2,938 matches
-
cele întâlnite în imperiul tenebros al lui Hades. Exegetul român analizează modelul uman reprezentat de Homer prin personajul lui Ulise, acordând o atenție deosebită interpretării sensului epitetului polytropos cu care este numit eroul în primele două versuri ale Odiseei: „O, muză, cântă-mi mie pe bărbatul/Viteaz și iscusit...”, epitet definitoriu pentru cel ce se află în centrul celei de-a doua cărți homerice. Trecând în revistă diversele interpretări date de traducători, inclusiv cea de mai înainte aparținând lui G.Murnu
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
-i învețe pe „tinerii cei de limbă iubitori a cerca și cele mai ridicate și mai ascunse desișuri ale Parnasului, unde lăcuiesc musele lui Omer (s.n.)”, recunoscând că a folosit ca modele miturile homerice și cerând, în debutul Țiganiadei, ajutorul muzei care l-a inspirat pe întemeietorul literaturii elene: „Muză! Ce lui Omir odinioară / Cântași Vatrahomiomahia, / Cântă și mie, fii bunișoară, / Toate câte făcu țigănia...”. Șapte decenii mai târziu, Mihai Eminescu dedică numeroase articole celor două opere homerice - după modelul cărora
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
cerca și cele mai ridicate și mai ascunse desișuri ale Parnasului, unde lăcuiesc musele lui Omer (s.n.)”, recunoscând că a folosit ca modele miturile homerice și cerând, în debutul Țiganiadei, ajutorul muzei care l-a inspirat pe întemeietorul literaturii elene: „Muză! Ce lui Omir odinioară / Cântași Vatrahomiomahia, / Cântă și mie, fii bunișoară, / Toate câte făcu țigănia...”. Șapte decenii mai târziu, Mihai Eminescu dedică numeroase articole celor două opere homerice - după modelul cărora a încercat să scrie o epopee despre daci și
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
lui Vasile Alecsandri. Nu îl menționez pe Mihai Eminescu, pentru că mai toți îl aduc în discuție, dar nu prea știu că își scria versurile pe mânecile de la cămașă. Și mi-e silă deja să văd cum mulți îl invocă drept muză, spirit liric absolut ce i-a înălțat până la cealaltă galaxie, dar scriu numai porcării. Să îl trateze ca pe un geniu, dacă tot spun asta! Sau dă bine să spui că îl iubești pe Eminescu și Păunescu? Nu i-am
POET (DIMINEŢILE UNUI ANOTIMP) de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370524_a_371853]
-
fundamental, Apa, „casa vieții de pe Pământ“) are viori-Stradivarius, metaforă-simbol cu polivalență lirico-semantic-sincretică: pe de o parte, desemnând „instrumentul producător de artă (regal-muzicală), ținând de perfecțiune, de absolut, de sfere“, și, pe de altă parte, însemnând „femei-viori“ (poate, „violons d’Ingres“ / „muze“); în viziunea lui Nicolae Sârbu, valoroasele viori-Stradivarius (Antonio Stradivarius, 1644 - 1724, din Cremona-Italia, genial lutier, realizator a 1100 de celebre viori, din care astăzi se mai păstrează 600) sunt „mărunțite sălbatic“ de Curcubeul-arcuș până la metamorfozarea lor în pioneze-Stradivarius, „albastre“, „cântătoare
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
spectacole cu piese scrise de Alecsandri, Negruzzi, Vulcan, Bolintineanu, Millo, Hașdeu, Urechia ș.a Să cităm câteva titluri: „Lipitorile satelor””, „Cinel-Cinel,” „Arvinte și Pepelea”, mai apoi „Chirițele”, „Sărăcie lucie”, „Gărgăunii dragostei”, „Prăpăstiile Bucureștilor”, „Jianu, căpitan de haiduci”, „Florin și Florica”, „Muza de la Burdujeni”, etc. Doamne, domnișoare și domni recitau poezii, se cânta la pian sau la vioară, se comentau cele văzute și auzite... Un carnaval sau un bal în care doamnele își etalau frumoasele toalete, multe venite cu ultima modă de la
IOSIF VULCAN ŞI TEATRUL de ELISABETA POP în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370701_a_372030]
-
să-mi ateste că n-am scris destul! E-un imbold ce vine dintr-o stea fierbinte Ce, până mai ieri, mă-ndemnase-ntruna : - Scrie tu, Virgile, așterne-n cuvinte Tot ce simți trăind, poartă-ți demn cunună! Din nefericire, muză mea stelara N-a mai suportat să-mi meargă 'nainte! Cu suișuri ziua și căderi pe seară Ea se stinse brusc c-un tremur fierbinte! Tot ce îmi rămas-a de la ea, din vise, E o stare pură de dor
DOR NEÎMPLINIT de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368143_a_369472]
-
Acasa > Strofe > Valori > BRÂNCUȘIANĂ Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 1876 din 19 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Poarta serii închise în lumină ochiul Măiestrului Orgoliu somnul trezi muzele adormite de-un descântec al danaiadei păsările din văzduh întoarseră acasă fiul risipitor vrăjitoarea binecuvântă ca-n fiecare noapte coloana sărutului adam șterse lacrimile prințesei îngenunchiată lângă cumințenia pământului care născu primul strigăt de la începutul lumii Ecorseu Pogany cuprinsese o
BRÂNCUȘIANĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368196_a_369525]
-
până la sâmbure fructul! Pe lângă soarele pentru grâul și vinul corpului, mai e un soare pentru viața sufletească: actorul! Fără actori, omul e mai învins, mai singur, mai irositor de viață, mai sărac de minte, mai necreator, mai orb la splendori...! Muzele au castele în inimile lor. Mit și har, în fiecare actor e un înger frate sufletului pustiu! O actriță atrăgătoare prin puritatea interpretării de roluri în care se străvede lejeritatea și naturalul, așa cum o nuntă țărănească este grandioasă până la văzduh
MAGDA CATONE. FĂRĂ CUVINTE DE ÎNCHEIERE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368235_a_369564]
-
sufletul de lacrimi ud, La îngeri să urce pe-al dorului izvor. Cu sufletul golit de-al osândei păcat, Pe-aripa gândului voi înălța mister În slovele cuvântului înveșmântat, Speranța să-mi lege într-un petic de cer. Cu-al muzei spirit lipit de sufletul meu, Cămașa poeziei aș vrea s-o îmbrac. Năzuință să-mi înalțe la Dumnezeu, Prin raiul îngerilor să o port un veac. Cu nori să-mi plouă lacrima în rădăcini, De dorul și iubirea versului nescris
„LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ -ANTOLOGIE STARPRESS 2016 de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/362566_a_363895]
-
În buzunarul de la piept o vrea, I-a fost pe rând și lacrimi, și iubită, Nu poate ca să plece fără ea. Și călimara, chiar dacă e goală, O umple cu zăpezile din nori, Pentru el, poezia a fost o boală Și muza, a fost pe cerul lui un sor. Caietul, cu multe coli nescrise, Vrea să-i fie tovarășul de drum, Mai sunt atâtea poezii nescrise, Le-o scrie pentru cei din cer acum. Trece poetul și noaptea-l plânge, Îl așteaptă
DESCHIDEȚI PARADISUL, TRECE POETUL! de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362627_a_363956]
-
Cel mai frumos și cel mai sfânt, Soție, mamă, fiică, iubită, toate, Mai mult de-atâta nu se poate. A răsărit bujorul în grădină Și te iubesc femeie, fără vină, Tu-mi ești o lacrimă de dor, Îmi ești și muză, îmi ești izvor. Vol Călător prin destinul nimănui Referință Bibliografică: A răsărit bujorul / Mihail Coandă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2331, Anul VII, 19 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mihail Coandă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
A RĂSĂRIT BUJORUL de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362639_a_363968]
-
sinceră din ochi de copil! fără de arhitect planul casei a crescut din poeme... De ce plânge petecul de cer înnegrit de fumul scos pe-un horn de lut? Ai ars cuvinte din poeme care erau temelia de vis... Mă pierd fără de muză, mă rătăcește vântul mă rarefiez și cerul plânge peste mine cu lacrimi în formă de inimă, reamintindu-mă... reamintidu-mă, în emoția primului : Te iubesc”! Referință Bibliografică: Casa iubirii / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1141, Anul IV, 14
CASA IUBIRII de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362678_a_364007]
-
Acasa > Poezie > Sonete > TOAMNA Autor: Florentin Dumitrache Publicat în: Ediția nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului TOAMNĂ,PLÂNGÂND... Toamna plângând cu lacrimi de frunze Din înalturi cu stropi arămii, Întreabă să știe în noi mai sunt muze De vers,sau totu-s iluzii târzii ? Toamna plângând cu lacrimă frunză Cursă din dor de val cald, Întreabă poetul: versul în spuză E ars,sau e lumină-n înalt ? Toamnă,plângând cu lacrimi și dor Poetul trăiește în clipe
TOAMNA de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362758_a_364087]
-
e lumină-n înalt ? Toamnă,plângând cu lacrimi și dor Poetul trăiește în clipe de stea, El naște idei din tainic decor Ce tu îl creezi pentru inima sa ! Toamnă,plângând cu lacrimă frunză Tu,ești pentru el iubire și muză ! Referință Bibliografică: TOAMNA / Florentin Dumitrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2152, Anul VI, 21 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florentin Dumitrache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
TOAMNA de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362758_a_364087]
-
una economică: absolvă Școala de Comerț Elementar din Roșiorii de Vede, apoi, Școala de Comerț Superior din Turnu Măgurele. Aparent, nici o legătură cu ceea ce ne imaginăm noi a fi un scriitor: o ființă aflată mai presus de realitate, bântuită de muze și viziuni onirice. Aparent, precizez. De fapt, după cum vom vedea în continuare, taman această formație neconvențională pentru un literat îi va da lui Pena nota sa distinctă, particulară. După ce-și finalizează studiile, junele Pena obține un post de perceptor
ION PENA, UN AUTOR VIZIONAR DE LORENA LUPU, REVISTA ORIZONT, TIMISOARA de ION PENA în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370177_a_371506]
-
