1,811 matches
-
Tranziția demografică În Europa Termenul de tranziție demografică a fost lansat de Adolphe Landry În 1934 plecând de la realitățile demografice din Franța și a fost definit ca: perioada de timp În care se trece de la “vechiul regim demografic” (mortalitate mare, natalitate mare, durata medie de viață și speranța de viață la naștere mică) la “regimul demografic modern” (mortalitate mică, natalitate mică, durata medie și speranța de viață crescută), cunoscută În lumea demografilor și sub denumirea generică de revoluție demografică. Această perioadă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
demografice din Franța și a fost definit ca: perioada de timp În care se trece de la “vechiul regim demografic” (mortalitate mare, natalitate mare, durata medie de viață și speranța de viață la naștere mică) la “regimul demografic modern” (mortalitate mică, natalitate mică, durata medie și speranța de viață crescută), cunoscută În lumea demografilor și sub denumirea generică de revoluție demografică. Această perioadă de timp este variabilă În funcție de modelul tranziției și momentul debutului ei. Esența tranziției demografice rezidă de fapt În trecerea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sub denumirea generică de revoluție demografică. Această perioadă de timp este variabilă În funcție de modelul tranziției și momentul debutului ei. Esența tranziției demografice rezidă de fapt În trecerea de la vechiul echilibru demografic caracteristic vechiului regim (care consta În mortalitate crescută și natalitate crescută realizând un spor natural redus), la un nou echilibru ce se realizează În timp și este caracterizat prin mortalitate mică și natalitate mică. Între aceste momente În care se realizează trecerea de la un echilibru la altul, există o perioadă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de fapt În trecerea de la vechiul echilibru demografic caracteristic vechiului regim (care consta În mortalitate crescută și natalitate crescută realizând un spor natural redus), la un nou echilibru ce se realizează În timp și este caracterizat prin mortalitate mică și natalitate mică. Între aceste momente În care se realizează trecerea de la un echilibru la altul, există o perioadă intermediară În care apare o discrepanță Între scăderea mortalității și natalitate care se menține crescută, perioadă În care se produce așa zisa explozie
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ce se realizează În timp și este caracterizat prin mortalitate mică și natalitate mică. Între aceste momente În care se realizează trecerea de la un echilibru la altul, există o perioadă intermediară În care apare o discrepanță Între scăderea mortalității și natalitate care se menține crescută, perioadă În care se produce așa zisa explozie demografică determinată de sporul natural crescut al populației. În funcție de magnitudinea acestor procese s-au putut desprinde 3 modele de tranziție (după Pavlik 1964) și anume: Modelul nordic: include
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
scandinave, se Întinde pe o perioadă de aproape 200 ani Începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea Încheindu-se la Începutul secolului al XX-lea. Acest model se caracterizează prin scăderea lentă a mortalității cu menținerea unei natalități moderate, urmată de scăderea acesteia din urmă, cele două curbe ale mortalității și natalității apropiindu-se spre sfârșitul tranziției. Modelul occidental se derulează Într-un interval de timp mai scurt (aproximativ 100 de ani) și se caracterizează prin scăderea aproape
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
jumătate a secolului al XVIII-lea Încheindu-se la Începutul secolului al XX-lea. Acest model se caracterizează prin scăderea lentă a mortalității cu menținerea unei natalități moderate, urmată de scăderea acesteia din urmă, cele două curbe ale mortalității și natalității apropiindu-se spre sfârșitul tranziției. Modelul occidental se derulează Într-un interval de timp mai scurt (aproximativ 100 de ani) și se caracterizează prin scăderea aproape concomitentă a mortalității și natalității. Cele două curbe ajung să se suprapună și realizează
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
acesteia din urmă, cele două curbe ale mortalității și natalității apropiindu-se spre sfârșitul tranziției. Modelul occidental se derulează Într-un interval de timp mai scurt (aproximativ 100 de ani) și se caracterizează prin scăderea aproape concomitentă a mortalității și natalității. Cele două curbe ajung să se suprapună și realizează În final o populație de tip staționar, În care sporul natural este zero. Este caracteristic Germaniei, Italiei și mai puțin Franței, unde debutul tranziției s-a făcut cu scăderea natalității. Debutul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și natalității. Cele două curbe ajung să se suprapună și realizează În final o populație de tip staționar, În care sporul natural este zero. Este caracteristic Germaniei, Italiei și mai puțin Franței, unde debutul tranziției s-a făcut cu scăderea natalității. Debutul acestui model de tranziție datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea și se Încheie, de asemenea, la Începutul secolului al XX-lea. Modelul meridional, debutează mai târziu, la Începutul secolului al XX-lea, este caracteristic țărilor În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
