide (rezervele minime obligatorii); VAL - valoarea activelor lichide. În cazul exemplului prezentat vom avea următoarea situație. 2) Determinarea multiplicatorului banilor de cont sau multiplicatorului ofertei de bani. În care: MBC - multiplicatorul banilor de cont; D - depozitele la vedere create; R - rezervele băncilor comerciale. Rezultatul ne arată, că suma inițială depusă se multiplică de zece ori, respectiv, totalul de monedă de cont nou creată va fi dat de relația. TMC - total monedă
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
la vedere create; R - rezervele băncilor comerciale. Rezultatul ne arată, că suma inițială depusă se multiplică de zece ori, respectiv, totalul de monedă de cont nou creată va fi dat de relația. TMC - total monedă de cont nou creată; MBC - multiplicatorul banilor de cont; D - depozitele la vedere create. Rezultă: u.m.10.0001.00010DMBCTMC =×=×= Multiplicatorul banilor de cont poate fi determinat și În baza relației. În care: MBC - multiplicatorul banilor de cont; r - rata rezervelor obligatorii. Rezultă. Valoarea totală a monedei
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
se multiplică de zece ori, respectiv, totalul de monedă de cont nou creată va fi dat de relația. TMC - total monedă de cont nou creată; MBC - multiplicatorul banilor de cont; D - depozitele la vedere create. Rezultă: u.m.10.0001.00010DMBCTMC =×=×= Multiplicatorul banilor de cont poate fi determinat și În baza relației. În care: MBC - multiplicatorul banilor de cont; r - rata rezervelor obligatorii. Rezultă. Valoarea totală a monedei nou create va fi un multiplicator de 10 al depozitului nou creat. Procesul de
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
fi dat de relația. TMC - total monedă de cont nou creată; MBC - multiplicatorul banilor de cont; D - depozitele la vedere create. Rezultă: u.m.10.0001.00010DMBCTMC =×=×= Multiplicatorul banilor de cont poate fi determinat și În baza relației. În care: MBC - multiplicatorul banilor de cont; r - rata rezervelor obligatorii. Rezultă. Valoarea totală a monedei nou create va fi un multiplicator de 10 al depozitului nou creat. Procesul de multiplicare a banilor de cont prezintă Însă și „un revers al medaliei”, respectiv, există
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
la vedere create. Rezultă: u.m.10.0001.00010DMBCTMC =×=×= Multiplicatorul banilor de cont poate fi determinat și În baza relației. În care: MBC - multiplicatorul banilor de cont; r - rata rezervelor obligatorii. Rezultă. Valoarea totală a monedei nou create va fi un multiplicator de 10 al depozitului nou creat. Procesul de multiplicare a banilor de cont prezintă Însă și „un revers al medaliei”, respectiv, există și un proces de contracție a banilor de cont, care urmează reguli similare procesului de creare, dar În
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
piața financiar-monetară. Prin atragerea de fonduri sub formă de depozite sau alte forme de economisire și acordarea de credite, instituțiile financiar-bancare influențează evoluția masei monetare, ele devenind creator de monedă, proces cunoscut sub denumirea de „expansiunea depozitelor la vedere”, de „multiplicator al banilor” sau „multiplicator al creditului”. În termeni generali, se poate menționa că intermedierea financiară reprezintă interfața dintre persoanele care economisesc și cele care apelează la credite (Împrumuturi), principalele instituții financiare care operează În acest domeniu fiind băncile comerciale. Intermedierea
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
de fonduri sub formă de depozite sau alte forme de economisire și acordarea de credite, instituțiile financiar-bancare influențează evoluția masei monetare, ele devenind creator de monedă, proces cunoscut sub denumirea de „expansiunea depozitelor la vedere”, de „multiplicator al banilor” sau „multiplicator al creditului”. În termeni generali, se poate menționa că intermedierea financiară reprezintă interfața dintre persoanele care economisesc și cele care apelează la credite (Împrumuturi), principalele instituții financiare care operează În acest domeniu fiind băncile comerciale. Intermedierea financiară prezintă patru caracteristici
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
are un limbaj propriu, construiește lumi interioare, în ciuda faptului că preia elemente de limbaj din realitate.12 Din alt unghi de vedere, "a citi înseamnă a învăța, spune Nicolae Manolescu. E o formă de experiență sau, mai bine zis, un multiplicator pentru experiențele noastre [...] Există neîndoielnic o școală a vietii [...] Experiența noastră directă are tendința de a repeta ceea ce știm, am trăit sau am auzit; cititul în schimb ne permite accesul la un univers infinit. [...] Dacă sunt convins că a citi
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
a presupus că ele nu au nici un rost și nu sunt altceva decât un vestigiu din evoluția rinichiului. Apoi, într-o bună zi, un inginer a privit buclele și a înțeles imediat că ele ar putea face parte dintr-un multiplicator în contracurent, un bine-cunoscut dispozitiv din inginerie folosit la creșterea concentrației lichidelor. În acest caz, privirea unui profan a limpezit o stare de lucruri care constituise multă vreme o enigmă (pp. 148-149). Pe baza acestui tip de exemple, DeBono a