de Relații Internaționale și Studii Europene și ulterior masteratul în Managementul Uniunii Europene (Sibiu), perioadă care a produs o ruptură și mai adâncă în ceea ce însemna odinioară trăire prin condei. Studiile geofilosofice și culturale din cadrul organizației AGEAC, au relaționat cu muza sa interioară, reclădind cărămidă cu cărămidă năzuița tinerei Mădălina Bărbulescu spre cunoaștere și arta de a crea. Astfel, sub incidența unor intense trări interioare, de natură spirituală,la finele vârstei de 24 de ani, a reînceput să redea stih cu
AUTOR MĂDĂLINA BĂRBULESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370249_a_371578]
-
neamu-a mai rămas; Ce noroc pe tine, Prințe, că nu vezi, cum nu au glas Nicio rimă-ncrucișată, nici amorul unei stânci. Știu că tu, acolo-n ceruri, tot singurătăți mânânci La o margine de codru, în oglinda unui lac Unde muzele-s pitite în adâncuri, și cum tac Să nu le prindă hingherii, să le ducă în exil, Ele vor să zăbovească, chiar în suflet de copil, Când ''cutreierai pădurea și-adormeai lângă izvor Și de somnu-acela dulce, știm că și
ÎŢI PLÂNGEM VERSUL ŞI ACM de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353314_a_354643]
-
versuri care corespundeau ca o mănușă stării sale sufletești: Singur și trist[1] Singur și trist în noaptea clară, Pe străzi pustii tot hoinăresc, Trăgând nervos dintr-o țigară, Ne-nțelegând unde greșesc. O lume-ntreagă dacă-mi spune, Că dintre muze te-am pierdut, Făcându-mi inima tăciune, Eu, o voi lua de la-nceput. Te voi striga fără-ncetare, La margine de vis și flori, Făcând destinului cărare, Și așteptând să te cobori. Și iată că mă prinzi de mână, Sufletul
TESTUL DE FIDELITATE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353331_a_354660]
-
și în quasianonimat. „Succesele nu ne sunt date spre a ne înfoia în pene, ca în mantiile statuilor, ci pentru a le transforma în dragoste, în dezvoltare și în dăruire pentru cei din jur.” (Părintele N. Steinhardt). Se știe că muza nu șoptește oricând și oriunde. Câteodată trec perioade lungi de timp până revine. Despre aceasta Nichita Stănescu afirma că „nu este bine să iubești prea mult poezia. Mai bine să-i supraviețuiești. Poezia este ca soldatul, câteodată recunoscător părinților, câteodată
LITERATURA ÎNTRE CALITATE ŞI CANTITATE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353402_a_354731]
-
de majoritatea creatorilor de literatură. „Unii îi reproșează lui Breban că scrie prea mult, mai susține Simion, el le reproșează altora că scriu puțin și trăiesc, încă de tineri, ca niște pensionari ai reputației lor efemere”. Opinia mea este că muza nu trebuie forțată și energia talentului nu trebuie risipită numai de dragul de a scrie. Mai bine o operă redusă ca dimensiune, dar de o calitate ireproșabilă, decât o inflație de titluri care nu folosesc nimănui. Iar cine merge totuși pe
LITERATURA ÎNTRE CALITATE ŞI CANTITATE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353402_a_354731]
-
2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Patrimoniu > ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 2030 din 22 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Am fost și rămân a fi cu gândul la baștină, de unde sunt, de la nordul republicii, mai sus de Bălți, pământ
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
a câte două luni durată, timp în care erau despărțiți unul de altul mult timp, ei fiind déjà soț și soție, însă s-au iubit și au păstrat familia. Crede, cu tărie și pe bună dreptate, că a fost o muză pentru Domnia Sa în Teatru și consideră chiar, că a fost o greașeală din partea ei, plecarea din Teatru , lăsându-l pe regizorul Anatol Pânzaru singir, în noua luptă. Lidia Noroc -Pînzaru este și a fost cel mai preferat actor al multor
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
1979 3. Teatrul Moldovenesc muzical-dramatic “Vasile Alecsandri” din Bălți, 4. Ion Gheorghe Șvitchi, Un veac în luminile rampei,Chișinău, Literatura artistică, 1982 și alte ziare și cronici biobibliografice. Autor: Lilia Manole Referință Bibliografică: Artista Emerită a Republicii Moldova, Doamna Lidia Noroc-Pînzaru, Muză a unei dinastii de actori / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2030, Anul VI, 22 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lilia Manole : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
bariere. Sufletu-a cules firmituri din arte, mii de himere. Totuși sapi fântâni pentru-a da de rouă, iei câte-un cuvânt și-l transformi în mină, râzi nepăsător când ninge sau plouă numai rutină. Orgoliu Și totuși pe al Muzei cer eu sunt orice, dar nu cometă. În acest sumbru efemer cânt pe viori, nu pe flașnetă. Nu ca drezină am să pier, ci ca o splendidă rachetă și port ca pe un giuvaer a nemuririi verighetă. Sunt vânător, nu
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353503_a_354832]