1,231 matches
-
(n. 24 martie 1885, Galați - d. 7 februarie 1978) a fost un compozitor, muzicolog, filosof, scriitor și traducător român. Tatăl său, Constantin Cuclin, cu studii la Seminarul din Ismail, Conservatorul din Iași și cel din București, a fost profesor secundar de muzică între 1879 - 1897 la Gimnaziul de băieți din Galați, devenit în 1887
Dimitrie Cuclin () [Corola-website/Science/303525_a_304854]
-
pian, instrumente cu clape, oboi) orchestrator, dirijor și profesor din România. A absolvit “Liceul de muzică” din Timișoara în 1963, la secția oboi-pian și “Academia de muzică” din București în 1968 la secția dirijat. Este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România din anul 1974, de asemenea profesor (între anii 1991-2002) al “Facultății de Teatru” din cadrul Universității Ecologice din București. Din anul 2002 este profesor al Facultății de Teatru din cadrul “Universității Spiru Haret” din București. Creația sa muzicală cuprinde un
Marius Țeicu () [Corola-website/Science/303870_a_305199]
-
scris piese de genul acesta e mai vinovat ca Ion Iliescu", a declarat Horia Moculescu. "Nici un compozitor nu a fost obligat să scrie pentru partid. A făcut-o din proprie sa voință", a mai spus președintele UCMR, "Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România". CD-uri, Casete, Discuri 1. CD-uri și casete de autor 2. Discuri și casete de autor 3. Aproximativ 200 cântece editate pe albume CD, casete, discuri. •DIPLOMA DE EXCELENȚĂ pentru contribuția de seamă în crearea Musicalului Românesc
Marius Țeicu () [Corola-website/Science/303870_a_305199]
-
câștigă „Marele Premiu” cu piesa „Lordul John” pe versuri de George Coșbuc. Cu piesa „Bade Ioane”, pe versurile poetului Tudor Arghezi, câștigă premiul „Teletop” al Televiziunii Române, iar cu piesa „Făt-Frumos” pe versuri de Adrian Păunescu câștigă premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Debutul discografic al lui Vintită se produce în anul 1974, când apare un disc single intitulat "Mielul / Pământul deocamdată", editat de Electrecord. Versurile celor două cântece ce se regăsesc pe disc aparțin lui Adrian Păunescu. În 1975 apare
Mircea Vintilă () [Corola-website/Science/303878_a_305207]
-
în Germania, în SUA și în câteva state din V.Europei. În 2002, luna mai, primește Diploma de Onoare în cadrul Galei Muzicii Ușoare «O zi printre stele» din partea Ministerului Culturii și Cultelor. În 2002, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România îi editează un caiet de cântece selectate din șlagărele lansate în trei decenii. 1975, obține premiul al III-lea la Festivalul Șlagărelor de la Dresda cu piesa « Am visat» interpretată de Corina Chiriac 1981, obține premiul I la emisiunea
Mihai Constantinescu () [Corola-website/Science/303990_a_305319]
-
a făcut înregistrări pentru firma "Electrecord". A participat la turnee peste hotare iar apariția sa la «Olympia» din Paris a fost unul din succesele sale de notorietate. A susținut recitaluri la Festivalul internațional «Cerbul de Aur» din 1968 și 1971. Muzicologul George Sbârcea scrisese despre fenomenul Sida Spătaru, soția regretatului Dan Spătaru, care a avut ocazia să o cunoască personal pe Doina Badea, spunea despre ea, Octavian Ursulescu spune despre marea artistă, Obține premiul la Festivalul Național Mamaia 1963 pentru interpretarea
Doina Badea () [Corola-website/Science/304034_a_305363]
-