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
integratorul multidimensional, având mai multe intrări și mai multe ieșiri. însumare a elementelor (variabilelor) de intrare. Avem, de asemenea, un sumator de elemente scalare (unidimensionale) și un sumator de elemente vectoriale. În sfârșit, în figura 3.4.c) este reprezentat multiplicatorul, adică simbolul corespunzător transformării liniare a vectorului de intrare în vector de ieșire. Avem, de asemenea, două simboluri diferite pentru cazul unidimensional și, respectiv, pentru cazul multidimensional. Utilizând aceste simboluri, se pot elabora schemele cibernetice structurale ale modelelor dinamice liniare
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
suple la noile solicitări și, mai ales, din cea a rezolvării eficiente a problemelor organizațiilor. Dintre multiplele forme de management apărute în anii ’80-’90 ne propunem să stăruim în cele ce urmează doar asupra a două dintre ele: managementul multiplicator, managementul intuitiv. 5.4.2. Managementul multiplicatortc "4.2. Managementul multiplicator" Această formă de management vine dinspre practică spre teorie, creatorul ei, Andrew S. Grove, fiind un bine cunoscut fondator și președinte al unei mari corporații americane - INTEL - de înaltă
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
eficiente a problemelor organizațiilor. Dintre multiplele forme de management apărute în anii ’80-’90 ne propunem să stăruim în cele ce urmează doar asupra a două dintre ele: managementul multiplicator, managementul intuitiv. 5.4.2. Managementul multiplicatortc "4.2. Managementul multiplicator" Această formă de management vine dinspre practică spre teorie, creatorul ei, Andrew S. Grove, fiind un bine cunoscut fondator și președinte al unei mari corporații americane - INTEL - de înaltă tehnologie și cu rezultate remarcabile. Iată cum îl prezintă pe Grove
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cu o uriașă experiență managerială, își sistematizează în cartea sa High. Output Management (1983), tradusă în franceză cu titlul Le management multiplicateur (1985), experiența și reușitele în arta managementului, propunând chiar o nouă formă de management, numită de el management multiplicator. Grove se străduiește, după cum ne spune în introducerea lucrării sale, să ne furnizeze „idei simple, principii clare și tehnici precise” (ibidem, p. 15) care ar putea fi transpuse în practică de fiecare manager. Trei idei fundamentale stau la baza concepției
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în problema următoare. A doua problemă: dacă producția unui manager este reprezentată de producția diferitelor servicii asupra cărora se exercită controlul și influența sa, ce trebuie să facă el pentru a‑și spori producția? Aici Grove introduce conceptul de putere multiplicatoare care exprimă „influența inițiativelor luate de un manager pentru ameliorarea randamentului echipei sale. Productivitatea unui manager depinde de capacitatea acestuia de a alege sarcinile posedând cea mai mare putere multiplicatoare, sarcinile cu un coeficient crescut” (ibidem, p. 17). În altă
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a‑și spori producția? Aici Grove introduce conceptul de putere multiplicatoare care exprimă „influența inițiativelor luate de un manager pentru ameliorarea randamentului echipei sale. Productivitatea unui manager depinde de capacitatea acestuia de a alege sarcinile posedând cea mai mare putere multiplicatoare, sarcinile cu un coeficient crescut” (ibidem, p. 17). În altă parte, Grove arată mai direct că „puterea multiplicatoare măsoară producția generată de o activitate de management” (ibidem, p. 61). Autorul propune chiar și o formulă: Producția managerului = Producția din serviciul
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
manager pentru ameliorarea randamentului echipei sale. Productivitatea unui manager depinde de capacitatea acestuia de a alege sarcinile posedând cea mai mare putere multiplicatoare, sarcinile cu un coeficient crescut” (ibidem, p. 17). În altă parte, Grove arată mai direct că „puterea multiplicatoare măsoară producția generată de o activitate de management” (ibidem, p. 61). Autorul propune chiar și o formulă: Producția managerului = Producția din serviciul său = = C1 × A1 + C2 × A2 + .... Ecuația arată că, pentru fiecare activitate (A1, A2 etc.) condusă de un manager
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o formulă: Producția managerului = Producția din serviciul său = = C1 × A1 + C2 × A2 + .... Ecuația arată că, pentru fiecare activitate (A1, A2 etc.) condusă de un manager, producția întreprinderii trebuie să crească într‑o anumită proporție. Măsura creșterii este indicată de puterea multiplicatoare a acestor activități (C1, C2 etc.). Așadar, producția unui manager este dată de suma unor activități diferite având coeficienți variați (vezi ibidem, pp. 61‑62). Care sunt însă activitățile managerului cu o mare putere multiplicatoare? Răspunsul la această întrebare este
