1,282 matches
-
toată viața În șa, cu fața smeadă și rotundă, iar părul scurt ușor cărunt. - Cine sunteți? Întrebă, și el, tot În limba turcă. Nici unul din ei nu răspunse nimic. - Nu Înțeleg, Înălțimea ta, spuse șeful patrulei. Să-l chemâm pe muntean. Spahiul făcu un semn și, În câteva clipe, fu adus un oștean În uniforma Țării Românești. Armata lui Mahomed avea deci translatori și călăuze trimise de Laiotă Basarab. - Cine sunteți, oameni buni? Întrebă translatorul, un român mic de statură, slab
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
formațiuni care rezistau erau alcătuite din ieniceri. Dar au fost și ei zdrobiți de valul al doilea de atac, condus de Ștefan, cu o deschidere spectaculoasă a Apărătorilor comandați de Oană. Oștile au trecut peste rămășițele derutate ale turcilor și muntenilor, continuând galopul spre București. Nu auzisem de acest oraș, dar Vlad dorea să facă acolo noua capitală a Țării Românești. Sătenii ne-au ieșit În cale, cu pâine și sare pentru noul domnitor. Oștenii lui Laiotă au jurat credință lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
2. Slatioarele 33. Mihail Kogălniceanu 1. Mihail Kogălniceanu 2. Gură Ialomitei 3. Hagieni 4. Luciu 34. Milosesti 1. Milosesti 2. Nicolesti 3. Tovărășia 35. Movila 1. Movila 36. Movilita 1. Movilita 2. Bitina - Pămînteni 3. Bitina - Ungureni 4. Roșiori 37. Munteni - Buzău 1. Munteni - Buzău 38. Nuci 1. Nuci 2. Baltă Neagră �� 3. Merii Petchii 4. Micsunestii Mari 5. Micșunești - Moară 39. Perieti 1. Perieti 2. Fundata 3. Misleanu 4. Paltinisu 5. Stejaru 40. Petrachioaia 1. Petrachioaia 2. Maineasca 3. Surlari
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148965_a_150294]
-
Mihail Kogălniceanu 1. Mihail Kogălniceanu 2. Gură Ialomitei 3. Hagieni 4. Luciu 34. Milosesti 1. Milosesti 2. Nicolesti 3. Tovărășia 35. Movila 1. Movila 36. Movilita 1. Movilita 2. Bitina - Pămînteni 3. Bitina - Ungureni 4. Roșiori 37. Munteni - Buzău 1. Munteni - Buzău 38. Nuci 1. Nuci 2. Baltă Neagră �� 3. Merii Petchii 4. Micsunestii Mari 5. Micșunești - Moară 39. Perieti 1. Perieti 2. Fundata 3. Misleanu 4. Paltinisu 5. Stejaru 40. Petrachioaia 1. Petrachioaia 2. Maineasca 3. Surlari 4. Vînători 41
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148965_a_150294]
-
și Calafindești, că am mai avut de-a face cu de-aiștia ca voi! Numai că i-am trimis pe lumea ceealantă și am izbăvit raionul de câțiva criminali mai mult decât siguri, dintre care unul se chema Isopescul și altul Muntean. Dar văd că tot nu vă astâmpărați, mă canalii, mă fiare sălbatice! Mie să-mi spuneți cine sînteți, de unde sînteți și cine măsa-n cur v-a trimis! Să vă fie cât se poate de clar că nu vă merge cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
băieți-pălărioare feșterești cu pană de gaiță la șnur. Am venit împovărat și cu un dor nemărginit ce mă arde statornic încă de la plecarea mea de-acasă... Pe-aista ți-l voi dărui numai ție, Mălină! Și așa, s-au așezat muntenii pe mușchiul mătăsos de la marginea poienii, mai la vale de ponoare... Se-aburcă huțanul pe huțulcă, nu putea să mai coboare!... Într-un târziu, Mălina îngână așa, ca pentru sine: Mare crai, Trifănele-pui de lele, și vezi că ai trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
noaptea cădea, peste noi, ca un tăvălug negru și amenințător. Hai, Îmi spune el, gata!, nu mai mergem, În seara asta, nicăieri. Dar ce facem? Rămânem aici. Unde, aici; cum, la cine? Hai cu mine. Văzuse un mic grup de munteni, stând, la o vorbă, ceva mai Încolo. Hai la ei! De ce? Să vedem ce facem. Hai. Ne-am dus. Le-am spus. Le-am spus că nu mai putem ajunge, În seara asta, la Prislop, și, că, am dori să
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
soldaților atâtea kilograme de carne maiorului X, căpitanului Z, plus cât au luat majurii. Caii mor de foame fiindcă boabele le mănîncă gâștele majurilor, fânul... Mare, bun și adevărat om a fost colonelul Coajă. În fine, trecând peste altele, de la Munteni, după ce ni s-a dat masa la toți, bucătăriile pe roate fierbeau de mama focului, ne-am așezat în coloană de marș pe batalioane, companii și plutoane, cu colonelul nostru drag în frunte, călare pe un cal mare și frumos
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
