2,620 matches
-
a vechii biserici a fost extinsă și reconstruită în întregime, iar vechiul izvor a fost reamenajat pe direcția nord-vest, la o distanță de 5-6 m. de absida noului lăcaș religios. Noua biserică are forma unei cruci, fiind compartimentata cu altar, naos, pronaos și pridvor închis, iar catapeteasma a fost confecționata din lemn masiv de stejar sculptata. Fațadele exterioare a lăcașului religios sunt tencuite și vopsite foarte simplu în culoarea albă. Pictură interioară a fost realizată în anul 1990, în tehnică de
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
mănăstire s-a construit un sectorul administrativ - gospodăresc, metocul mănăstirii. Pentru credincioșii care nu avea posibilitatea din diferite motive să urce până la mănăstirea din deal, s-a construit aici o biserică, având hramul Sfanțul Mare Proroc Ilie Tesviteanu Altarul și naosul noului lăcaș religios sunt spațioase și excelent luminate. Catepeasma, tetrapodul, stranele cântareților, tronul arhieresc și stranele credincioșilor sunt executate din lemn de stejar masiv. Deasupra pridvorului a fost înălțata o turla oarbă în formă pătrată. Lucrările de sculptură au fost
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
deteriorându-se a fost înlocuit cu tablă. Pridvorul de formă pătrată cu latura de 4,70 m, iluminat de o singură fereastră în partea de apus, este despărțit de restul bisericii printr-un perete de scândură cu o deschidere arcuită. Naosul are forma pătrată cu latura de 6 m, iluminat de trei ferestre, două spre sud și una spre nord, de formă dreptunghiulară cu dimensiunile de 60/30 cm. Bolta naosului este căptușită cu scânduri ca și pereții interiori ai bisericii
Biserica de lemn din Corjăuți () [Corola-website/Science/312425_a_313754]
-
bisericii printr-un perete de scândură cu o deschidere arcuită. Naosul are forma pătrată cu latura de 6 m, iluminat de trei ferestre, două spre sud și una spre nord, de formă dreptunghiulară cu dimensiunile de 60/30 cm. Bolta naosului este căptușită cu scânduri ca și pereții interiori ai bisericii. Altarul are forma poligonală, despărțit de naos prin catapeteasmă și înălțat cu o treaptă, iar în partea de răsărit prevăzut cu o fereastră de aceeași formă și dimensiuni ca și
Biserica de lemn din Corjăuți () [Corola-website/Science/312425_a_313754]
-
6 m, iluminat de trei ferestre, două spre sud și una spre nord, de formă dreptunghiulară cu dimensiunile de 60/30 cm. Bolta naosului este căptușită cu scânduri ca și pereții interiori ai bisericii. Altarul are forma poligonală, despărțit de naos prin catapeteasmă și înălțat cu o treaptă, iar în partea de răsărit prevăzut cu o fereastră de aceeași formă și dimensiuni ca și cea din naos. Scheletul catapetesmei este din lemn de tei, făcut pentru trei rânduri de icoane și
Biserica de lemn din Corjăuți () [Corola-website/Science/312425_a_313754]
-
cu scânduri ca și pereții interiori ai bisericii. Altarul are forma poligonală, despărțit de naos prin catapeteasmă și înălțat cu o treaptă, iar în partea de răsărit prevăzut cu o fereastră de aceeași formă și dimensiuni ca și cea din naos. Scheletul catapetesmei este din lemn de tei, făcut pentru trei rânduri de icoane și portal. Catapeteasma se presupune că este executată odată cu biserica. Icoanele de pe catapeteasmă sunt făcute din lemn de tei, pictate în stil bizantin și bine conservate. Nu
Biserica de lemn din Corjăuți () [Corola-website/Science/312425_a_313754]
-
așezate pe temelie de piatră. Edificiul are un plan treflat, cu absidele altarului în șapte laturi, iar absidele laterale în 5 laturi. Sunt patru turle egale pe axul longitudinal și două turle mici - egale - pe absidele laterale. Cele de pe altar, naos și pronaos sunt deschise. Pridvorul este închis, pictat pe scandură. Catapeteasma are o sculptură bogată, suflată cu aur și, seamănă la pictură cu cea a bisericii Mănăstirii Poiana Mărului situată în apropiere. Clopotnița are trei clopote: unul mare din bronz
Mănăstirea Găvanu () [Corola-website/Science/312440_a_313769]
-
care conducea școala de zugravi din Buzău. Acesta - după perioada petrecută aici - a pictat un tablou pe pânză intitulat "„Vedenia Părintelui Mitrofan de la Schitul Găvanu”" (1861, noiembrie). Altarul este spatios, luminat de o fereastră în față si alta pe dreapta. Naosul este luminat de câte o fereastră pe fiecare parte, pronaosul de doua fereastre pe dreapta și una pe stânga. În curtea mănăstirii alături de biserica propriuzisă se mai găsesc un paraclis, o clopotniță, chilii, diverse locații gospodărești, și un mic iaz
Mănăstirea Găvanu () [Corola-website/Science/312440_a_313769]
-
