1,219 matches
-
i-am spus că Îl Însoțeam pe Krog. Că eram În căutarea Vindecătorilor care nu auziseră Încă de vestea lui. - Ah, de-aia ești și tu mut, zise Vindecătorul, făcându-mi cu ochiul. - Muma care a născut-o pe muma mumei lui Krog, a născut-o și pe muma mumei mele, i-am spus. Rămase pe gânduri. Aruncă un vreasc pe foc și se uită la vânătorii lui care Înlemniseră privindu-mă. - Hm. Ia zi: cum se cheamă sulițele alea mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Că eram În căutarea Vindecătorilor care nu auziseră Încă de vestea lui. - Ah, de-aia ești și tu mut, zise Vindecătorul, făcându-mi cu ochiul. - Muma care a născut-o pe muma mumei lui Krog, a născut-o și pe muma mumei mele, i-am spus. Rămase pe gânduri. Aruncă un vreasc pe foc și se uită la vânătorii lui care Înlemniseră privindu-mă. - Hm. Ia zi: cum se cheamă sulițele alea mici ale lui Krog? Întrebă Vindecătorul după o vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
eram În căutarea Vindecătorilor care nu auziseră Încă de vestea lui. - Ah, de-aia ești și tu mut, zise Vindecătorul, făcându-mi cu ochiul. - Muma care a născut-o pe muma mumei lui Krog, a născut-o și pe muma mumei mele, i-am spus. Rămase pe gânduri. Aruncă un vreasc pe foc și se uită la vânătorii lui care Înlemniseră privindu-mă. - Hm. Ia zi: cum se cheamă sulițele alea mici ale lui Krog? Întrebă Vindecătorul după o vreme, micșorând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
fi cel ce a pornit primul după tine, ci unul cules de pe drum, unul care s-a ridicat Împotriva Vindecătorului său, pe meleagurile lui de baștină. Unul, În al cărui neam se luptă frate cu frate, tată cu fiu, și mumă cu fiică... Ce i-ai făcut lui Scept, ăsta? schimbă el vorba deodată. Ce-ai lăsat În urma ta, Krog? Dar eu: - Dacă bătrânii tăi știau atât de multe, nu ți-au spus și cum se termină călătoria mea? Ca să știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
mine și râdeau de nasul meu prea ascuțit, care-mi ieșea din chip precum aripioara de pe spatele unui pește. Unul dintre ei se tot mira că n-am și eu șezut, ca toți oamenii, iar un altul se Întreba dacă mumă-mea nu mă uitase În vreo apă care curge mereu, de-mi luase culoarea În halul ăsta. Mda. Las’ că le arăt eu... M-am uitat În jur. Eram, Într-adevăr, pe o apă care curgea mereu. Undeva În spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
după cum ți-am spus. Atunci urcă și Gula. Rânjea, ticăloasa. - I-ai spus ce noroc are? - Tuni zise că da - Spune-i că norocul lui se coboară și peste cei ce-l Însoțesc. Prichindelul ăla de Unu și lăptoasa de mumă-sa o să trăiască. - Ohoo, Krog știe bine că aduce noroc, hohoti Tuni. - Dar știe el ce fel de noroc e ăsta? - De unde să știe, femeie? Ce, e Dogon ca să știe tot? - Ei, dacă nu e Dogon ca să știe chiar tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Dai voie la Enkim ăsta să batjocorească vorba de la Tatăl? Șarpe! Șarpe târâtor și șobolan ce era. Of, of, cum mă mai mințise, of, of. Ca pe un țânc, of. La asemenea viclenie nu se cădea să răspunzi decât cu muma tuturor vicleșugurilor și ale minciunilor toate. - Știi ceva? - i-am zis lui Logon. Încă n-am să-l omor. O să mă folosesc de ticălosul ăsta blestemat ca să-i atrag tovarășii În cursă! Pe toți o să-i atrag În cursă! Las
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
că ai pornit la drum. Iar maică-mea, care era Vindecătoare, mi-a lăsat cu limbă de moarte semnele venirii tale: focuri și strigăte ce se ridică noaptea de pe tărâmul de gheață, așa cum și ei i-au fost lăsate de mumă-sa și tot așa, de la Tatăl Încoace. Mirat, i-am aruncat o privire lui Logon: nu te lua În gură cu Vindecătorul ăsta, Îmi spuneau ochii lui, căci el crede În tine. - Așa că, Îmi mai spuse noul venit, de când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Văd că tu și ai tăi știți să rostiți vorbele, am Început. De-aia am plecat În lume, să Împart vorbele celor ce nu știu să le rostească. Dyas se holba la mine. - Te aud, Tată din cer, te aud! Mumă-mea mi-a spus că, Înainte vreme, așa vorbeam cu toții, numai că nimeni nu știa atâtea cuvinte câte știi tu. Lume, spuneai? Cum adică, lume? I-am spus ce e aia lumea, iar el: - La ce folosește un cuvânt despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
