1,358,563 matches
-
curent ai în casă și un radio și un televizor la care e musai să asculți Radio România Actualități sau să te uiți la emisiunile Televiziunii Române Publice. Lăsînd deoparte absurditatea acestei idei - destui români n-au nici radio, nici televizor - Național remarcă, just, un lucru. În general, cei care au televizor în România plătesc abonament la o rețea de cablu. De ce trebuie să mai plătească ceva separat și pentru TVR? Cu atît mai mult cu cît și Televiziunea și Radioul publice
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
ca forță organizată în regiunile noastre agricole; iar cei câțiva reprezentanți ai proletariatului care activau sub masca social-democrației, răsăriți de fapt mai târziu, de pildă, cei de teapa lui Flueraș, Jumanca și alții, au fost repede acaparați de către fruntașii Partidului Național, fiind admiși în 1918 în componența Consiliului Dirigent". În timp ce Petru Groza scria aceste cuvinte nedemne social-democrații români erau torturați în lagărele de exterminare organizate de comuniști cu complicitatea sa. Dezamăgit de situația din țară, Petru Groza caută soluții și este
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
fost un Gheorghe de care nu știa nimeni, ar fi ieșit scandal? Mai mult ca sigur că nu. Și mai mult ca sigur că nimeni nu i-ar fi dat peste mînă procurorului Mircea Petrescu, luîndu-i cazul. l În JURNALUL NAȚIONAL nr. 3015, Ion Cristoiu își pune întrebarea " Cine a ordonat ca apărătorii Bagdadului s-o șteargă peste noapte?". Directorul de la Realitatea TV, care s-a văzut contrazis în ipotezele sale formulate la televizor, că regimul Saddam va rezista mult și
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
o spun: formularea dumneavoastră e prea blândă. O întâmplare adevărată mă îndreptățește să susțin acest lucru. Iată povestea: În toamna anului 1995, la o expoziție organizată în Australia (Sydney), au luat parte și câteva firme românești reunite într-un "stand național". Potrivit obiceiului s-a organizat o întâlnire protocolară ("Ziua României") la care urmau să participe din țara gazdă (Australia) oficialități din economie, administrație, organizatorii expoziției etc. Cu domnul ambasador al țării noastre (nu-l voi numi!) s-a convenit ca
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14025_a_15350]
-
aceasta în pofida viziunii lui Wagner însuși care privea - să o numim - societatea acestora drept o proiecție într-un alt plan a relațiilor tipic umane. Conducerea muzicală aparține cunoscutului dirijor Christian Thielemann, personalitate putenică, considerată a fi portdrapelul unui anume specific național german în arta dirijorală a zilelor noastre. Rolul de cardinală importanță, Siegfried, a fost încredințat de această dată tenorului american Stephen Gould. Este un debut cu totul strălucit. Am putut să o constat pe parcursul transmisiilor, vocea este pe cât de robustă
La Radio România Muzical - Festivalul de la Bayreuth by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10396_a_11721]
-
de mulți din perspectiva mea, dincolo de politică și politici culturale, de strategii, dincolo de miză, jocuri, accente și interese, dincolo de nume, personalități, evenimente, simpatii și antipatii, dincolo de mirajul sudului Franței, de boarea lavandei, de căldură, dincolo de tensiuni și interese locale sau naționale, un singur cuvînt este întruna pe buzele, în mințile și sufletele tuturor: TEATRU. Festivalul acesta început de Jean Vilar - care n-a intuit, nici el, ce fel de fenomen a provocat să se nască - este o prezență în amintirea a
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