fost uciși sau întemnițați. Printre aceștia s-au numărat Mareșalul Tuhacevski (împușcat la câteva luni după arestare), cumnatul său Vsevolod Frederiks (un medic celebru care a fost eliberat dar a murit înainte de a ajunge acasă), prietenul său Nikolai Jileaev (un muzicolog împușcat la puțin timp după arestarea sa), soacra sa Sofia Mihailovna Varzar (astronom, trimisă într-un lagăr din Karaganda), prietena sa, scriitoarea marxistă Galina Serebryakova (20 de ani în lagăr) și colegii săi Boris Kornilov și Adrian Piotrovski (executați). Singura
Dmitri Șostakovici () [Corola-website/Science/304002_a_305331]
-
a refuzat să îi aprobe lucrarea în 1949 sub presiunea antisemitismului care se manifesta în țară. "Din poezia evreiască" nu a putut fi interpretată înainte de moartea lui Stalin în martie 1953 împreună cu alte lucrări care au fost interzise. În 2004 muzicologul Olga Digonskaia a descoperit un depozit de manuscrise Șostakovici la Muzeul de Stat de Cultură Muzicală „Glinka” din Moscova. Într-un dosar de carton se aflau „300 de pagini de schițe muzicale, piese și partituri” în manuscrisul lui Șostakovici. Un
Dmitri Șostakovici () [Corola-website/Science/304002_a_305331]
-
Conform lui Gerard McBurney, opiniile în legătură sunt împărțite între „o muzică originală cu o putere vizionară” și „fără valoare, la mâna a doua”. William Walton, contemporanul său britanic, îl consideră „cel mai mare compozitor al secoului al XX-lea”. Muzicologul David Fanning menționează îm Dicționarul lui Grove că „În ciuda presiunilor venite din partea politicienilor și a ideilor sale legate de umanitarism și serviciile publice, reușește să creeze un limbaj muzical de o putere emoțională colosală.” Unii compozitori moderni au fost mult
Dmitri Șostakovici () [Corola-website/Science/304002_a_305331]
-
sustinut cursuri de masterat în Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Filipine, Grecia, Turcia (locuind 6 ani și jumătate la Istanbul) și România. A fost Profesor universitar la Academia de Muzică din București. Din 1993 Dan Iordăchescu este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. În 2007, la 77 de ani, era încă invitat pentru concerte și spectacole în România, Grecia și Spania. Cu cei 61 de ani de carieră neîntreruptă a devenit cel mai longeviv interpret în viață din lume. A câștigat
Dan Iordăchescu () [Corola-website/Science/312621_a_313950]
-
din România. Asistent (1972-1990), lector (1990-1992), conferențiar (1992-2006) și profesor (din 2006) la catedrele de compoziție și muzicologie la Universitatea Natională de Muzică din București. Din 1992, a fost coordonatorul secției de Muzică ușoară și Jazz, a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor. A susținut conferințe, prelegeri, emisiuni de radio și televiziune. A publicat articole în Muzica. A fost distins cu Premiul Gaudeamus la Concursul internațional din Olanda (1979), cu Mențiunea specială a juriului Trandafirul de aur de la Montreux/Elveția (1984), cu Premiul
Anton Șuteu () [Corola-website/Science/311990_a_313319]
-
prelegeri, emisiuni de radio și televiziune. A publicat articole în Muzica. A fost distins cu Premiul Gaudeamus la Concursul internațional din Olanda (1979), cu Mențiunea specială a juriului Trandafirul de aur de la Montreux/Elveția (1984), cu Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor (1986, 1987), cu Premiul Uniunii Cineaștilor din România (1991, 1992, 1993, 1995, 1996), cu Premiul Marocului (Casablanca, 1989) și cu Ordinul Steaua României în grad de cavaler (2000). „Când încerci să caracterizezi creația lui ., ai senzația că pornești de la șlagărul
Anton Șuteu () [Corola-website/Science/311990_a_313319]
-