am zis și l-am pus pe Logon să se țină bine. M-am urcat pe umerii lui și m-am uitat de jur-Împrejur, dar n-am văzut altceva decât apă. Parcă eram Înainte să apar pe lume, În cuibul mumă-mii, atâta apă era! M-am gândit la asta: apa și cerul, iar Între ele, noi și luntrele lui Dyas. Și dacă lumea toată era un cuib, precum al mumă-mii - atunci, cine era muma În care stătea lumea? Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
apă. Parcă eram Înainte să apar pe lume, În cuibul mumă-mii, atâta apă era! M-am gândit la asta: apa și cerul, iar Între ele, noi și luntrele lui Dyas. Și dacă lumea toată era un cuib, precum al mumă-mii - atunci, cine era muma În care stătea lumea? Un hohot de râs mă smulse din gânduri. - Închide gura aia mare, stăpân al vorbei, că ne furi vântul! Era Dyas care, vesel nevoie mare, Îmi făcu semn să mă apropii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
apar pe lume, În cuibul mumă-mii, atâta apă era! M-am gândit la asta: apa și cerul, iar Între ele, noi și luntrele lui Dyas. Și dacă lumea toată era un cuib, precum al mumă-mii - atunci, cine era muma În care stătea lumea? Un hohot de râs mă smulse din gânduri. - Închide gura aia mare, stăpân al vorbei, că ne furi vântul! Era Dyas care, vesel nevoie mare, Îmi făcu semn să mă apropii de el. Luntrele lor erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
celorlalți. Mă și mir că după ce a trecut printr-o poveste care i-a arătat ce putere nemăsurată au cuvintele, a mai avut curaj să-ți lase asemenea legăminte de urmat. Ei bine, Șoim ăsta era la fel de rău ca și mumă-sa. Era și urât, dar la om asta nu prea se pune. Șoim era atât de rău, Încât chinuia animale și oameni nevinovați, curma vieți doar așa, ca să le arate tuturor ce puteri are fiul Tatălui și lua cu japca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
lui i-a lăsat Tatăl moștenire legămintele, după care l-a trimis cât mai departe de Șoim și de Arona. Kron este tatăl lui Fion, Fion este tatăl lui Marcis, iar Marcis este tatăl altuia, și tot așa până la Mila, mumă a Psarei, care Psara e mumă a lui Moru, care Moru nu te-a legat la Întâmplare să duci vestea În lume. Pe de altă parte, ticălosul de Șoim a avut și el copii. Hadat, bătrâna care ți-a adus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
legămintele, după care l-a trimis cât mai departe de Șoim și de Arona. Kron este tatăl lui Fion, Fion este tatăl lui Marcis, iar Marcis este tatăl altuia, și tot așa până la Mila, mumă a Psarei, care Psara e mumă a lui Moru, care Moru nu te-a legat la Întâmplare să duci vestea În lume. Pe de altă parte, ticălosul de Șoim a avut și el copii. Hadat, bătrâna care ți-a adus pruncii pe lume, se trage din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
mai mare iscoadă a lui Scept, e În mâinile noastre, alături de Dupna, strănepotul lui Șoim, zevzecul de care Însuși Tatăl s-a dezis, deși-i era fiu de sânge. Mai vreau ca toată lumea să afle că pe Hadat, deși e muma lui Dupna, o ținem În cea mai mare cinste, căci mi-a adus pruncii pe lume. Cât despre noi, să afle toți că pornim spre Muntele Mamă, unde zac oasele lui Kron. - Și lupta de sânge? Întrebă Barra. - Nu câștigăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Cea care se schimba sub ochii mei. Cea care știa să-mi țină de cald. Urâta uriașă care avea grijă de mutul ucigaș. Cea care punea vorbe la cale alături de Krog. - Mmh! făcu Marea deodată și se smulse de la țâța mumă-sii. Se lăsă să alunece pe iarbă și o luă de-a bușilea spre Unu. Îl apucă de păr și Întinse mânuța spre țâța pe care o lăsase să atârne, mare și grea, Încă doldora de lapte. Runa nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Ce mai conta? Am răsuflat adânc și am recunoscut mirosul văzduhului meu. Apoi: - Of, of, Barra! De-aci am plecat În călătorie acum... mă uitai la micuțul Unu, care, de la o vreme se pricepea tare bine să se certe cu mumă-sa. Am plecat de-aici acum mai bine de doi ani. Barra se uită la munții mei, clătinând din cap. Nici pe departe nu aduceau cu Muntele Mamă, și nici de speriat nu ne speriau la fel. Numai iarna trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
