1,825 matches
-
mai mult în cazul ăsta. Terry Linex a încercat să se dea la mine. — Cum? Când? — Credeam că-i arde de joacă. Când ochii mi-au căzut pe fermoarul lui Atunci el... — Doamne, ajunge! Vino aici. Mă refuză cu un murmur. — De ce nu? Își trase rochia neagră pe ea. Știi tu de ce. De fapt, nu prea știam ce motiv are Ne războiserăm de curând din cauza banilor, dar putea fi și din cauza feței mele. Nu reușesc să arăt așa cum trebuie și fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
precise și delicate, frumoase. Da, tot ce face ea e frumos. Până și petele de sudoare de la subsuorile gemene ale tricoului ei albastru sunt frumos conturate. Până și sudoarea își caută propriu-i tipar și propria formă. Ascult cu atenție murmurele ei de efort, concentrate și aprobare. Mâncăm: omletă, salate, carne albă, vin alb. Îmi supraveghez paharul, îmi supraveghez greutatea, o supraveghez pe Martina Twain. Țin cuțitul de parcă aș ține un creion. Nu mestec așa cum trebuie și vorbesc cu gura plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
-un gând Ce mă îndeamnă: - Dispari mai curînd! În casa iubitei de-ajung, Eu zgudui fereastra nervos, Și-o chem ca să vadă cum plouă Frunzișul, în târgul ploios. Dar, iată, și-un mort evreiesc... Și plouă, e moină, noroi - În murmure stranii semite M-adaug și eu la convoi. Și nimeni nu știe ce-i asta - M-afund într-o crâșmă să scriu, Sau râd și pornesc înspre casă, Ș-acolo mă-nchid ca-n sicriu. Și mereu delirând, Pe vreme
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
prima dată când purtam tocuri pe pavajul de marmură din atrium; făceau un zgomot ridicol, semnalându-mi trecerea ca un cod Morse. Trăgând aer în piept, am deschis cu forță una dintre ușile masive de mahon. Sunetul de pahare ciocnite, murmurul conversațiilor și ocazionalele râsete masculine s-au revărsat asupra mea, învăluindu-mă. M-am oprit o clipă în prag. Capetele s-au întors și, traversând covorul gros și ceea ce acum o sută de ani ar fi fost sala pentru petreceri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
griji că prezentarea sculpturii ar putea ieși prost și nu mă simțeam în largul meu în acea companie. Existau mai multe tensiuni ascunse în acea încăpere decât curenți de adâncime pe Marea Cornwall când era agitată. În momentul acela, un murmur străbătu încăperea și cineva bătu din palme să se facă liniște. Era David Stronge. Ridicându-și vocea, anunță: —Doamnelor și domnilor, vom intra în atrium pentru ceremonia dezvelirii ultimei noastre achiziții. Conform politicii adoptate de Mowbray Steiner de a-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
elvețian. — Tomás, Începui eu, cu gura uscată. Ieri noapte, sora ta a fost cu mine. Mă privi fără să clipească. Am Înghițit În sec. Spune ceva, am zis eu. — Tu nu ești zdravăn la cap. Se scurse un minut de murmure din stradă. Tomás Își ținea cafeaua În mînă, neatinsă. — Vorbești serios? Întrebă el. — Nu m-am Întîlnit cu ea decît o singură dată. — Ăsta nu-i un răspuns. — Te superi? Ridică din umeri. Oi fi știind tu ce faci. Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
umbla cu basme, că se vede că ești șifonat ca naiba, Fermín. Cumplită spaimă. Sigur ești bine? Nu ți se Învîrte capul? Nu auzi voci? — Acum, că tot ați pomenit, din cînd În cînd mi se părea că aud un murmur disonant și aritmic, ca și cînd un macac ar fi Încercat să cînte la pian. Barceló se Încruntă. Clara continua să mîngîie claviatura undeva În depărtare. — Nu-ți face griji, Daniel. Am Încasat eu bătăi mai strașnice. Fumero ăsta nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
minte. Am Închis ochii și m-am străduit din răsputeri să alung acea viziune. În locul ei, am invocat imaginea Beei, goală pe pleduri, În baia aceea, la lumina lumînărilor. Lăsîndu-mă În voia acestor gînduri fericite, mi se păru că aud murmurul mării și m-am Întrebat dacă nu cumva somnul mă răpusese fără să-mi dau seama. Poate că navigam spre Tanger. În scurt timp, am Înțeles că erau doar sforăiturile lui Fermín, iar o clipă mai tîrziu lumea se stinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
unde merge, a zis Carax, cu o seninătate care l-a făcut pe prietenul său să se uite lung la el. A observat atunci revolverul din mîna lui Julián și hotărîrea rece din privirea lui. Clopoțelul de la intrare a sfîșiat murmurul radioului. Miquel a smuls pistolul din mîna lui Julián și l-a privit țintă. — Dă-mi actele tale, Julián. Cei trei polițiști s-au prefăcut că se așază la tejghea. Unul din ei Îi privea cu coada ochiului. Ceilalți doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