fost făcută de compozitorul Marțian Negrea în studiul său, "Un compozitor român ardelean din secolul al XVII-lea: Ioan Căioni" (1941). Pornind de la partiturile descifrate, s-au realizat și mici aranjamente originale (Doru Popovici, Ludovic Bács). În urma cercetărilor întreprinse de muzicologii Saviana Diamandi (româncă) și Papp Ágnes (maghiară), în 1994 s-a editat la Budapesta, în colecția „Musicalia Danubiana” (de altfel, dedicată descifrării și lansării de ediții critice asupra unor partituri de muzică veche), o ediție în trei volume, după cum urmează
Codex Caioni () [Corola-website/Science/311547_a_312876]
-
de cvartete de corzi și un numar de triouri de corzi și sonate (incluzând cel putin 19 pentru violoncel), muzica lui orchestrala include 30 de simfonii și 12 concerte de violoncel. Operele lui Boccherini au fost catalogate de Yves Gérard muzicolog francez (născut în 1932) în catalogul Gerard publicat în Londra de aici numărul G pentru rezultatele sale. Stlilul Boccherini este caracterizat de farmecul tipic rococoului, strălucire, optimism și inventarea unei expuneri mult mai melodice și ritmice, cuplata cu frecvente influențe
Luigi Boccherini () [Corola-website/Science/311312_a_312641]
-
a scos de pe genericul filmului numele „Phoenix”. În anul 2005, la 15 ani de la revenirea în România, Nicu Covaci, liderul trupei Phoenix, i-a dat în judecată pe producătorii și distribuitorii filmului "Nemuritorii" (Centrul Național al Cinematografiei, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, România Film și SC Cine TV Film Production Import-Export SRL), cerând suma de 60.000 de euro ca drepturi de autor, aceasta incluzând atât drepturile de autor pentru coloana sonoră, cât și cele de difuzare a filmului în
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
Municipiului București au constatat prescripția faptelor, ca urmare a faptului că a trecut prea mult timp de la realizarea filmului. Instanța l-a obligat pe Covaci să plătească suma de 6.000 de lei, contravaloarea expertului din dosar (Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România). Filmul "Nemuritorii" a avut parte de un mare succes de public la cinematografele din România, fiind vizionat de 7.292.165 de spectatori, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
(nume complet "Dorin-Marcel-Theodor Speranția"; ) a fost un om de cultură, muzicolog, artist fotograf și medic biolog român. Dorin-Marcel-Theodor Speranția s-a născut pe 28 februarie 1920 la Cluj, ca fiu al lui Eugeniu Speranția, director al Resortului Învățământului pentru Ardeal, doctor în filosofie, și al Constanței Speranția (născută Theodoru), studentă la
Dorin Speranția () [Corola-website/Science/311406_a_312735]
-
(n. 29 martie 1940, Pașcani, Județul Iași) este un compozitor și muzicolog român contemporan. A studiat la Conservatorul Ciprian Porumbescu din București, între anii 1956 și 1963. Mihail Jora i-a fost profesor de componistică, Paul Constantinescu profesor de armonie iar Alexandru Pașcanu și Anatol Vieru profesori de orchestrație. În 1972 ia
Octavian Nemescu () [Corola-website/Science/311467_a_312796]
-
unde i-a cunoscut pe compozitorii Dumitru Georgescu-Kiriac, Alfonso Castaldi, Mihail Jora și Dimitrie Cuclin. În anul 1931 a absolvit și Facultatea de Drept din București). Brânzeu și-a continuat studiile la Schola Cantorum din Paris, sub îndrumarea compozitorului și muzicologului Vincent d'Indy. Revenit în țară, în perioada interbelică s-a afirmat că pianist, dar și ca profesor suplinitor la catedră de armonie a Conservatorului bucureștean. Creația lui Brânzeu cuprinde genuri diverse, insă remarcabile sunt creațiile pentru teatru liric. Stilistica