din temelii. E valoroasă prin iconostas, prin stranele și catapeteasma lucrate în stil baroc. Biserica din lemn Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil este construită în formă de cruce pe fundație de piatră. Construită din lemn, cu o singură turlă pe naos, biserica este pictată în interior de meșteri zugravi anonimi, iar catapeteasma sculptată în lemn și poleită cu foiță de aur. Naosul este despărțit de pronaos prin doi stâlpi de lemn care susțin o arcadă tot din lemn. Are un pridvor
Biserica de lemn din Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312443_a_313772]
-
Gavriil este construită în formă de cruce pe fundație de piatră. Construită din lemn, cu o singură turlă pe naos, biserica este pictată în interior de meșteri zugravi anonimi, iar catapeteasma sculptată în lemn și poleită cu foiță de aur. Naosul este despărțit de pronaos prin doi stâlpi de lemn care susțin o arcadă tot din lemn. Are un pridvor din lemn, închis, puțin spațios. Nu este pictat și nu are icoane. Pisania acesteia are următorul conținut: "Această Sfântă și Dumnezeiască
Biserica de lemn din Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312443_a_313772]
-
anul 2003 și un al doilea hram - „Sf. Pantelimon”, cu binecuvântarea mitropolitului Daniel Ciobotea. Biserica „Buna Vestire” este construită în plan triconc, cu trei turle din lemn pe acoperiș. Interiorul lăcașului de cult este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul este separat de pronaos printr-un perete de zid străpuns de o ușă. Pe peretele deasupra ușii se află câte o pisanie (pe cel din pridvor pisania originală cu caractere chirilice, iar pe cel din pronaos inscripția
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
de pronaos printr-un perete de zid străpuns de o ușă. Pe peretele deasupra ușii se află câte o pisanie (pe cel din pridvor pisania originală cu caractere chirilice, iar pe cel din pronaos inscripția pictată în 1937). Pronaosul și naosul au bolta de formă semisferică sprijinită direct pe pereți. Catapeteasma bisericii este sculptată în lemn de tei și poleită cu aur, fiind pictată de un pictor de la Constantinopol în 1853. Printre icoanele vechi ale mănăstirii se află și o icoană
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
1 m . Este o biserică monumentala și domină valea Sucevei și a Șiretului pe distanță de 20 km , interiorul este format din pridvor de 5/6 m, boltit semicilindric, pronaos de 5/6 m , cu calota semisferica, perete despărțitor de naos, cu trei arcade, sprijinit pe doi stâlpi masivi, rotunzi, naosul de 10/6 m cu bolta semicilindrica și calota semisferica pictată , cu două obside de 2/3 m pentru străini și altarul în formă de semicerc, cu calota ogivala, sprijinită
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Fântânele () [Corola-website/Science/312858_a_314187]
-
și a Șiretului pe distanță de 20 km , interiorul este format din pridvor de 5/6 m, boltit semicilindric, pronaos de 5/6 m , cu calota semisferica, perete despărțitor de naos, cu trei arcade, sprijinit pe doi stâlpi masivi, rotunzi, naosul de 10/6 m cu bolta semicilindrica și calota semisferica pictată , cu două obside de 2/3 m pentru străini și altarul în formă de semicerc, cu calota ogivala, sprijinită pe arcul despărțitor de naos, de 4/6 m . Obiecte
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Fântânele () [Corola-website/Science/312858_a_314187]
-
pe doi stâlpi masivi, rotunzi, naosul de 10/6 m cu bolta semicilindrica și calota semisferica pictată , cu două obside de 2/3 m pentru străini și altarul în formă de semicerc, cu calota ogivala, sprijinită pe arcul despărțitor de naos, de 4/6 m . Obiecte importante în interior se pot socoti icoanele și întreaga catapeteasma, cât și o cruce de argint ce are în mijlocul ei , lemn sculptat cu o mare măestrie o cruce mică pentru binecuvântare. Amândouă aceste cruci se
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Fântânele () [Corola-website/Science/312858_a_314187]
-
codul LMI: . Straja, localitate menționată documentar din anul 1219 (Gnezted), păstrează un interesant monument istoric, biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, construită la îneputul sec. al XVIII lea. Lăcașul, realizat din lemn de stejar, material durabil, se compune din altar, naos și pronaos. Latura de sud, unde se află și intrarea în biserică este protejată de pridvor, iar deasupra pronaosului se ridică turnul clopotniță. Învelitoarea șarpantei e din șindrilă. Altarul semicircular detașează și particularizează acest monument, potențându-i valoarea arhitecturală. În
Biserica de lemn din Straja () [Corola-website/Science/312912_a_314241]
-
post-bizantină tradițională. Pe boltă apare Sf.Treime și Maria cu pruncul, Serafimii, iar pe pereți se vede teoria Sfinților Ierarhi. Iconostasul prezintă tradiționalele registre cu Apostoli, Prooroci, iar în partea superioară Răstignirea, fiind datată prin inscripție în anul 1796. Bolta naosului prezintă în ax imaginile în medalioane a Celui vechi de zile, Pantocratorului, Sf. Duh și Maica Domnului. De o parte și de alta au fost zugrăvite scene din ciclul Hristologic și cel Marial (Sf.Maria, Sf.Duh, Bunavestire, Nașterea lui