festival sau festivalul are un oraș? L-AM CUNOSCUT PE BROOK La începutul anilor '90, Peter Brook a sosit în România. Imaginea mea cu el? O siluetă delicată, văzută din spate, care privește spectacolul Audiția, la Sala Atelier a Teatrului Național din București. Mister și emoție. A intrat discret pe rîndul lui, a ieșit la fel, nevrînd, parcă, să tulbure apele și existențele nimănui. Shakespeare, Cehov, Beckett - fenomene, cum spune el - vechii greci... investigații, cercetări, laborator, inițiere, energii... Africa, o civilizație
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
un rânjet: -Da, văd că e bine! Ahtiate după senzațional, toate televiziunile transmit momente de la meciul Poli Timișoara - Steaua care s-a soldat doar cu trei suporteri răniți. Nu e cine știe ce, dar e semn optimist că o seamă de obiceiuri naționale se păstrează și se reiau lovind cu crampoanele în ideea de globalizare, respectiv, să se știe: ,noi suntem cum am fost și mai mult decât atât", adică spectatori români. Cel puțin atunci când e vorba despre manifestări huliganice... Noi, adică familiile
"Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10401_a_11726]
-
juniorului de fericire că nu era vorba despre Petre Roman pe care-l știam, dintr-o imagine de telejurnal, ocupat cu polul stâng**) stând în dreapta lui Ion Iliescu. În concluzie, cu toată responsabilitatea unor telespectatori implicați adânc în spectaculosul vodevil național, cu apucături de halimá, "Mari români", ne-am așezat cu toții în fața Megavijănului. Era o emisiune din acelea pe care, vizionând-o, trebuie să ai o anumită distincție în ținuta vestimentară, să fii proaspăt întors de la spovedanie trecând în drum spre
Cartofi pai cu mujdei de usturoi by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10382_a_11707]
-
anumită distincție în ținuta vestimentară, să fii proaspăt întors de la spovedanie trecând în drum spre casă și pe la medicul de familie pentru a ști că nu din cauza unui eventual puseu de febră te bântuie halucinațiile.... Așadar, acolo, în platoul televiziunii naționale (nu una de cartier), reproducând la scară potrivită suprafața României, simpatica Mihaela Crăciun moderá cu un fel de veselie calmă o conversație la care participau (în ordine alfabetică, nu-i așa?): Adrian Cioroianu, Rose Marie Mociornița, Tudor Octavian, Horia Roman
Cartofi pai cu mujdei de usturoi by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10382_a_11707]
-
interviu Academiei CAȚAVENCU (nr. 30). La o întrebare a lui Eugen Istodor, dna weber povestește o întîmplare de pe vremea cînd era la Cotroceni care-ți dă fiori pe șira spinării: "Eram la o ședință în care se discutau Legile Siguranței Naționale. Deși aveam mobilul închis, acesta a transmis un mesaj din acea întîlnire. Acum vreo doi ani. Trageți dv. o concluzie. Eu am ascultat acel mesaj. Sigur, cred și în fenomene paranormale, dar nu despre ele este vorba, în condițiile în
Ochiul MagicOchiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10383_a_11708]
-
bascul alb, fluierul cu șnur, nici un dubiu nu mă cutreiera când cântam în cor, "Regele coboară printre noi/ să ne-nsufle avânturi de eroi" sau "Toți străjerii, Majestate,/ Vă urează sănătate". în primele săptămâni ale lunii iunie ^40, după ce Frontul Renașterii Naționale se transformase în Frontul Națiunii - din care evreii nu mai puteau face parte - se dădea la radio imnul noii formațiuni: "România mare e acum mai mare/ Fiindcă avântul ei s-a mai mărit". Cu refrenul: "mai mărit". Mi-a rămas
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
analizate cu o minuție desăvârșită. Tocmai aici stă arta lui Cristian Popescu, în abilitatea de a surprinde și reconstrui mintal cadre neobișnuite ale realității: "Pe la unu noaptea, în fața unei vitrine cu jucării a magazinului Romarta (vezi nepieritoarea glorie a artei naționale!), un măturător de stradă bătrân, cu mătura în mână, sprijinită-n caldarâm, contemplă îndelung, aplecându-se pentru a vedea mai bine, șinele de tren întinse în vitrină, mașinuțele colorate. Moș Crăciunul de carton înconjurat de beculețe strălucitoare. în tot acest