Nicolae Brânzeu () [Corola-website/Science/310954_a_312283]
-
Alexandru Jula(13), Aida Moga(4), Marina Voica(5), Dan Spătaru(10). "Marele premiu" (1964) și "Premii" (1965, 1966, 1970. 1971, 1973, 1974, 1983, 1984, 1987, 1988, 1992, 1993) la „Festivalurile de muzică ușoară de la Mamaia”. "Premiul Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din România (1969, 1974, 1975, 1983, 1994). Premii la „Melodii” (1981, 1982, 1983, 1984, 1986, 1987). Premiu la „Crizantema de aur” (Târgoviște, 1995). Premiul Asociației Umoriștilor Români-AUR, 1993. "Diploma de onoare" la Festivalul de muzică ușoară de la Sopot (Polonia- 1966
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
(n. 20 mai 1727 în Laufenburg (Baden) - d. august 1791 în Pitești) a fost un militar , publicist , scriitor , istoric și muzicolog elvețian de limbă germană. În baza studiilor de drept a fost numit în 1759 ca auditor în regimentul de infanterie Lattermann care a staționat o perioadă în Transilvania. În acest regiment a fost ofițer având gradul de căpitan până în 1773
Franz Josef Sulzer () [Corola-website/Science/309566_a_310895]
-
Paris în 1965, pe muzica „Baletului tobelor”, compoziție proprie cu coregrafie. Alte turnee ale lui Malagamba s-au desfășurat în Polonia (1960, 1962 și 1965), Uniunea Sovietică (1957, 1965) și Italia (1966). A fost numit membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor în anul 1947. La începutul anilor patruzeci a fost lansată o modă vestimentară excentrică, numită chiar „Malagamba”. Originile ei sunt incerte; în vreme ce unele păreri spun că a fost importată din Italia, mulți alții (între care Johnny Răducanu și Temistocle Popa
Sergiu Malagamba () [Corola-website/Science/309576_a_310905]
-
de cultură Mihai Eminescu). Audierile private ce aveau loc în locuința sa din str. Braziliei. nr. 41 erau dintre cele mai râvnite de către cunoscători în perioada anilor ’70. Sunt relevante de asemenea serile de audiții realizate împreună cu diverși compozitori și muzicologi (printre ei numărându-se Ștefan Niculescu și Radu Stan) în care se realiza o excelentă simbioza între muzică clasică, jazz sau muzică progresivă. A asigurat, într-o primă vresiune, ilustrația muzicală a piesei „Sânziana și Pepelea” pusă în scenă în
Șerban Stănciulescu () [Corola-website/Science/309703_a_311032]
-
Sevilla"), Vincenzo Bellini ("Norma", "Somnambula") și Charles Gounod ("Faust", "Sapho"). A abordat și repertoriul național, dirijând din Eduard Wachmann ("Lipitorile satului"), Alexandru Flechtenmacher ("Baba Hârca", "Cinel Cinel"). A realizat și o serie de compoziții proprii, fiind întemeietorul operei românești. Mormântul muzicologului Eduard Caudella, aflat în Cimitirul Eternitatea din municipiul Iași, este înscris în Lista monumentelor istorice 2004 - Județul Iași sub nr. 1574 cu codul .
Eduard Caudella () [Corola-website/Science/310312_a_311641]
-
teoria instrumentelor), Tudor Ciortea (forme muzicale), Zeno Vancea (istoria muzicii), Tiberiu Alexandru și Emilia Comișel (folclor), Dumitru D. Botez (dirijat cor), Madeleine Cocorăscu (pian auxiliar). Din 1963 pînă în 1993 a fost redactor la revista Muzică a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. În această calitate a publicat analize ale unor creații ale compozitorilor: Aurel Stroe, Ștefan Niculescu, Tiberiu Olah, Wilhelm Berger, Cornel Țăranu, Zeno Vancea etc. și a sustinut conferințe muzicale în diferite orașe ale țării. Din 1993 pînă în
George Draga () [Corola-website/Science/310324_a_311653]