2,831 matches
-
mâncăm pita? După 23 august ’44, când n-am mai fost cu Nemții, Ardelenii au Început să ne considere... prea anti-ruși fiindcă ei voiau Ardealul, și cine ar fi urmat să-l ia de la Unguri și să li-l dea mură-n gură? : Rușii... Însă pentru că viața devine și mai pe dos, din doar sucită cum era: Ardelenii ne zic nouă: „bolșevici”, „oameni ai Rușilor”, trimiși Înainte, să pregătească terenul... Întru cucerirea Întregului Ardeal... Da, dar jandarmii români aveau altă părere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
sau cu așa ceva s-ar hrăni, dacă ar trăi în zilele noastre), fiind el un soi de Ioan Botezătorul al anxietăților epocii moderne. Pentru Salinger aș fi recomandat consum deloc abuziv de carne cu sos tartar, plus o cură de mure. Lui Llosa i-aș găti cubulețe de pui cu sos de Sâchiuan și busuioc, lângă o conopidă friptă, tămâiată cu smântână din belșug. Cu Rushdie aș ronțăi caise uscate și brânzeturi franțuzești înmuiate în vin de Mateus (ei, da, vinul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
tragă măcar o concluzie. Și ceea ce vrei să fie verosimil, adăugă Nina. Ah, era clar, iar nu se alegea cu nimic. Simple generalități rostite cu multă zgârcenie. Dar ea avea nevoie de ceva cert, indubitabil, care să i se dea mură în gură, trebuia să i se explice, uite, așa și așa, pentru început trebuie să te miști de aici și până aici, pe urmă să urci două trepte, să cotești la dreapta sau la stânga, să străbați tunelul și odată ajunsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
la gura sobei și-a iubitei ideale, cu savuroasele întâmplări ale unor vremuri vechi, de pomină nostimă și răspomină cruntă, dăruite miștocar, subtil, deșănțat, crinamitard, într-o ortografie fantezistă, buclucașă, dezlănțuită-n invențiuni zgubilitice, de nestăpânit copil bătrân, flămând de mura împarșivită mustos în rugul verde-al frunzăloaicelor lobate reavăn, poftiicios la miezul galb al zarnacadelelor zimțate, răzlețite-n plăpumi și ponoare, râvnitor să râdă strașnic, bubuitor, demiurgic, din foale, din încăperile inimii, din sângele ficatului și-al splinei, din rinichii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
lui Dragoș sta lângă ușă și aștepta să mă trezesc. Mă privea țintă. Ce-i? întrebai eu. Ea tresări. Apoi vorbi cu sfială: —V-ați odihnit o leacă... Veneam să spun că am gătit dulcețul... Am făcut două ocă, de mure... A ieșit foarte bine... Zâmbi bucuroasă. Dacă vi-i sete, pot s-aduc; a ieșit foarte bine... A ieșit un dulceț tare frumos... Când se întoarse cu apa și cu dulceața, pășea încet și cu fereală prin odaie. Era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
se fac găluștele cu prune, dar se fac sub formă de bastonașe de opt până la 10 centimetri grosime, care se fierb în apă sărată, apoi se prăjesc în unt. La aceste preparate, se face un sos din fructe de pădure mure și zmeură. Sosul se face topind 50 g de unt, adăugăm fructele, lăsăm câteva minute la călit, apoi adăugăm o lingură de făină albă dizolvată în 200 ml de apă, fierbem până se îngroașă, dăm gust cu sare, piper, după
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
care dată. Din păcate, nici eu, nici soția mea nu ne-am putut depla- sa... știți... anii... bolile... - Nu face nimic, domnule, vă ofer eu câteva rămurele. Omul a zâmbit aprobator, dar s-a mirat când a primit trei ră- murele: - O, stimata doamnă, dar una singură era suficientă... cel mult două... - Da, domnule, dar în țara mea există obiceiul să se ofere numere impare de flori. Sau ramuri. - Desigur, dar și unu e un număr impar, madame... - Impar, dar ar
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
patiserie”, fiindcă e cu totul altce- va. Pentru mine, cel puțin. Și acum îmi lasă gura apă. Din când în când, Henri trecea strada și ne aducea niște cu-tii din plastic sau din carton pline cu altfel de bunătăți: mure, căpșune, smeu- ră, coacăze roșii. Ba chiar și roșii... roșii. I-am întrebat pe ai mei: - De unde are Henri asemenea produse? Mi s-a explicat că vecinul și prietenul nostru fusese până a ieșit la pensie profesor și director la
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
tot udare prin furtun mi-niatural. O seră cu plante foarte tinere; o alta cu plante înflorie; încă altele, pe rod. Un rod bogat și frumos, cu irizări ireale. Natura în straie de gală. Imagini asemănătoare vedem și în serele cu mure, cu smeură sau coacăz, negru sau roșu. La un moment dat, intrigat poate și de as- pectul viguros al fructelor de tot felul, l-am întrebat pe Henri: - Henri, ce fel de chimicale se folosesc în aceste sere? Omul s-