Cadre din lumea de dincoace by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10409_a_11734]
-
demarat acțiunea rabla" (Săptămîna Financiară, 69, 2006); Operațiunea Rabla a demarat în trombă" (stiri.kappa.ro) etc. Desigur, textul legislativ pe care se bazează comentariile jurnalistice nu cuprinde termenul rablă; titlul său exact este "Programul de stimulare a înnoirii Parcului național auto". Trebuie să admitem că inovația jurnalistică are mari avantaje în ceea ce privește scurtimea și transparența: cuvîntul-cheie rablă trezește interesul cititorului în mod mult mai concret decît o fac perifrazele din jargonul birocratic. În rest, comentariile jurnaliste alternează epitetul depreciativ cu sintagme
Rabla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10412_a_11737]
-
se repercutează direct asupra prestigiului țării. Subiectul este prea serios, prea complex și cu prea mari consecințe din toate punctele de vedere pentru a putea fi rezolvat de o singură persoană într-unul sau două articole. O dezbatere la scară națională se impune, dezbatere care în cel mai scurt timp să conducă la schimbarea în sens european a sistemului. Dar nu numai despre sistemul de acordare a titlurilor academice este vorba: ultimele evenimente, cumpărarea din piață a subiectelor pentru examenul de
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
acordare a titlurilor academice este vorba: ultimele evenimente, cumpărarea din piață a subiectelor pentru examenul de bacalaureat, au demonstrat peremptoriu cât de grav afectat este învățământul românesc în tot ansamblul său. Până nu vom restabili spiritul care a guvernat educația națională până la distrugerea produsă de stăpânirea bolșevică, nu vom reuși să clădim o țară europeană în adevăratul sens al cuvântului. în perioada comunistă Ministerul învățământului era una din cele mai rigide instituții unde ideologia și vigilența de partid erau prevalente: dacă
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
s-au datorat unor cadre didactice formate înainte de căderea țării sub talpa sovietică, a unor cadre care de multe ori și-au asumat mari riscuri, pomenindu-le elevilor de Doina lui Eminescu sau de importanța lui Maiorescu pentru dezvoltarea culturii naționale. Evident că perioadele de oarecare liberalizare au fost benefice și pentru învățământ, dar nota generală era menținerea acestui domeniu sub stricta supraveghere a partidului, deoarece el trebuia să contribuie decisiv la formarea omului de tip nou. Nu vreau să se
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
convergență a adevăratei elite intelectuale. Cum putem avea prestigiu ca țară de cultură, când coordonatorul tratatului de istorie a românilor publicat de Academia Română recunoaște senin existența unor capitole plagiate într-o operă care se voia a fi cartea de vizită națională în domeniul istoriografiei? O ultimă remarcă: Alexandru Baumgarten deplânge absența "unui mediu academic care să înțeleagă faptul că necesitatea dialogului intern stimulează și stabilește criteriile de valoare". Exemplul său este o ediție, traducere și comentariu la De anima a lui
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
au scotocit prin chimire căutând ultimul bănuț al șmecherului de contribuabil, acum stau pitiți prin vecinătatea vreunor mangrove, se pregătesc osârdioși, cum cu mândrie îi știm, pentru ca la toamnă să asigure televiziunile cu noi, savuroase și umoristice momente de veselie națională. -Nu e ușor nici pentru ei, zice Claustrina împăciuitoare. -Sigur că nu, doamnă!, îi răspunde Haralampy cu asprime. Te treziși și tu... Iar vorbele lui sunt cea mai clară declarație de război. Schimb repede pe B1 Tv, la emisiunea sa
Miroase groaznic a stereotipie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10444_a_11769]
-