avea obiceiul să-și reverse la miezul nopții pletele pe geam. Masterandul Oliver se străduise să-i intre În grații, vorbindu-i despre vreme, În timp ce pașii lor se Întâlneau pe alee; la aceste avansuri Olivia Îi răspundea fie printr-un murmur enigmatic, fie chiar printr-o tăcere adâncă, pe care vântul cel bun stârnit de nicăieri o Învăluia În fum, amestecând-o cu foșnetul nostalgic al frunzelor căzute din castani și dulcele ciripit de păsărele ce năvălea pe geam... Căzut pradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
se și vedea Înaintând pe un câmp plin de trandafiri, ale căror petale pâlpâiau În Întunericul nopții ca niște candele pe jumătate stinse, iar deasupra lui plutea o lună imensă, palidă ca moartea. Un vânt ușor adia peste traverse, stârnind murmure ciudate. Purtând pe creștet o coroniță de flori albe, regina-nopții, Noimann mergea pe mijlocul șinelor de cale ferată cu pași de somnambul. Vântul Îi flutura poalele hainei, răcorindu-i trupul asudat și obosit de arșița zilei. În mână ținea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
de la Constanța, apoi ea, aleasa privirilor lui Gelu, dar despre ea nu spune nimeni din ce zonă a țării provine. Recită cu un accent nu tocmai românesc o traducere proprie după o poezie de Ady Endre. Popescu aplaudă din răsputeri. Murmurul sălii se potolește greu, dar nu entuziasmul ci indisciplina e la origine. Un tip cu chelie se ridică și Începe să-și amintească de cum era când era el elev. Câțiva elevi hohotesc totuși În contratimp cu poantele slabe ale vorbitorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
iar crenguța era veselă și plină de viață, cum nu fusese niciodată. Noapte magică Noapte târzie de toamnă. Crengile deja golașe, legănate de vânt, băteau în fereastra camerei în care dormea Ilenuța. În casă era liniște și pace, doar un murmur se auzea nedeslușit. Fetița se foi în pat, deschise ochii mari și privi de jur împrejurul odăii luminate sfios de o rază de lună. La început nu știu ce o trezise dar ciuli urechea și prinse în auz murmurul care devenea tot mai vioi
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
liniște și pace, doar un murmur se auzea nedeslușit. Fetița se foi în pat, deschise ochii mari și privi de jur împrejurul odăii luminate sfios de o rază de lună. La început nu știu ce o trezise dar ciuli urechea și prinse în auz murmurul care devenea tot mai vioi și mai îndrăzneț, însă glasurile nu-i erau cunoscute. Poate vă așteptați să-i fie frică? Da’ de unde! Coborî iute din așternut, cu picioarele direct în papuceii care o așteptau cuminți la marginea patului. Mărunțică
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
cuminți la marginea patului. Mărunțică de statură, cu ochi verzi și vii ca două mărgeluțe, cu părul auriu-roșcat strâns cu grijă într-o cosiță și îmbrăcată în cămășuța lungă până în pământ, porni fără sfială, dar cu grijă în pași, spre murmurul care venea curios dinspre bucătărie. Suntem așa de obosite, toată ziua ne-a alergat stăpâna la fântână! E adevărat că drumul până acolo a fost vesel și ușor, dar la întoarcere ne-a umplut cu apă de ni s-au
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
terminat, Kelly a făcut liniște În sală și i-a cerut uneia dintre Fetele cu Lista să citească cea mai recentă versiune a RSVP-ului1, ca și cum ar fi fost cuvântul Domnului. Fiecare nume stârnea o aprobare, un oftat, un zâmbet, un murmur, o clătinare din cap sau ochi dați peste cap, deși eu n-am recunoscut decât câteva dintre ele. Nicole Richie. Karenna Gore Schiff. Natalie Portman. Gisele Bundchen. Kate și Andy Spade. Bret Easton Ellis. Rande Gerber. Toată distribuția și echipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
peste cap, deși eu n-am recunoscut decât câteva dintre ele. Nicole Richie. Karenna Gore Schiff. Natalie Portman. Gisele Bundchen. Kate și Andy Spade. Bret Easton Ellis. Rande Gerber. Toată distribuția și echipa de la Totul despre sex. Aprobare, oftat, zâmbet, murmur, clătinare, rotire. Așa au ținut-o aproape trei ore și când au terminat de dezbătut meritele și lipsurile fiecărei persoane - ce contribuție poate aduce fiecare petrecerii și deci, câtă publicitate sau, dimpotrivă, ce neajunsuri pot genera - eram mai epuizată decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