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
al mil. județ Galați. 7. Col, Petrica Moraru - fost loc țiitor al șefului I.G.M. 8. Col, Munteanu Ștefan 9. Col, Grădișteanu Alexandru 10. Lt. Col. Ioan Iacob 11. Col.Nicolae Dibuș 12. Col. Nichita Dumitru 13. Col.Alecsandru Vasile 14. Col. Mure anu Ionș 15. Col.Gheorghe Ocheșelu - ulterior avansat general. 16. Mr. Irimia Alexandru 17. Lt. Col. Olteanu Stanciu 18. Lt. Col. Bujeniță Gheorghe 19. Lt.Col. Gică Manea 20. Mr. Nichitelea Gheorghe 21. Col.Ranete Ștefan Aceleași mulțumiri și gânduri bune tuturor ofițerilor
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
ademeniri de sub arborele Sakaki, și Oglinda în care zeița se cunoscuse pe sine. Împărații Japoniei, descendenți din Cea-Care-Strălucește-pe-Cer, le păstrează cu sfințenie până astăzi, chezași ai sângelui divin. Prima parte SABIA La prima vedere. Scurtă radiografie a unei națiuni asistate Mură-n gură.... Vorbă proastă O vedere inițială asupra Japoniei poate fi excitată de o mulțime de lucruri: riscând o glumă de un gust îndoielnic, aș zice că spectrul variază de la imaginea sublimă a Marelui Buddha (Daibutsu) de la Kamakura (despre care
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
doar ei doi, îi plăcea să-i asculte poveștile. Ochii lui - vedea bine - i se închideau de somn, dar el continua să-i spună cum trăise acolo, prin păduri, cum trecea noaptea prin apa izvoarelor ca să ajungă la tufele cu mure, cum adormea apoi în vizuină, sub zăpezile iernii, până la revenirea soarelui de primăvară. Un soare tare bun, ca și acela de acum, de afară. Erau povești minunate și foarte clare. Dar cum ajunsese el aici, în odaia ei, nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
prudență. Copacii blestemați/ binecuvântați de Sf. Maria în colindele românești (plop, viță-de-vie, tisă, arin, tei, măr, păr, brad etc.) (75) nu se identifică cu cei blestemați/binecuvântați de Sf. Sisinie în legende (rug, salcie, paltin, măslin). Excepție face rugul de mure, dar pe când acesta apare într-o unică atestare, într-o colindă a Maicii Domnului (76, p. 11), el este o constantă în ciclul de legende cu privire la Sf. Sisinie, unde rugul apare în marea majoritate a redacțiunilor, indiferent dacă episodul cuprinde
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ofrandelor, astfel că, în folclorul infantil mai nou, prinosurile alimentare tradiționale (pâine cu sare, colac, pită, turtă etc.) au fost înlocuite în cadrul invocațiilor cu alte produse, mai puțin rituale, dar mai pe gustul copiilor - mere dulci, nuci, alune, cireșe, fragi, mure și chiar (se putea altfel ?) bomboane : „Luci, Soare, luci,/ Că-ți dă baba nuci/ Și uncheșul mere dulci” sau „Ieși, iute, iute, Soare/ Că-ți dau un pumn de bomboane” etc. (11, p. 147 ; vezi și 12, p. 54). Iată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
figuri de stil folosite cu har, contribuie la redarea atmosferei copilăriei acestui personaj pe care-l îndrăgești chiar din prima clipă, fie și pentru numele scurt, parcă de alint, pe care-l poartă fetița și care-i oglindește ochii de mură coaptă, spălați de roua lacrimilor și înseninați dimineața de soarele cel blând al vârstei. O însoțim pe Mura în încercările ei, mult prea grele pentru un copil așa de mic, la câmp, înfruntând soarele, oboseala, dar și zgârcenia mătușii care
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
din prima clipă, fie și pentru numele scurt, parcă de alint, pe care-l poartă fetița și care-i oglindește ochii de mură coaptă, spălați de roua lacrimilor și înseninați dimineața de soarele cel blând al vârstei. O însoțim pe Mura în încercările ei, mult prea grele pentru un copil așa de mic, la câmp, înfruntând soarele, oboseala, dar și zgârcenia mătușii care-și umilește rudele sărmane. Sintetizată în câteva pagini, povestea Murei este educativă pentru copiii de astăzi, care au
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
