2,210 matches
-
pescuit; RÎȘNOV. - cetate dacică pe care Ptolemeu a numit-o Cumidava; - castru roman; - cetatea țărănească RÎșnov, sec.XIV, parțial restaurată; - m. m. al eroilor neamului din primul război mondial; - m. arh. biserica medievală nefortificată; - m. arh. biserica ortodoxă (1384); - colecție muzeală În cetatea țărănească, care prezintă printre altele principalele cetăți dacice și castre romane din zonă; - așezare daco-romană; - Pensiuni turistice: Cristina, Cheile Cetății, Casa Leah, Casa Roșnoveana, Colț de Rai, Belvedere, Verde-Crud, Rising Sun, Râșnov, Leo, Pomicel. - Vile: Mia, Lucian ȘÎNCA
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
vîltori; - vatra folclorică și etnografică, port popular specific zonei Cernei, realizatori de instrumente populare - Cimpoaie, constructori de leagăne pentru copii, obicei pastoral - măsuratul oilor -luna mai, formație de dansuri laureată, formație de cor; - m. n.: Peștera Mare (de pe Cerna); - colecție muzeală școlară - etnografie; - localitatea Îndeplinește condițiile pentru a fi declarată „sat turistic”; - animale rare ocrotite de lege - ursul; CORNEA. - m. arh. - biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1775) din satul Crușavăț; - m. de teh. pop. - mori de apă; - muzeu școlar de istorie și etnografie
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Flori; MOROENI. - săpături arheologice: urme din epoca geto-dacică; - m. n. - cascade impunătoare pe rîul Ialomița; - m.n. - cheile (Peșterii, Tătarului, Zănoagei); - m.n. - Peștera Ialomiței; - rezervația Peștera Ialomiței (225 ha), rezervația Zănoaga; - centrul pomicol și forestier; - hidrocentrala; - lacul de acumulare Scropoasa; - colecție muzeală sătească; - telecabina Peștera-Babele; - cabanele Peștera, Zănoaga, Scropoasa, Bolboci, Cota 1000, Popasul la cruce; - tabere școlare: Căprioara, VÎnătorul, Cerbul, Șoimii; - stațiune balneoclimaterică de interes local. PIETROȘIȚA. - săpături arheologice: urme din epoca bronzului; - etnografie și folclor: atelier de țesut covoare, -producție de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
săpături arheologice: cetate dacică; - m. arh.: Mănăstirea Polovragi cu pictura (1643), ctitor Matei Basarab; - etnografie și folclor; - formație laureată de fluierași - serbare populară cu participare interjudețeană; - bîlci la 20 iulie (Nedeie tradițională), - bîlci de vite (o săptămînă), - centru artizanal, - colecțe muzeală la cămin. - localitate climaterică pentru odihnă; - m. n.: Cheile Oltului (2 km lungime); - m.n.: Peștera Polovragi; - Popas turistic „Cheile Oltului”; - Pensiunea turistică Miraj; RUNCU. - etnografie și floclor: - cor țărănesc laureat - centru artizanal: ii, covoare etc. - muzeu sătesc În satul Dobrița
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
soliști, vioară, contrabas, cobză. - m. n.: „Inel”pe valea Sohodolului (chei, peșteri); - rezervația “Cheile Sohodolului”; - plantații (2 km lungime); - centru pomicol-forestier, zootehnic; - faună rară ocrotită (pe rîul Jaliș); - cabana Sohodol; - popas turistic Sohodol; SCHELA. - troița lui Mihai Viteazu. STĂNEȘTI. - colecție muzeală sătească; - etnografie și folclor: - formație de fluierași cu băciță laureată, - centru artizanal: cusături, țesături, - colecție muzeală sătească. - constructori de instrumente muzicale: fluiere. TISMANA. - m. arh.: mănăstirea Tismana (1375-1378), ctitor Radu Vodă, cu picturi interioare - Tismana reprezintă un vechi centru de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