cu ciocolată și un pumn de unt topit. Își arcui sprâncenele când mă auzi comandând omletă din albuș cu spanac și roșii și două felii de pâine din făină integrală, dar se abținu cu amabilitate de la orice comentariu, În afară de un murmur: „Chiar așa mult te influențează Elisa?“ I-am ignorat zâmbetul palid și am schimbat subiectul. Tu și Avery sunteți bine? am Întrebat pe tonul cel mai Înțelegător, dorindu-mi foarte mult s-o fac să vorbească și nu să par
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
smoală al studențimii române. Floarea studențimii trebuia nimicită aici, între zidurile bine păzite și izolate de restul lumii. Aici s-au petrecut cele mai îngrozitoare crime pe care le-a trăit vreodată ființa umană, urgie, osândă și moarte. Dar nici un murmur! Aici a fost strivit orice gând dumnezeiesc, orice încercare de a se opune purgatoriului diavolesc, jocului macabru al celor care îi dirijau din afară; dar până la urmă făptașii au fost răsplătiți cu un glonte în tâmplă. Încercările mele de a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
puteri mereu sporite, curaj și bărbăție, iubire de țară și neam. Cântecul legionar înseamnă vâltoare și îndemn, te scoală din letargie, te poartă către limanuri dulci cu flori și roze, împliniri. Cântecul legionar izvorât din tainice iubiri cântate de părinți, murmur de izvoare și adulmecări de sânge. El va lovi pururi pe tirani, veșnici înrobitori. Cântecul legionar înseamnă o mică oază în deșertul pământesc, pururea bântuită și devastată de nisipurile iadului. Cântecul legionar înseamnă tărâm însângerat, gemete răpuse, scrâșniri pe roată
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
turn de veghe. Mulți legionari sunt gropniță ascunsă, fără cimitir, precum cea a Căpitanului, Nicadorilor și Decemvirilor și mulți alții, morți iubiți, vegheați de stele și lună, prohodiți de aroma frunzelor codrilor și plasma caldă a sângelui legionar care în murmur lin, ca o rugăciune, vegheză în țărâna neamului românesc. Răzlețiți oriunde, legionarii apără ființa neamului păstrându-i credința până la strigătul din urmă și ceasul de apoi, neîngenunchiați, cu fruntea la cer, ocrotiți de Mihail, Ahanghelul Dreptății. Despre osânda și pătimirea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
o drâmbă, fraților? Să-i zică ceva, că altfel ne apucă somnul. Nu după multă vreme, s-a auzit ca prin vis tril de fluier, care parcă pipăia auzul celor din jur. Încet-încet, s a înzdrăvenit, devenind un cântec trăgănat... Murmurul celor din jur a încetat ca prin farmec. Doar glasul căciulii țurcane - ca o undă frumos vibrată - a pornit să îngâne: „Trenule, mașină mică, Trenule, mașină mică, Unde-l duci pe Ionică? Mândro, când ne-om mai vedea Eu nu
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
nu știu. Eu mă duc, mândro, de-acasă, Eu mă duc, mândro, de-acasă, La armată, nu la coasă, Mândro, când ne-om mai vedea Eu nu știu”... După un timp, cântecul a început să se destrame, sfârșind într un murmur împletit cu câte un oftat... ― A fi ceva vreme de când n-am mai cântat cântecul aista - a vorbit a scuză căciula țurcană, care îl cântase atât de frumos! ― D-apoi câtă vreme să fi trecut de când ai plecat de răcute
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
băieților o recomandare aproape inutilă, fiindcă toți, maimuțe prin definiție, imitaseră pe cei câțiva mai obosiți și se așezaseră în bănci. ― Fiecare să scoată câte un creion și o hârtie și să scrie ce am să dictez! Se aud câteva murmure nedeslușite. Unul șoptește înfricoșat: "Ce, mai dăm un examen?!" Dar toți se liniștesc când aud: ― Am să vă dau lista de cărți! Fiți atenți, ca nu cumva să scrieți greșit... și băgați de seamă că, cel mai târziu până la sfârșitul
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
care nu era al său a durat întreaga oră de curs și i-a interesat nespus pe asistenți. Dar culmea a fost când a sunat de ieșire. Profesorul Pompiliu Constantinescu a întrebat binevoitor: ― Foarte bine! Mulțumesc! Cum te numești? Un murmur surd, întocmai unui freamăt neașteptat, din senin s-a ridicat din bănci. Am răspuns, subit inspirat, rostind limpede numele prietenului meu ce-mi sta în dreapta: ― Predescu Ștefan, don' profesor! ― Zece! a spus cu plăcere Pompiliu Constantinescu; a pus nota în
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]