târziu, la Începutul secolului al XX-lea, este caracteristic țărilor În curs de dezvoltare, se derulează mai rapid (sub 100 de ani), este Încă operant și se caracterizează prin scăderea rapidă a mortalității generale cu menținerea la nivele ridicate a natalității, ceea ce conduce la un spor natural crescut (peste 2%), urmat de o scădere lentă a natalității. Fără Îndoială că tranziția demografică are conotații geografice, economice, culturale și etnice, prin urmare este variabilă de la țară la țară. Aceste aspecte fac ca
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mai rapid (sub 100 de ani), este Încă operant și se caracterizează prin scăderea rapidă a mortalității generale cu menținerea la nivele ridicate a natalității, ceea ce conduce la un spor natural crescut (peste 2%), urmat de o scădere lentă a natalității. Fără Îndoială că tranziția demografică are conotații geografice, economice, culturale și etnice, prin urmare este variabilă de la țară la țară. Aceste aspecte fac ca derularea tranziției să aibă particularități, mai ales atunci când intervin elemente perturbatoare cum ar fi; migrația externă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și au susținut-o. Se asociază aici și facilitățile moderne care favorizează schimburile de valori materiale și spirituale Între diferite colectivități naționale și zone geografice. Excedentul natural al populației, ca rezultat al distanței În timp dintre scăderea mortalității și a natalității, a făcut ca populația Europei să atingă cifra de 730 milioane În anul 2000, ceea ce Înseamnă de 4 ori mai mult decât era În 1800 (188 milioane). Cu mici excepții se consideră că creșterea populației Europei se oprește În anul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Încheierea expansiunii industriale. În aceeași perioadă apare un element nou, Îmbătrânirea populației, prin care se Încheie o epocă bogată În resurse umane și Începe o epocă săracă În aceste resurse, având În vedere procesul de Îmbătrânire a populației prin scăderea natalității care a dus la reducerea segmentului populației tinere din structura demografică. Ceea ce caracterizează Încheierea tranziției demografice pentru majoritatea țărilor europene sunt următoarele 5 elemente caracteristice: 1) Declinul neîntrerupt al mortalității generale, ceea ce a condus la creșterea speranței de viață la
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ani astăzi, vârsta care În trecut era considerată o barieră de netrecut. 2) Răspândirea controlului nașterilor, pornind de la mijloace empirice În trecut până la contraceptivele moderne care au pătruns În toate mediile și segmentele sociale ale populației. Rezultatul a fost reducerea natalității În majoritatea țărilor, chiar sub limita ratei de Înlocuire a generațiilor, concomitent cu Înregistrarea unui spor natural negativ. 3) Sfârșitul marilor emigrații, Îndeosebi peste ocean pentru țările nordice, occidentale și central europene (spre America de Nord, America de Sud și Australia) și peste Urali
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
nelegitimi, creșterea vârstei partenerilor la Întemeierea familiei, creșterea divorțialității cu consecința ei creșterea familiilor monoparentale și mai ales tendința modernă de a realiza așa zisa reuniune consensuală (4-7% din cupluri) În locul căsătoriei, au condus la scăderea fertilității și implicit a natalității până sub rata de Înlocuire a generațiilor, fenomen ce se Întâlnește În marea majoritate a țărilor europene. Rezumând principalele trăsături ale demografiei secolului al XX-lea se pot desprinde trei tendințe majore: a) Scăderea semnificativă a emigrației, care de la 1
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mesaj plin de teamă pentru prea mult, sunt Înlocuite treptat de teama de prea puțin, ele nemaifiind atât de evidente În regimul demografic modern. Implementarea acestor politici Începe În Franța, unde tranziția demografică se caracterizează printr-o scădere precoce a natalității și unde deopotrivă declinul demografic a fost amplificat și de pierderile importante din primul război mondial. Astfel În 1920 se interzice avortul și contraceptivele care ajung, din punct de vedere jurisdicțional, să fie asimilate avortului. În susținerea acestor măsuri autoritățile
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