voi. Cele două bătrâne se apropiară, cu ochii jucându-le de spaimă Într-o parte și-n alta. Țineau mâna la gură, de parcă doreau să nu ne supere cu răsuflarea lor dar, așa fuseseră mereu bătrânele noastre. - Ea e Siloa, mumă-mea! se făli Zarge cu una dintre ele. Cică tare frumoasă mai era când era tânără. - Lasă măi Zarge, măi, se apără bătrâna, cu glas răgușit, și-și afundă chipul mai adânc Între blănuri. Am privit-o, cum să n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
în care noi îl vedem pe Internet. înscrierea pe un astfel de site, prezintă riscuri mari, întrucât majoritatea site-urilor de rețele sociale se află în Statele Unite, care au o politică diferită față de Uniunea Europeană (deci, pot fi pentru ai lor mumă și pentru alții ciumă). Legislația americană, nu oferă aceleași drepturi utilizatorilor europeni, de exemplul dreptul de a șterge contul. Internetul este un spațiu care permite copierea. Odată ce ai pus ceva pe internet, este foarte greu sau chiar imposibil să ai
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
nici tată, nici copil, luptă pe viață și pe moarte, doar pentru sine. Adică pentru propriile ambiții și interese. Pentru orgoliul personal, pentru vanitatea împinsă până la demență. Speranța românului, s-a transformat ca într-o nepoveste, din zâna zorilor, în muma pădurii. Ori în spaima ciorilor. Românul încă așteaptă....ce mai așteaptă? Nu mai așteaptă nimic, zic unii. Și, când nu mai ai nimic de așteptat, ești sătul de toate. Ți se face lehamite. Hrănit până acum doar cu „gogoși" și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
micuțul animal alb abia acum este completă, când e amenințată de Todirică. Între timp bătrâna a ajuns lângă voi și spune bună ziua. Îi răspundeți. Apoi una dintre fetițele Îmbrăcate curat care așteaptă autobuzul Împreună cu mamele lor o Întreabă: Unde mergi, mumă? — La Târg. — Nu te iau. — Păi, mă ia rata, ce, mă iei tu? — I-oi zice să nu te ia! — Păi, io am mai fost, dară... Au intrat repede În joc, bătrâna și fetița. Cele două mame (tu nu știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
primordial, Marea Mamă, Saturn ), nume celebre ale Antichității (Mnaseas din Patrae, Diogene Laerțiu, Zamolxis), propune Sfinxul din Bucegi drept cheia găsirii drumului spre Taina Tainelor, care și-ar fi pierdut acest har, dacă „personajul”, întruchipând, de fapt, o femeie, Marea Mumă, Mama Mare, ar fi purtat ochelari, protejându-și ochii, spre a nu-i mai rămâne goale orbitele, a căror perfecțiune favorizează o deschidere spre nesfârșitul spiritului uman. Un artist ca Niu Herișanu, al cărui talent se îndreaptă spre mai multe
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
mâncăruri gătite din carnea și cârnații afumați și păstrați în ghiumuri cu untură. Vara se muncea zdravăn și nu era o clipă de răgaz, că ploua și se însenina mintenaș... era goana uscării fânului și trifoiului! Aici toate femeile erau mume sau lelici! Singurul râu ce traversează satul, este Valea care se umflă deseori și vine apa mare din munți, distrugând podul, împărțind satul în două, răvășind bulboaca, locul de joacă preferat al copiilor. Tanti Nuți era foarte frumoasă; a fost
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
doare! De ce mă chinui așa, de ce? ’Mnezeii mă-sii! Ți-am dat și duminicile și zilele de lucru, și cu ce m-am ales? Ce mi-ai dat tu în schimb? Mă piș pe tine, Dumnezeu de căcat! Tu-vă muma voastră de americani! Pizdă! de patruzeci și unu de ori. Curvă! de o sută trei ori. Băuse, ce-i drept, vârtos. După ce s-a dat jos din 135 la Moșilor și a luat-o așa prin mâzgă spre Obor, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]