1,059 matches
-
glas? Muză, grăiește Zi ce să cuvine sau fă-mă a-nțelege. Cum să arăt mai pă-nțeles În grai curgere bună, Cugete frumoase, cu poetice faceri”. (s.n.) Versurile constituie un mic program estetic dominat, cum se vede, de ideea neștiinței de a face, de dificultatea de a Începe: cum poci s-arăt?, zi ce să cuvine, cum să arăt mai pă-nțeles... Șirul interogaților sporește În alte strofe. Ce are? Cine? și În ce fel să ne-arate? zice la
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de prea multă știință. Iancu n-are Îndoieli asupra limbajului. N-are Îndoieli nici asupra posibilităților lui de a ceti firea: „Orice glas mie-mi vorbește, Orice ton eu Înțeleg.” A dispărut, În consecință, din poeme ezitarea lui Ienăchiță și neștiința aceea jumătate adevărată, jumătate jucată din poeziile lui Alecu. Iancu vede și aude totul, Încrederea lui În simțurile care „văz deosebire/ de simțit și de simțit” este enormă, fiind Însoțită de un neascuns orgoliu: „Orice ton eu Înțeleg...”. N-a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ca atare nu este, repet, o dificultate. Versul: „cînd scriu o strofă dulce pe care-o prind din zbor” spune Îndeajuns despre psihologia creatorului. Alecsandri are și el sentimentul unui Întemeietor, Însă sentimentul nu mai bîjbîie Între neputințele limbajului și neștiința retoricii. Folclorul Îi oferă o mitologie, retorica este bine cunoscută. Alecsandri este mai bătrîn (artisticește) decît contemporanii lui. Cu el poezia română atinge un nivel de stabilitate. Spaimele Începătorului au dispărut. Alecsandri are Într-un grad considerabil psihologia scriitorului profesionist
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
întâi învățăturile de tot feliul, care acestea aduc luminarea, strălucirea, lauda și toate îmbunătățirile la un neam, carele voiește să fie în numărul neamurilor celor luminate și mărite, iară nu să voiască a să vedea în veci cufundați în întunerecul neștiințelor și în lațurile ticăloșii. Mișcat de același impuls pedagogic superior, Gh. Asachi proclamă un ideal identic. Să studiem, căci: Atunce nu în zadar Europa ne va fi mărturisit atâtea simpatie, nu ni vor fi invitat în sânul familiei sale. Gh.
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de necazuri și lașități, se-ntorc danpetrașincii, fie personal fie În reeditări de lux, prosperi, petrecându-și concedii la Sinaia, Își lansează cărți, Își editează cronicile, ori studiile de indianistică, ne căinează că suntem săraci și necăjiți și, profitând de neștiința tinerilor și de oportunismul celor care știu, dau interviuri prin gazete, altfel prestigioase, nesuflând o vorbă despre contribuția lor majoră la instalarea și proliferarea dogmei. Un lucru e cert: după august 1944, vreme de un deceniu și mai bine, cultura
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
părăsit de Întunecatele umbre regale «sunt mii de salopete aici pentru plămâni». Adevărata culoare a anotimpului o dau Republica și izbânzile muncitorimii. Iar pentru țăranii satului de munte descris de Nicolae Tăutu, care de veacuri sunt cufundați În prejudecăți și neștiință, roși de mizerie și exploatare, noutatea este ajutorul ce li-l dă Partidul muncitorilor și «brațul de tovarăș grabnic» din Răsărit, adevărurile ce se slovenesc acum din cartea proaspăt Învățată: «A.B.C.D.E. - până-n hău, departe, silabisea satul buchiile din carte
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și eroism ale fruntașilor muncii, aducându-și contribuția În vehicularea ideilor mărețe ale teoriei marxist-leninist-staliniste, popularizând realizările și obiectivele de luptă ale partidului, trezind dragostea și admirația pentru ele, trezind conștiințele și forțele de muncă, sporind elanul constructiv, Împrăștiind negurile neștiinței, aducând gustul pentru carte, pentru lumină și adevăr. O discuție despre drumul tematic al nuvelei noastre În ultimul an este fără Îndoială În meritul ei. Dacă se așteaptă de la nuvelă noul, lucrul neauzit, interesantul, fără Îndoială nuvela noastră s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
firească În construcția romanului, dezvoltându-se elementele negative În dauna tipurilor pozitive, care ar fi trebuit să le opună o rezistență conștientă și organizată. (Ă). Țărănimea exploatată e prezentă În romanul Sandei Movilă ca o masă cenușie, pasivă, Îndobitocită de neștiință, superstiții și mizerie, tresărind arareori la amintirea dreptei răfuieli de la 1907, pentru a aluneca repede În aceeași pasivitate. Grija mălaiului zilnic, invidii și uri meschine, gelozii Întunecate, certuri, bătăi, - iată formele nesemnificative ale conflictelor dezvoltate inutil pe multe pagini, În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în amănunt de toate formele speciale de manifestare a puterii ce sălășluiește în acest monstru uriaș, cînd vă voi descrie unele din performanțele mai puțin obișnuite ale creierului său, sper că vă veți fi lepădat de scepticismul vostru întemeiat pe neștiință și că veți fi gata să mă credeți; dacă vă voi spune că, bunăoară, cașalotul și-a croit drum prin Istmul lui Darien și că, tot, el, a amestecat apele Pacificului cu cele ale Atlanticului, să nu ridicați din sprîncene