ctitorului, și apoi Frumoasa. De ce a purtat biserica Frumoasa numele de Gala din Gios? Pentru că bunul voievod Petru Șchiopu, care a fost numit de Grigore Ureche ca fiind „o matcă fără ac”, a dăruit lui Melentie Balica - din neamul Buzeștilor munteni - terenul unde acesta a ridicat o biserică, pe locul Frumoasei de astăzi. Încă o întrebare, fiule, și te iert. De când poartă numele de Frumoasa această biserică? Apoi nu ți-oi putea spune taman ziua când i s-a spus așa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cel Mare și Sfânt, erau, însă, de dincolo de Prut, din Moldova ailaltă, adică din teritoriul temporar înstrăinat. Mai știu că toată viața am fost singur și că de atunci, de când tata m-a luat cu el în București, am devenit muntean. Fără să vreau și fără să mi se ceară acordul, soarta m-a făcut muntean din Muntenia și capitalist din Capitală: capitalist dă București, făcu el o specificație anume. Se lăsă necesarul moment de tăcere. Prin cenușiul zilelor ultimei decade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
temporar înstrăinat. Mai știu că toată viața am fost singur și că de atunci, de când tata m-a luat cu el în București, am devenit muntean. Fără să vreau și fără să mi se ceară acordul, soarta m-a făcut muntean din Muntenia și capitalist din Capitală: capitalist dă București, făcu el o specificație anume. Se lăsă necesarul moment de tăcere. Prin cenușiul zilelor ultimei decade a lui noiembrie, trenul Intercity gonea ca din tun. Vladimir își consuma primul whisky. Bucureșteanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
fi nătăfleți și păguboși, precum Dănilă zis și Prepeleac, un încurcă-lume care printr-o chisnovată întorsătură a soartei ajunge de-l bagă în cofă și pe dracul. Ce s-o fi întâmplat, că moldovenii nu-s campioni la sprinteneală? Cu muntenii, e altă vorbă... Din dealurile Moldovei, prin hăul cosmic, descindem pe o misterioasă planetă. Planeta Micului Prinț (Întoarcerea din pustiu, după micul roman al lui Saint-Exupéry). "Muzica sferelor" generează, în tactul inimii ("limpede nu vezi decât cu inima"), o sonatină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
și a unei repezi și adânci decăderi. La această cădere a contribuit esențial și Duca, bucuros să se întoarcă în țara unde trăise o viață întreagă și unde-și avea toate legăturile, fără acele greutăți pe care le creau, la munteni, oricărui domn, luptele înverșunate de partid”<footnote Ibidem, p. 244 footnote>. Din 16 decembrie 1678, Gheorghe Duca își începea a treia domnie. Este perioada de vârf a carierei sale politice. La numai doi ani întreprinde o călătorie fastuoasă la Constantinopol
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pentru ei Orașul fiind o noțiune, o menționare cartografică, o emisiune TV, o pată pe globul veiozei din camera Mamei, ceva care există pentru alții. Așa cum moartea înseamnă moartea altora, așa mă vedeau pe mine brăilenii din cartierele orașului, așa cum muntenii din Munții Moldovei trăiesc cu convingerea că Ștefan cel Mare e încă plecat să se lupte cu turcii. Și se îmbracă cu hainele tradiționale, poartă plete și se gândesc ce mai pun la cale otomanii de americani! Ceea ce fabula Editorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
doar 26 de pacienți. Datorită stingerii molimei în Capitală, consulul Blutte și doctorul Exarhu s-au înapoiat aici de la Vălenii de Munte; totuși datorită persistenței maladiei în țară, oierii transilvăneni au fost opriți să treacă cu turmele lor în Principatul muntean 119. În anexa raportului generalului Kiseleff către cancelarul Nesselrode, din 20 august/1 septembrie, alcătuită de directorul cancelariei Karneev, se arăta că, la București, mai figurau în evidență 11 contaminați, 10 noi îmbolnăviți, 11 decedați, 7 vindecați și 3 încă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Țara Românească pe lunile de vară și toamnă ale anului 1836 reprezintă ultima zvâcnire a marii epidemii din 1831, care, după un lung și complicat traseu prin întreaga Europă apuseană și centrală, s-a reîntors în Transilvania și în principatul muntean 192, pentru ca, după 1837, să se stingă, în sfârșit, aducând mult râvnita liniște încercaților locuitori ai teritoriului românesc. III. Holera din 1848193 1. Răul lovește din nou Moldova Nu se stinseseră încă bine ecourile groaznicei epidemii de holeră care, între
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
1853, care a constituit un șoc pentru trupele ruse, ce au suferit acolo un eșec370, provoacă primele pierderi printre combatanți, îngreunînd sarcina medicilor din spitalele de campanie, care au trebuit să facă față nu numai combaterii bolilor ce bântuiau Principatul muntean - holera constituind o permanentă preocupare -, dar și îngrijirii răniților de pe linia frontului. Astfel, tot din corespondențele publicate în "Wiener medizinische Wochenschrift" cunoaștem situația existentă la sfârșitul anului 1853, atât a recruților locali și a soldaților țariști, în spitalele rusești din