termen lung evoluția demografică. Și România a cunoscut În anii 60 o intervenție draconică În plan demografic care a Încercat modificarea cursului firesc al tranziției demografice. Rezultatul a fost că după mai puțin de un deceniu (practic 3 ani) cifrele natalității, după o creștere pasageră, ajung la nivelul de plecare (15,4‰). Tranziția demografică În România Condițiile istorice specifice țării noastre până În 1918 nu permit o viziune de ansamblu, valabilă la nivel național asupra Începutului tranziției. Date mai exacte cu extindere
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
urmat, tranziția demografică din România nu a suferit decât efectul perturbator al măsurilor pronataliste din 1966 (celebrul decret de interzicere a avortului) și nu a Însemnat nicidecum Încheierea ei. Dacă se acceptă ideea că tranziția demografică se Încheie odată cu scăderea natalității, se poate aprecia că abia În ultimii ani ne aflăm În această situație, deși sfârșitul tranziției Înseamnă În același timp un echilibru Între mortalitate și natalitate ceea ce nu pare să funcționeze În prezent În țara noastră. Urmărind etapele parcurse de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
nicidecum Încheierea ei. Dacă se acceptă ideea că tranziția demografică se Încheie odată cu scăderea natalității, se poate aprecia că abia În ultimii ani ne aflăm În această situație, deși sfârșitul tranziției Înseamnă În același timp un echilibru Între mortalitate și natalitate ceea ce nu pare să funcționeze În prezent În țara noastră. Urmărind etapele parcurse de acest proces În istoria demografiei românești, se poate aprecia că debutul ei se plasează În primele decenii ale secolului al XX-lea (Trebici). Studii de referință
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
etapele parcurse de acest proces În istoria demografiei românești, se poate aprecia că debutul ei se plasează În primele decenii ale secolului al XX-lea (Trebici). Studii de referință pentru evaluarea Începuturilor tranziției aparțin lui Retegan și Șerbu (1962) pentru natalitate, fertilitate, reproducția brută și netă, de asemenea lui Ghețău (1978) pentru mortalitatea populației În diferite perioade de timp, Începând cu perioada 1899-1901. Conform acestor date mortalitatea (ca primul pilon al tranziției) Începe să scadă În ritm continuu și susținut În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
a scăzut În același interval de peste 5 ori, ea nu a contribuit decisiv la ameliorarea indicatorului mortalității generale, ci mai degrabă la creșterea speranței de viață și duratei medii de viață. Al doilea pilon important În realizarea tranziției demografice este natalitatea, În strânsă legătură cu fertilitatea și indicele de reproducere (fertilitatea). Începutul tranziției natalității poate fi plasat În perioada dintre cele două războaie mondiale, mai precis În anii 30 ai secolului al XX-lea, succedând tranziției mortalității cu 3 decenii. Tendința
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
la ameliorarea indicatorului mortalității generale, ci mai degrabă la creșterea speranței de viață și duratei medii de viață. Al doilea pilon important În realizarea tranziției demografice este natalitatea, În strânsă legătură cu fertilitatea și indicele de reproducere (fertilitatea). Începutul tranziției natalității poate fi plasat În perioada dintre cele două războaie mondiale, mai precis În anii 30 ai secolului al XX-lea, succedând tranziției mortalității cu 3 decenii. Tendința fermă și susținută a scăderii natalității Începe În 1930, când de la cifra de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și indicele de reproducere (fertilitatea). Începutul tranziției natalității poate fi plasat În perioada dintre cele două războaie mondiale, mai precis În anii 30 ai secolului al XX-lea, succedând tranziției mortalității cu 3 decenii. Tendința fermă și susținută a scăderii natalității Începe În 1930, când de la cifra de 34,1‰ scade lent până la 26,2‰ În 1950 (29,5‰ În 1938, 26‰ În 1940), după care Înregistrează o scădere mai rapidă până În 1965 (14,6‰), cifră care a determinat intervenția statului
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
care Înregistrează o scădere mai rapidă până În 1965 (14,6‰), cifră care a determinat intervenția statului cu măsuri specifice, măsuri care nu se deosebesc de cele luate de Franța și Italia Între cele două războaie mondiale. Rezultatul a fost o natalitate de 27,4‰ În 1967, pentru scurt timp Însă, pentru că scăderea natalității se reia după 1970, nivelul indicatorului coborând progresiv până la 9,7‰ În 2002 (21,1‰ În 1970, 18‰ În 1980, 16‰ În 1989 și 11,4‰ În 1992
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
a determinat intervenția statului cu măsuri specifice, măsuri care nu se deosebesc de cele luate de Franța și Italia Între cele două războaie mondiale. Rezultatul a fost o natalitate de 27,4‰ În 1967, pentru scurt timp Însă, pentru că scăderea natalității se reia după 1970, nivelul indicatorului coborând progresiv până la 9,7‰ În 2002 (21,1‰ În 1970, 18‰ În 1980, 16‰ În 1989 și 11,4‰ În 1992), cu toate că măsurile pronataliste inițiate În 1966 s-au menținut până În 1989. Această
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]