2 km lungime); - centru pomicol-forestier, zootehnic; - faună rară ocrotită (pe rîul Jaliș); - cabana Sohodol; - popas turistic Sohodol; SCHELA. - troița lui Mihai Viteazu. STĂNEȘTI. - colecție muzeală sătească; - etnografie și folclor: - formație de fluierași cu băciță laureată, - centru artizanal: cusături, țesături, - colecție muzeală sătească. - constructori de instrumente muzicale: fluiere. TISMANA. - m. arh.: mănăstirea Tismana (1375-1378), ctitor Radu Vodă, cu picturi interioare - Tismana reprezintă un vechi centru de cultură (școală de caligrafie) și are un muzeu cu elemente de artă medievală; - etnografie și folclor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de ceramică (Porumbacu de Sus); - Lacul Podragu; - Cabanele: Podragu, Turnuri, Arpaș; CISNĂDIE - m. arh.: cetatea de pe dealul orașului cu biserica (1140), biserica-cetate stil romanic; - m. arh.: biserica fortificată În stil romanic (Cisnădioara), 1223; - săpături arheologice: monede din epoca romană; - expoziție muzeală permanentă din 1974 cu profil tematic unic (istoria, meșteșugul) amenajată În cetate; - muzeu sătesc În satul Cisnădioara (ceramică, textile, port popular); - centru etnografic și folcloric: festivalul folcloric ,,Cireșar” - iunie, formație de fanfară laureată, centru de fabricare a covoarelor persane; - tabăra
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cusături. țesături), - formație de cor laureată - organizată de Gh. Dima În 1887; - muzeu sătesc În satul Galeș cu obiecte de artă populară, un interior original de casă țărănească din zonă, iar În curte o stînă tipică cu tot inventarul; - expoziție muzeală permanentă ,,Personalități Săliștene”, - muzeu sătesc din Sibiel (pictură pe sticlă); - aici s-au născut: - Oprea Miclăuș - luptător pentru drepturile naționale ale românilor, - Moise Macarie și Moise Mucenic (Sibiel) - luptători pentru drepturile românilor; - Ioan Lupaș (1880-1968) - istoric și profesor universitar la
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Românești Barbu Știrbei În 1852; - Cabane: Valea Oltului și Prejba. - Pensiuni turistice : Poiana Soarelui, Barbasa Gheorghe, Casa Ștefania. TILIȘCA. - săpături arheologice: cetate dacică cu atelier monetar, - descoperire arheologică: cultura Wittenberg (cca 1200 ani Î.e.n.), - vestigi romane; - etnografie și folclor: expoziție muzeală permanentă V. Dobrian din satul Rod, vatră etnografică și de folclor; - aici s-a născut Aaron Florian (1805-1887), În satul Rod, luptător pașoptist, profesor la Colegiul Sf. Sava. - Pensiuni: Ana, Irina. TURNU ROȘU. - săpături arheologice: fortificație medievală amplasată la Turnu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
m. arh.: biserica „Duminica tuturor sfinților”, sat Bălănești, ctitor Mitropolit Ștefan, 1658-1659 (construcția); - m. arh.: biserica „Sf. Voievozi și Sf. Vasile”, 1828, cu pictură interioară și exterioară În cartierul Covrești-Olari; - m. i. și arh.: Mănăstirea Horezu, 1694, cu tot complexul muzeal, construită de Constantin Brîncoveanu; - m. arh.: biserica „Sf. Voievozi”, 1700, În satul Românii de Jos; - m. arh.: biserica „Intrarea În biserică”, sat Urșani. - Pensiuni turistice: Dana, Daniela, Criveanu, Moara Viselor, Ioana, Horezu, Casa Marcea, Vila Ralufello, Evrica. - important centru ceramic
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
universității, ridicat în 1893) sau steagurile primelor facultăți, împreună cu zeci de documente oficiale ale vremii și de colecții de exponate privind istoria intelectuală a universității ieșene, cu figurile ei tutelare sau cu realizările sale istorice. Am lăsat pentru final secțiunea muzeală dedicată civilizației neolitice care a marcat formarea Europei cu câteva mii de ani în urmă, cunoscută după numele localității din județul Iași, Cucuteni. Există expoziții consistente cu ceramică și cu alte artefacte ale acestei civilizații și la Complexul Muzeal Național
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