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
declarat că, "dacă ar ști că are vreo picătură de sânge de român, și-ar tăia brațul și ar scăpa de ea..." 1 Iar C. Negruzzi ne spune că damelor le era rușine să știe bine românește și, ca să dovedească neștiința limbii române, pronunțau: "mozicule", "nu stiu", "zos"...2 A. Russo ne spune că clasa înaltă din Iași ducea o viață turcească, orientală, ura ce e românesc și era ignorantă...3 Chiar C. Negruzzi, care a fost un conservator, primul junimist
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Juanul balcanic o cere imediat în căsătorie, astfel că rasa teutonă va fi transplantată pe sol românesc: mai întâi la Giurgiu și apoi la București, unde freneticul B. este profesor suplinitor de matematică. În timpul orelor predate, profesorul, indignat de „evidenta neștiință matematică” a elevilor, își regăsește uneori seninătatea pierdută citindu-le din poemele lui Poe, Mallarmé, Rimbaud, Rilke. La sfârșit de an, nu le strică acestora să li se predea, două-trei ore, filosofie matematică. Originalul profesor suplinitor ajunge asistent, conferențiar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
și sigur, dacă „se studiază credința apostolică a unui învățat atât de mare destul de bine cunoscută la greci, dar nu și la latini”. Găsind punctul vulnerabil al problemei, traducătorul consideră remediul propus foarte eficient. Măcar cei căzuți în eroare din neștiință vor primi instruirea eforturilor sale. Identificarea cronologică mai sus amintită suportă două obiecții posibile. Prima se referă la adresantul lucrării. Existența episcopului Petru ar contrazice situația din Sciția Mică unde nu exista decât o singură episcopie. Totuși această nelămurire se
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Jory sau Liviu Ciulei... Un lider artistic are un program și proiecte, pentru realizarea acestora el își formează o echipă. Managerul este executantul proiectelor, și nu gânditorul programului. La noi, acum se tinde spre o dictatură managerială, creată uneori din neștiință, din dorința firească de a renunța la criză, din necazuri și nereguli financiare. Pe de altă parte sunt și interesele unor intruși în familia artiștilor, oameni fără har și fără talent, fără dragoste adâncă, fără noblețe, care, în virtutea faptului că
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
transmise de profesioniști, părinților este acela de a răspunde corect copiilor la întrebările pe care aceștia le pun cu privire la sexualitate. La o anumită vârstă, toți copiii care au o bună relație cu părinții pun întrebări cu privire la sexualitate. Din jenă și neștiință, părinții evită adesea aceste întrebări naturale ale copiilor. Dar interesul față de subiect, în loc să prilejuiască un motiv în plus de construire a încrederii copilului în părinți, poate deveni un factor de risc, atunci când părinții nerăspunzând copilului, îl lasă pe acesta să
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
primele persoane resursă din viața lui, el se confruntă cu diverse situații și experiențe ce continuă să-i forjeze personalitatea. Traseul este plin de serpentine, cu ascensiuni și coborâșuri. Important este ca mama și tatăl lui să nu cauzeze din neștiință, indiferență, ostilitate sau chiar agresiune, eroziuni majore, care să suplimenteze nefast inerentele încercări din „punctele de cotitură”, despre care vorbește T.B. Brazelton și J.S. Sparow (2007), adică din etapele cu o potențială vulnerabilitate în dezvoltarea infantilă. Fără îndoială, copilăria nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ca de șezătoare, a istorisirii, suita narativă Din povestirile unui vânător de lupi (1912), cam simpluță altminteri, e înviorată de buna intuiție a sufletului infantil. Povestind, autorul își exercită pornirea de a instrui, de a lămuri pe cei înțeleniți în neștiință. Și, totodată, de a tâlcui întâmplările pe care se apucă să le depene. Copilăria, cu ingenuitățile și șăgălniciile ei, este evocată în volumul Zori de iulie (1912) cu un surâs cât duios, cât amuzat (Din vacanțele de iarnă, La cireșe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
de exemplare? În această "brambureală" dibaci întreținută, șarlatanii se chivernisesc pe rupte, se încotroțopenesc, își fac mendrele fără să le pese. Nu rareori, cu binecuvîntarea onctuoasă a unor clerici care nu și-au mărturisit toate păcatele. Demagogie, corupție, nevoi. În neștiința lor, de care ți-e și milă, în cecitatea lor, de care ți-e și silă, "inocenții" care, prin votul lor turmatec, participă, vai, la jocurile democrației (și cu și fără ghilimele) au reflexul de a se întoarce în trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