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
creșterii este indicată de puterea multiplicatoare a acestor activități (C1, C2 etc.). Așadar, producția unui manager este dată de suma unor activități diferite având coeficienți variați (vezi ibidem, pp. 61‑62). Care sunt însă activitățile managerului cu o mare putere multiplicatoare? Răspunsul la această întrebare este următorul: 1) cele care afectează un număr mare de persoane; 2) cele care presupun intervenții ferme ale managerului prin cuvinte sau prin acte comportamentale; 3) cele care influențează pentru mult timp performanțele unor membri ai
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
afectează un număr mare de persoane; 2) cele care presupun intervenții ferme ale managerului prin cuvinte sau prin acte comportamentale; 3) cele care influențează pentru mult timp performanțele unor membri ai organizației. Nu trebuie pierdut din vedere faptul că puterea multiplicatoare a activităților desfășurate de manager poate fi pozitivă sau negativă, soldându‑se cu efecte favorabile sau, dimpotrivă, nefavorabile organizației. Am făcut această precizare deoarece Grove uneori o face, alteori nu, ceea ce creează o serie de ambiguități. Adeseori, vorbindu‑se despre
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
activităților desfășurate de manager poate fi pozitivă sau negativă, soldându‑se cu efecte favorabile sau, dimpotrivă, nefavorabile organizației. Am făcut această precizare deoarece Grove uneori o face, alteori nu, ceea ce creează o serie de ambiguități. Adeseori, vorbindu‑se despre puterea multiplicatoare a unor activități manageriale, se lasă să se înțeleagă că aceasta ar fi implicit pozitivă. Producția managerului va fi bună, crescută, numai dacă activitățile practicate sau conduse de el au o putere multiplicatoare pozitivă; dacă aceasta este negativă, atunci producția
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de ambiguități. Adeseori, vorbindu‑se despre puterea multiplicatoare a unor activități manageriale, se lasă să se înțeleagă că aceasta ar fi implicit pozitivă. Producția managerului va fi bună, crescută, numai dacă activitățile practicate sau conduse de el au o putere multiplicatoare pozitivă; dacă aceasta este negativă, atunci producția lui va fi scăzută. Dacă, de pildă, un manager în marketing, în timpul formării unui grup de vânzători, reușește să fie la înălțime, atunci vânzătorii vor ști să vândă mai bine gama de produse
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de unul deprimat (fără entuziasm și încredere în sine), de un altul numit de Grove „intervenționist” (care, în virtutea competenței sale, preia sarcinile unui subordonat, acesta din urmă limitându‑și, cu timpul, inițiativele) sunt tot atâtea exemple de activități cu putere multiplicatoare negativă. # Un membru al organizației stânjenit în munca sa de o formare proastă nu are de făcut decât s‑o ia de la capăt cu stagiile. Este greu însă să remediezi efectele negative create de deprimare sau de tergiversări, căci influența
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de deprimare sau de tergiversări, căci influența lor asupra organizației este pe cât de contagioasă, pe atât de insesizabilă (ibidem, p. 64). # Concluzia care se desprinde din cele de mai sus este relativ simplă: dat fiind că activitățile manageriale au puteri multiplicatoare pozitive și negative, puterea multiplicatoare a celor pozitive fiind la rândul ei diferențiată, problema care se pune este aceea a descoperirii și practicării acelor activități ce dispun de putere multiplicatoare pozitivă ridicată. Activitățile cu putere multiplicatoare negativă trebuie diminuate sau
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
căci influența lor asupra organizației este pe cât de contagioasă, pe atât de insesizabilă (ibidem, p. 64). # Concluzia care se desprinde din cele de mai sus este relativ simplă: dat fiind că activitățile manageriale au puteri multiplicatoare pozitive și negative, puterea multiplicatoare a celor pozitive fiind la rândul ei diferențiată, problema care se pune este aceea a descoperirii și practicării acelor activități ce dispun de putere multiplicatoare pozitivă ridicată. Activitățile cu putere multiplicatoare negativă trebuie diminuate sau chiar eliminate din conduita managerilor
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
este relativ simplă: dat fiind că activitățile manageriale au puteri multiplicatoare pozitive și negative, puterea multiplicatoare a celor pozitive fiind la rândul ei diferențiată, problema care se pune este aceea a descoperirii și practicării acelor activități ce dispun de putere multiplicatoare pozitivă ridicată. Activitățile cu putere multiplicatoare negativă trebuie diminuate sau chiar eliminate din conduita managerilor. Creșterea proporției activităților cu putere multiplicatoare pozitivă mare constituie una dintre căile de creștere a producției managerului. În afară de aceasta, există însă și altele: 1) creșterea
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]