secțiunea muzeală dedicată civilizației neolitice care a marcat formarea Europei cu câteva mii de ani în urmă, cunoscută după numele localității din județul Iași, Cucuteni. Există expoziții consistente cu ceramică și cu alte artefacte ale acestei civilizații și la Complexul Muzeal Național din Iași și la Muzeul de Istorie din- Piatra Neamț. Ceea ce individualizează, în opinia mea, Muzeul Universității este aerul proaspăt și viziunea muzeală nouă, occidentală care respiră aici. Deși inventarul efectiv al pieselor de Cucuteni trebuie să fie de ordinul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Iași, Cucuteni. Există expoziții consistente cu ceramică și cu alte artefacte ale acestei civilizații și la Complexul Muzeal Național din Iași și la Muzeul de Istorie din- Piatra Neamț. Ceea ce individualizează, în opinia mea, Muzeul Universității este aerul proaspăt și viziunea muzeală nouă, occidentală care respiră aici. Deși inventarul efectiv al pieselor de Cucuteni trebuie să fie de ordinul miilor cel puțin, expoziția din Copou (Str. Titu Maiorescu nr. 12) este de un rafinat și expresiv minimalism. Ca urmare a unor disputate
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
dintotdeauna: înființarea celui mai mare muzeu al literaturii din țară, o instituție solidă, cu treisprezece filiale, cu un buget îndestulător pentru dezvoltare și achiziții. El a creat MLR Iași și tot el l-a transformat în cea mai puternică instituție muzeală din Iași, la finele anilor 90. Da, și tot el a făcut ceea ce nu a mai îndrăznit nimeni: să plece singur, așa cum anunțase, după 15 ani de domnie, atunci când lunga și complicata restaurare a Casei Pogor a fost dusă la
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Oana Lăculiceanu și Elena Dragomir, menționată mai sus, dar și o expoziție de documente istorice. Toate aceste evenimente s-au desfășurat sub patronajul Ambasadoarei Finlandei, doamna Irmeli Mustonen, a Asociației Române de Studii Baltice și Nordice și al Complexului Național Muzeal Curtea de Argeș. Acesta susține și încurajează astfel de activități menite să reunească atât cultural, cât și istoric, valorile celor două țări, dar totodată să creeze perspective care să fructifice această colaborare culturală dintre România și Finlanda. Discursul lui Bogdan Mazuru continuă
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
descifrării simbolurilor vizuale interpretate și contextualizate, critica de artă poate dispune atât de o perspectivă asupra condițiilor acordurilor și rupturilor intervenite în practica artistică, cât și de o arhivă de criterii care pot fi utilizate în judecata critică. În privința conservării muzeale, care presupune instrumentarea unei metodologii de cercetare, arhivare, verificare, autentificare și restaurare a operelor de artă patrimoniale, anumite cunoștințe de critică de artă devin obligatorii. La rândul ei, activitatea curatorială (lat. curare a avea grijă) care presupune elaborarea unui proiect
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
statutul estetic al operei și statutul instituțional al artistului. Potrivit analizei lui Peter Bürger asupra noului statut al operei, revolta avangardelor istorice împotriva "Instituției Artă" a eșuat cochetând cu autonomia, iar subversivitatea neo-avangardelor a ajuns să fie tematizată în expozițiile muzeale. Cât privește statutul instituțional al artistului, potrivit lui Thierry de Duve modelul "artistului blestemat" se estompează lăsând locul "artistului animator" socio-cultural integrat. Ceea ce îl provoacă, însă, pe Rochlitz este dreptul instituției de a privi nu numai asupra expozițiilor artei contemporane, ci
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Din cauza condițiilor financiare existente, Ministerul Culturii a recomandat ca lucrările pentru construirea complexului Muzeul Satului Bucovinean să se realizeze pe două etape. Prima etapă, care s-a finalizat deja, a constat în realizarea unei clădiri a laboratoarelor, 52 de obiective muzeale și utilități și amenajările de incintă necesare. În momentul de față, proiectul se află în ce-a de-a doua etapă care include extinderea clădirii laboratoarelor și realizarea spațiilor de relații cu publicul și administrative inclusiv platformele carosabile și pietonale
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