Biserica de lemn din Straja () [Corola-website/Science/312912_a_314241]
-
brad, îmbinate în cheotoare dreaptă și în coadă de rândunică, pe o fundație de piatră, dar altarul este edificat numai din grinzi de brad și are o formă poligonală, cu pereții retrași. Pe latura sudică, pe toată întinderea pronaosului și naosului se desfășoară o prispă-pridvor, având șapte stâlpi de susținere între talpa pridvorului și cununa acestuia. Peste tavanul pronaosului se ridică scheletul înalt al turnului, cu galerie deschisă și coiful octogonal. Naosul este prevăzut cu o boltă obișnuită, semicilindrică, ce se
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
retrași. Pe latura sudică, pe toată întinderea pronaosului și naosului se desfășoară o prispă-pridvor, având șapte stâlpi de susținere între talpa pridvorului și cununa acestuia. Peste tavanul pronaosului se ridică scheletul înalt al turnului, cu galerie deschisă și coiful octogonal. Naosul este prevăzut cu o boltă obișnuită, semicilindrică, ce se înalță direct de pe pereții laterali. O boltă semicilindrică mai joasă și trei triunghiuri sferice, frumos îmbinate între ele, apar și în altar, unde se mai văd scene din pictura parietală de la
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
ele, apar și în altar, unde se mai văd scene din pictura parietală de la începutul secolului al XIX-lea. Pictura. Biserica a fost pictată în 1829 de Dumitru Ispas și fiul său Ioan, așa cum reiese dintr-o inscripție amplasată în naos: „Slavă cinste și închinăciune unuia Dumnezeu cel slăvit în S(fânta) Troiță carele ne-au ajutat după început de am ajuns și la sfârșitul. Zugrăvi-tu-s-au această S(fântă) B(iserică) în anul 1829 în zilele preaînălțatului împărat Franciscus al Doilea
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
foarte bogată și ține seama de erminie.” În 1793 e cert că Dimitrie Ispas picta la Tăuți interiorul altarului, iar în 1829 a revenit la biserica greco-catolică din Tăuți, unde, după părerea primului sau exeget, Atanasie Popa, pictura realizată în naos și pronaos, tinde la slăbirea pretențiilor artistice și crede că partea leului în executare a avut-o fiul său Ioan". Cu o mână mai puțin sigură în continuarea literelor mărunte, care poate fi și a fiului său, lasă trei inscripții
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
12 apostoli cu Iisus în centru, apoi sfinți în medalioane în registrul al doilea și Iisus răstignit în ultimul registru. Pictura interioară este acum în curs de restaurare. Aceasta a început în 2003, până acum s-a restaurat iconostasul, bolta naosului, precum și pereții de sud și vest ai naosului. În altar, pictura este acoperită în prezent cu foiță japoneză, etapă necesară în procesul de restaurare. Însă, cum fondurile se obțin mai greu, procesul de restaurare durează. Interesante sunt figurile reprezentate în
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
în medalioane în registrul al doilea și Iisus răstignit în ultimul registru. Pictura interioară este acum în curs de restaurare. Aceasta a început în 2003, până acum s-a restaurat iconostasul, bolta naosului, precum și pereții de sud și vest ai naosului. În altar, pictura este acoperită în prezent cu foiță japoneză, etapă necesară în procesul de restaurare. Însă, cum fondurile se obțin mai greu, procesul de restaurare durează. Interesante sunt figurile reprezentate în naos, bărbați cu mustăți lungi, în straie de
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
precum și pereții de sud și vest ai naosului. În altar, pictura este acoperită în prezent cu foiță japoneză, etapă necesară în procesul de restaurare. Însă, cum fondurile se obțin mai greu, procesul de restaurare durează. Interesante sunt figurile reprezentate în naos, bărbați cu mustăți lungi, în straie de puternică inspirație din moda transilvăneană a vremii. La ușile împărătești, peste stratul de pictură s-a aplicat altul mai nou, care nu se ridică la nivelul picturii originale. Patrimoniul. Biserica mai deține în
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
mai deține în patrimoniul ei icoane pe sticlă din centrul de la Nicula, cât și icoane de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Starea de conservare a bisericii este bună, atât la nivelul acoperișului cât și al bazei. Peretele de nord al naosului a suferit cel mai mult din urma infiltrațiilor, pictura fiind cea mai distrusă aici. În 1968, s-au tăiat ferestre, în peretele ce desparte pronaosul de naos, care au tăiat evident și stratul de pictură.
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]