factorilor P: întotdeauna factorii care produc anxietate vor genera o reacție a sistemului de tipul religiei sau există și alte posibiluri acționale în care se găsesc mijloace mai eficace de absorbție a anxietății decât religia? Explicarea religiei ca efect al neștiinței, al unui nivel scăzut de cunoaștere (clasa condițiilor P), unde devin posibile proiecții de tip antropomorfic („Dumnezeu a creat omul după chipul și asemănarea sa”), este și mai incompletă. Ea nu pune în evidență de ce (cerințele funcționale) sistemele sociale construiesc
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
știu (Fac. 18, 20-21); iar în altă parte zice: Dacă ar auzi, dacă ar înțelege! (Iez. 2, 5); în sfârșit, în Evanghelie spune: Poate se vor rușina de Fiul Meu (Mt. 21, 37). Sunt, oare, toate aceste cuvinte, cuvinte de neștiință? Tatăl nu le-a spus pentru că nu știa, ci pentru a rândui cele ce erau cu cuviință. Cu Adam, ca să-l facă să-și spună păcatul; cu sodomenii, ca să ne învețe să nu osândim niciodată înainte de a cerceta lucrurile; cu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Gură de Aur, Omilii la Facere, omilie XIX, VI, în PSB, vol. 21, p. 231-232) „Da, vom da socoteală de păcatele săvârșite cu voie și fără de voie ... Vom da socoteală de cele făcute cu știință și de cele făcute cu neștiință”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia VI, VI, în PSB, vol. 23, p. 85-86) „Dacă nu-ți poți dovedi pe altă cale existența judecății viitoare, atunci gândește-te la cele ce se petrec în casa ta și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sau dau hotărâri nedrepte, cu bună știință, pentru că sunt cumpărați cu bani. La tribunalul de sus nu se întâmplă așa, căci Dumnezeu este judecător drept, iar judecata Lui ca lumina iese și nu-i umbrită nici de întuneric, nici de neștiință”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia I la Cruce și la tâlhar, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 92) „... A Cărui Împărăție nu va avea sfârșit ...” Prea iubiți frați, împărăția lui Dumnezeu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ceea ce ne induce numele să credem, nu avea drept rol ispășirea păcatelor comise împotriva lui Dumnezeu sau ale oamenilor, ci de a purifica locurile și persoanele, anulând eventualele stări de necurăție păcătoase făcute fără intenție: „Când va păcătui cineva din neștiință împotriva vreuneia dintre poruncile Domnului și va face ceea ce nu se cuvine încălcând vreuna dintre ele [...] să aducă Domnului pentru păcatul său pe care l-a săvârșit un vițel fără cusur ca jertfă pentru păcat” (Lev 4,2-3, cf. 5
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
vreuna dintre ele [...] să aducă Domnului pentru păcatul său pe care l-a săvârșit un vițel fără cusur ca jertfă pentru păcat” (Lev 4,2-3, cf. 5,2-6; 12,6). Datorită rolului său purificator și față de ceea ce este făcut din neștiință, el este frecvent întâlnit în celebrarea sărbătorilor, oferit înainte ca preotul să facă alte sacrificii (Lev 15,15). Acest tip de sacrificiu se regăsește în teologia purității, predominantă în epoca postexilică, așa că putem deduce că și sacrificiul „ispășitor” a dobândit
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
economic, biologic și eologic. PROTECȚIA ȘI CONSERVAREA LILIECILOR Încă din cele mai vechi timpuri, liliecii au fost observați, studiați, îmbrăcați întro aură de mister, fiind considerați benefici sau malefici. De-a lungul timpului au avut însă mult de suferit din cauza neștiinței oamenilor, care i-au tratat ca pe niște ființe malefice sau nefolositoare. Schimbările climatice au intervenit și ele și au influențat negativ microclimatul din habitatele chiropterelor și hibernarea. Multe colonii descoperite întâmplător în podurile caselor sau a ale clădirilor publice
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
perioadei interbelice. Unii arhitecți români stabiliți În străinătate, ca Șerban Cantacuzino, merg mai departe propunînd o interpretare cvasiprotocronistă (În filiera teoretizărilor arhitectului Constantin Joja) a arhitecturii tradiționale țărănești, prezentată ca un fel de modernism avant la lettre. Cu toate că Își declară neștiința, comentatorii străini reperează cu ușurință acest filon mitizant din discursul românesc exportat. Arhitectul și teoreticianul britanic Neil Leach găsește că „există o obsesie a modernismului În România” care reprezintă o „reprimare a memoriei” recente, În favoarea unui trecut precomunist aurit. Mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]