soarele cel blând al vârstei. O însoțim pe Mura în încercările ei, mult prea grele pentru un copil așa de mic, la câmp, înfruntând soarele, oboseala, dar și zgârcenia mătușii care-și umilește rudele sărmane. Sintetizată în câteva pagini, povestea Murei este educativă pentru copiii de astăzi, care au tot ce visează dar care nu depun nici un efort pentru asta, considerând că totul li se cuvine. Numai întorcându-ne cu gândul la vremurile când copiii mergeau desculți la câmp, înfruntau setea
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
secetă și foamete îndurați cei care nu se puteau întreține decât cu sudoarea propriilor brațe. Și dacă mai adăugăm și faptul că mulți părinți au pierit în război, lăsând orfani și văduve acasă, putem să completăm tabloul acelor vremuri tulburi. Mura este prototipul copilului sărman, dar harnic și generos, care-și ajută frații și pe bunica și luptă pentru a-și clădi o viață mai bună, cu propriile mâini, cu propria pricepere și cu o neasemuită bunătate sufletească. Cezarina Adamescu Început
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
mult mai departe de noi. Chiar dacă viața lor a fost săracă și plină, precum ulița satului, de praf..., de praful sărăciei, nu a dorit niciodată să se despartă de cei trei copii micuți, orfani și frumoși! Au rămas copiii ei. MURA Arșița verii pârjolea totul în calea ei. Din depărtare, valuri de căldură păreau că se apropie legănându-se în fuioare plutitoare. Chiar și vântul, copleșit de căldura acelei zile, era ascuns undeva, pe aproape, poate pe sub o salcie pletoasă sau
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
somnul de prânz. Lacurile poartă aceeași oglindă obosită ca și ieri. Malurile, secate de jur-împrejur, cu crăpături adânci și împrăștiate peste tot, par a fi zâmbetul hidos al unei vrăjitoare. Zarea este pierdută într-un nesfârșit de căldură. Ca și Mura, fetița de șase ani a bunicii. Cu lacrimile șiroind pe obraji, mai fierbinți ca picăturile de raze ce topeau pământul, Mura, eroina povestirii noastre, caută în zare cu privirea. Teama de a se fi pierdut face să îi bată inima
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
tot, par a fi zâmbetul hidos al unei vrăjitoare. Zarea este pierdută într-un nesfârșit de căldură. Ca și Mura, fetița de șase ani a bunicii. Cu lacrimile șiroind pe obraji, mai fierbinți ca picăturile de raze ce topeau pământul, Mura, eroina povestirii noastre, caută în zare cu privirea. Teama de a se fi pierdut face să îi bată inima în piept ca ticăitul ceasului vechi de pe masa bunicii: tic-tac, tic tac, tic - tac... Dar, să vă povestesc pe îndelete ce
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
piept ca ticăitul ceasului vechi de pe masa bunicii: tic-tac, tic tac, tic - tac... Dar, să vă povestesc pe îndelete ce s-a întâmplat... Ce greu îmi vine să descriu toate cele aflate după mulți ani de zile. Poate, ca și Mura, lacrimile mă fac să găsesc mai greu cuvintele de care am nevoie acum. Sunt ascunse undeva în sufletul meu și se luptă să iasă la iveală. Le este teamă. Da! Teama de a nu creiona cu toată durerea momentele și
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
să găsesc mai greu cuvintele de care am nevoie acum. Sunt ascunse undeva în sufletul meu și se luptă să iasă la iveală. Le este teamă. Da! Teama de a nu creiona cu toată durerea momentele și zilele trăite de Mura. Bunica, văduvă de război, reușise să-și crească singură cei cinci copii ai săi. Unul după altul și-au găsit locul, fiecare unde i-a hărăzit soarta. Doar unul a rămas în casa părintească și a adus el o fată
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
fiind numele său, petrecea scurtele nopți cu gândul la Mura, la viitorul ei. Dacă pentru cei doi băieți viața putea fi mai ușoară, dat fiind faptul că ei erau mai mari și mai puternici, ce se va întâmpla oare cu Mura? Fetiță fiind, bunica Dobrița chiar nu voia să o vadă muncind cu greu pe la unii și pe la alții pentru o bucată de pâine. Zilele treceau Și Mura, fata drăgălașă cu părul împletit în cosițe mătăsoase, se făcea din zi în
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
ei erau mai mari și mai puternici, ce se va întâmpla oare cu Mura? Fetiță fiind, bunica Dobrița chiar nu voia să o vadă muncind cu greu pe la unii și pe la alții pentru o bucată de pâine. Zilele treceau Și Mura, fata drăgălașă cu părul împletit în cosițe mătăsoase, se făcea din zi în zi mai frumoasă. Mânuțele ei mici încercau cu greu să desc i f reze ta ina împletitului, doi pe față, doi pe dos... Trebuia să facă și
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]