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Rusciuk și Giurgiu, după ce rușii s-au retras, suferind o înfrîngere în cursul unei ciocniri, ce a avut loc lângă cel de-al doilea oraș, la 23-25 iunie/5-7 iulie, singura, de altfel, de acest fel în cursul evacuării Principatului muntean 409. La mijlocul lunii iulie, comandamentul rus, cu generalul Gorceakov, a părăsit Bucureștii, fiind în curând urmat de comisarul extraordinar și plenipotent al Principatelor, baronul Budberg, cu ariergărzile și restul administrației militare țariste. Martor ocular al acestor evenimente, apreciatul medic de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
poposiră la o casă mare, al cărei stăpân se proptea într-o lopată lată, cu care făcuse loc altei pături de nea. Sara bună, gospodar! dădu binețe Fetea, smucind bucuros hățurile. Bună să vă fie, rusnacilor, răspunse țanțoș Ștefan, un muntean vânjos, venit de prin părțile Bucovinei. Dar devreme ați pornit a colinda? D-apoi, s-avem vreme să trecem pe la tine, răspunse una dintre femeile înfofolite din sanie. Ori n-ai vreme de oaspeți, Ștefane? se minună Natalița. Bucuros sunt
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
da mai mult ca mine. Supărat, badea Vasile își luă carul, îndreptându-se spre dughenile din dosul Bisericii Sf. Dumitru, unde neguță prețul grâului cu mai mulți negustori. Ca un făcut, nimeni nu dădea mai mult de cinci lei. Dinspre Munteni, îl zări pe Mihai, care se îndrepta, roșu la față, spre tăpșanul dinaintea podului de pe Bahlui. Bună negustorie, nepoate! Cum mă întorc la babă fără de nici unele? Arăcan de mine, moșule! d-apoi la asta mi-i gândul? Am mers prin
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
sa, prin cheile munților în direcția văilor Engui, Eno si Roncevalles . Căpetenia acestei regiuni l-a slujit pe Carol Magnul la ducere ca un credincios vasal al monarhiei , dar acum la întoarcerea francilor, el a strans în juru-i pe toti muntenii sălbatici din împrejurimi și împreună cu ei au ocupat culmile pe sub care urma să treacă armata. Grosul trupelor își urmă drumul fără să întimpine vreo împotrivire și fără să bănuiască primejdia. Ariergarda, care venea în urmă încărcată cu pradă, a fost
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
împrejurimi și împreună cu ei au ocupat culmile pe sub care urma să treacă armata. Grosul trupelor își urmă drumul fără să întimpine vreo împotrivire și fără să bănuiască primejdia. Ariergarda, care venea în urmă încărcată cu pradă, a fost atacată de către munteni în trecătoarea Roncevalles și măcelărită până la ultimul om. Câțiva dintre cei mai viteji căpitani francezi au căzut în această împrejurare, iar printre aceștia este pomenit Roland sau Orlando, guvernatorul mlaștinilor, adică al frontierelor Bretaniei. Numele său a fost încununat de
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
în beciuri, chiar și în casă, nu cumva vreun bezmetic, de spaimă - ori chiar într-adins - să-i ia drept lupi și să repete istoria. Erau câini de soi, prăsiți din aceeași stirpe: venise, cu mulți ani în urmă, un muntean cu vreo trei, patru: săreau și la urs. S-ar fi năpustit și asupra lupilor, sigur, dar confuzia, atunci, ar fi fost și mai mare. Pe care să-l omoare omul și pe care să-l ferească? Sau - cum a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
prin care el, Macro, era numit în locul său. Îl privi cu un respect militar rigid pe Sejanus, care, amețit de acea veste, îi aduna pe ofițerii lui nedumeriți și preda însemnele. Îi văzu pe ofițeri privindu-l atent pe el, munteanul din Alba Fucens, pe care nimeni nu-l cunoștea, și se gândi că aveau să aibă ocazia de a se obișnui cu el. Se uită la Sejanus, care, cu un gest, renunțase singur la puterea militară și se îndrepta acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
legal, înainte de a-i tăia gâtul, călăul a violat-o. Însă toată spaima aceea nu era de-ajuns. Neîncrezător în unele convertiri rapide, Tiberius dispuse la Roma zeci de procese, exilări, execuții, confiscări. Cât despre Sertorius Macro, mândria lui de muntean, inspirată de enorma putere dobândită, cu toate beneficiile ce decurgeau din ea, îl făcu să înalțe în orașul natal un amfiteatru grandios, în mare parte săpat în stâncă, a cărui acustică extraordinară poate fi admirată și astăzi în amfiteatrul dezgropat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]