În intervalul următor Revoluției franceze. Este perioada În care, În Franța, Quatreme de Quincy, prin Lettres sur le deplacement des monuments de l’art de l’Italie, Dicionnaire d’architecture și Considerations sur les arts du dessin, refuză gestul transferului muzeal și pledează pentru conservarea valorilor patrimoniale În spatiul de domiciliu pentru a nu fi mutilate și spre a fi a fi oferite viitorului. Este perioada În care apare Instruction de l’an II, cu referire directă la inventarierea și conservarea
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93370]
-
câștigă, apropiindu-se din ce În ce mai mult de prezentul care se istoricizează. Incidența aceasta a temei patrimoniului se manifestă prin politici de reabilitare, renovare și mai ales de revitalizare, cu intenția de a muzeifica prin socializare, prin păstrarea vie, cu depășirea muralității muzeale, cu supunerea trecutului istoric la norme moderne. Se manifestă prin crearea de locuri patrimoniale În speranța construirii unei identități, prin introducrea În țesătura urbană a temporalității și singularității. Apare astfel Întrebarea pe bună dreptate legată de posibilitatea trăirii patrimoniului și
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93370]
-
TV, ci la Monterey International Pop Festival - filmul, spectacolul, coloana sonoră. Edenul bucolic și crud al lui Steinbeck e, mai degrabă, în propria copilărie a fiecăruia dintre noi. Edenul visat și parțial împlinit de mișcarea flower-power a devenit azi relicvă muzeală, parte a unui San Francisco mitic. N-am avut curiozitatea să-l străbat cu piciorul, ca turist, nici nu mă împinge necesitatea să-mi găsesc de lucru prin zonă. Dacă n-a fost să fie atunci când cartierul era viu, nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
2006b, pp. 6-7; pentru teatrul de obiecte Ciobotaru, 2006b, p. 49; Gîtză, Chimet, Silvestru, 1968, p. 77 etc.; pentru teatrul-forum (subsumat teatrului social, alături de "Teatru Statuie, Teatru Imagine, Teatru Ziar, Știre și Teatru Legislativ") Sîrbu, 2007, p. 2; pentru teatrul muzeal Zbughea, Bem Neamu, Iordan & Mastan, 2010, pp. 18-19; pentru teatrul seminar Țuțea, 1993, pp. 7-9; pentru teatrul virtual Pepino, 2007, p. 153; pentru teatrul de animație Bujoreanu, 2008; Bălăiță, 2008; Pepino, 2005; Bălăiță, 2007b; Ciobotaru, 2006a; Ciobotaru, 2006b; Dănăilă, 2003
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
stătătoare. Revoluția Franceză a ieșit victorioasă, au luat avânt activitățile productive, populația orașelor s-a înmulțit, s-a întărit statul modern cu identitate națională proprie, s-au schimbat raporturile dintre acesta și autoritatea bisericii, s-au înființat centre universitare și muzeale, cu influență asupra conștiinței oamenilor. Era un tărâm social în care a putut să încolțească o bogată creație spirituală, al cărei punct de plecare a fost pe bună dreptate reperat în invitația pe care mai înainte Descartes a făcut-o
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
psihică se rezumă doar la ce se manifestă la om și la activitatea acestuia. În perioada când în țară se consumau efectele menționate ale "dramei psihologiei", la Constanța se aducea o contribuție decisivă la înființarea Delfinariului constănțean, parte a Complexului Muzeal de Științe ale Naturii, o instituție de o rară atracție și eficiență cultural-științifică. În același timp în revistele de specialitate ale Academiei se lansau idei originale privind natura comună a vieții instinctive și inteligente a delfinilor și a oamenilor. Activitatea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
instituție de o rară atracție și eficiență cultural-științifică. În același timp în revistele de specialitate ale Academiei se lansau idei originale privind natura comună a vieții instinctive și inteligente a delfinilor și a oamenilor. Activitatea de psiholog desfășurată la complexul muzeal a fost reușită, îndeaproape asistată și susținută de psihologi ca M. Beniuc, P. Popescu-Neveanu, M. Golu sau E. Verza, de filosofi ca I. Pârvu, dar și de eminenți reprezentanți ai cunoașterii biologice, cum au fost R. Codreanu, E. Macovschi, M.
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]