al Autocefaliei românești”, în contextul aniversării a 1685 de ani de la primul Sinod Ecumenic de la Niceea (325) și a 125 de ani de la recunoașterea oficială a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (1885). Cancelaria Sfântului Sinod a elaborat un program-cadru cu caracter național bisericesc pentru realizarea în anul 2010 a proiectului religios-duhovnicesc, cultural-editorialistic și mediatic intitulat „2010 - Anul omagial al Crezului Ortodox și al Autocefaliei românești”. Având în vedere caracterul național bisericesc al acestui proiect de program-cadru cu importante implicații în cultivarea și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Ortodoxe Române (1885). Cancelaria Sfântului Sinod a elaborat un program-cadru cu caracter național bisericesc pentru realizarea în anul 2010 a proiectului religios-duhovnicesc, cultural-editorialistic și mediatic intitulat „2010 - Anul omagial al Crezului Ortodox și al Autocefaliei românești”. Având în vedere caracterul național bisericesc al acestui proiect de program-cadru cu importante implicații în cultivarea și apărarea dreptei credințe, susținerea activității misionar pastorale, catehetic-predicatoriale, cultural educative, a dialogului Bisericii cu societatea, precum și necesitatea evidențierii acestuia prin mijloacele media și publicistice ale Bisericii noastre, am
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
promite destule rubrici interesante. Dintre care cele mai multe confirmă și la lectură: Mircea Coloșenco publică un document, niciodată menționat în istoriile teatrului românesc, apărut în Albina românească a lui Asachi (1846) în care se relatează succesul trupei de actori a Teatrului Național din Iași la prima ei reprezentație pe o scenă băcăuană. Chiar cu o piesă a lui Alecsandri - Farmazonul din Hârlău. "O scrisoare de la Bacău ni împărtășește următoarele...ŤNeîncăperea localului însă făcea o greutate care ar fi putut îneca, chear la
Ochiul Magic by Damian Necula () [Corola-journal/Journalistic/10422_a_11747]
-
când mintea și memoria ne joacă feste dintre cele mai umilitoare... De-aceea, personal, îi invidiez pe mulți-chemații să-și spună părerea la televiziune despre o problemă sau alta, iar ei o fac nonșalant debitând aiureli fermecătoare despre starea economiei naționale și mondiale, războiul din Irak, sau pur și simplu despre tradițiile cutărui trib din hățișurile Deltei Amazonului. Nimic nu e forțat în spusele invitatului, ci totul curge lin și eficient spre urechea telespectatorului; din acest punct de vedere, unii invitați
Berbecuții și pierderea conștiinței by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10421_a_11746]
-
recital ale acestei formații. Concertele au fost susținute la sfârșit de mai, la început de iunie, în cadrul manifestărilor grupate inițial sub genericul "Săptămâna Muzicii Contemporane", la Ateneul Român, de asemenea în zilele următoare în Aula Palatului Cantacuzino și la Universitatea Națională de Muzică. A impresionat deschiderea repertorială, diversitatea stilistică a lucrărilor abordate, lucrări susținute cu excelentă aplecare asupra datelor specifice fiecărei creații în parte, fie că este vorba de Cvartetul al 2-lea de George Enescu, de Cvartetul de Maurice Ravel
Spațiul cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10418_a_11743]
-
de mare - vorba vine - prestigiu? Scenariul pe care am să-l evoc, în rândurile de mai jos, nu e dintr-un film cu proști, ci o tristă realitate a vremurilor pe care le trăim. Să nu credeți cumva că evenimentul național numit "bacalaureat" e o simplă bulibășeală, așa cum s-a putut vedea la televizor. Dincolo de subiectele pierdute și găsite, dincolo de încercarea vigilenței organizatorilor de către ziariști naivi (de parcă asta ar fi problema, subiectele!) se întinde un continent al complicităților, hoțiilor și escrocheriei
Bacalaureatul se joacă în vestiare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10424_a_11749]