1,073 matches
-
dreptate cuiva presupune a provoca un proces de nemulțumire sufletească altcuiva. * „Știm neștiind.” (Petre Țuțea) În acest enunț este concentrat unul dintre cele mai surprinzătoare și profunde paradoxuri ale cunoașterii: cu cît ești mai conștient de faptul că ești mai neștiutor Într-un domeniu sau altul, cu atît ești, de fapt, mai știutor, deoarece „neștiutul” nu-l putem delimita decît prin „știut”, adică prin ceea ce am reușit să cunoaștem pînă la acea dată. * „Trebuie să știm să comitem prostiile cerute de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cadre didactice precum Cornil, de Moor, Nys, Pergameni, Prins, Vanderkindere, Van der Rest sau Vauthier, căutând în acest fel să justifice opțiunea extrem de importantă din punct de vedere numeric a tinerilor români pentru această instituție, dar și să risipească suspiciunile "neștiutorilor" și "superficialilor" la adresa ei. Reproducem mai jos câteva fragmente din acest articol, scris, din păcate, într-o manieră destul de stângace și cu multe locuri comune: Rîndurile de față sunt scrise odată pentru tot-deauna spre luminarea opiniei publice de la noi, asupra
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Ștefan. Cum de altfel niciodată nu ai fost! Dar cum? Ai un prieten tare bun care m-a adus aici. Griul! Și eu care mă temeam atăt de rău de ea sau el nici nu știu cum să îi spun!Biet om neștiutor ce eram! Cristina! Oh, Cristina nu ai nici un reproș să îmi faci? Nu, nu am. Văd că ne-ai crescut bine fiul. Acum gata, îmbrățișează-mă avem suficient timp să vorbim! Mi-a fost așa de dor de tine! În
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
te poți împotrivi libertății Lui, pentru că El este totul, care ne include ți pe noi ca moduri. Omul spinozist, care-și dobândește umanitatea în măsura în care se apropie de divin, avansează de la o stare pasivă la o stare activă, de la situația pietrei neștiutoare de cauza externă ce o determină la o stare privilegiată întrucât posedă idei adecvate. Deoarece ordinea lumii este ordinea ideilor adecvate, ”eu sunt un principiu activ pentru că sunt determinat de mine însumi”. Căci, determinarea de sine este echivalentă cu necesitatea
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
ocolind o mare. Intuiția acelui suflet e o favoare a zeilor. Excesul de umanism o întuneca. Voiajurile arheologice o amînă. După așteptări, Barrès recunoscu în fine sufletul rătăcitor al Greciei deasupra insulei Delos, ștergîndu-se ca un oval de soare. Keats, neștiutor de greacă, avea preștiința Greciei. În acest Delos al poeziei ridicate, nouă sau veche, modernismul sună ca o evocare profană". Ion Barbu nu intenționează în paginile sale să propună o estetică proprie explicită, ci una implicită, ce rezultă mai totdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
-i iertare și milă, îi mărturisește nevoile sale și pe cele ale semenilor săi. În general, acela ce se roagă pentru alții și pentru sine însuși este vindecat. Aceasta este o formă foarte elevată a ascezei. În general oamenii modești, neștiutori, săraci sunt mai capabili de această stare de asceză decât bogații și intelectualii, stare în care pot să se declanșeze și miracole vindecarea mai mult sau mai puțin rapidă a bolnavilor. Cu toată împotrivirea fiziologilor și medicilor în fața observațiile culese
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
asupra templului, o au așa-numiții boreazi, care sînt descendenți din Boreas, și ei succed la domnie după neam.” Mai dau încă un fragment din același text pentru a desluși mai bine despre ce ținuturi ne luminează așa de încîlcit ,,neștiutorul” istoric grec Diodor. În Cartea ll,XLlll, scrie despre sciții cei plimbăreți care și-au întins domnia din sudul munți-lor Caucaz, în nord ,,ajungînd pînă la Ocean(adică Marea Neagră pentru că sciții nu au fost niciodată în Europa de vest) și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pe acest mare câmp de război, unii sunt instruiți, căliți, echipați, înarmați până în dinți, au în posesia lor un mare tren de provizii, de material, de muniții și de mașini de luptă, ocupă toate pozițiile și că ceilalți, dezbrăcați, goi, neștiutori, înfometați, sunt obligați, pentru a trăi de pe o zi pe alta și pentru a asigura traiul femeilor și copiilor lor, să-i implore tocmai pe adversarii lor spre a căpăta o muncă oarecare și un salariu subțire. Ce! Se compară
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sabia smultă da ca într-un câne într-însul. Și Bohul polcovnicul cu mâna legată de rană de sabie, făcută de Timuș, umbla ca fără sine." Observația generală se sublimează în aforisme, în cea mai mare parte scoase din Biblie: "Neștiutoare firea omenească de lucruri ce vor să fie pre urmă..."; Zice un cuvânt leșesc: sula de aur zidul pătrunde"; "...Zice Isus Sirah: Vai de acea cetate unde este domnul tînăr!"; "...Zice moldoveanul: Nu sunt în toate zilele Paștile"; "nasc și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tunului, cu instituții șubrede, cu genii relegate în mansardă, nerăbdătoare de a se ridica în Empireu. În fața acestei bolgii se deschide perspectiva extatică a unei geografii "de porțelan", fragile, dincolo de necazuri și păcat. Japonezii sunt între popoare "copii de griji neștiutori", podurile peste ape sunt de onix și fluviile poartă bărci pașnice și frunze căzute "foaie după foaie", izvoarele spumegă pe lângă casă în cascade "de consoane și vocale", arhitectura e aceea a pagodei în jurul căreia se strâng fluturii, vorbirea e ciripit
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
În tăcerea ce-l apasă sorb al veacurilor timbru Și-ale ornicului clipe răbdătoare par eterne. Am lăsat la ușă geanta cu volume prăfuite, Cu muncite file pline de trunchiate însemnări, Ca să fiu din nou copilul cu privirile-nsorite, Când neștiutor de toate alergam spre larg de zări. G. V. BACOVIA G. Bacovia moștenește de la Traian Demetrescu sentimentalismul proletar, ținuta de refractar, nostalgia maladivă, "filozofiile" triste și mai ales tonul de romanță sfâșietoare, cu complicări estetice, precum audiția colorată. Simbolismul poetului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Heliade Rădulescu. Nu se simte la el nici o șovăială. Frica de a se rătăci În pădurile gramaticii nu-l urmărește. Versul este bine măsurat și, cînd observă la alții nereguli În privința ritmurilor, intervine, Îndreaptă silabele proaste, ceartă (În Ingratul) pe neștiutori. Este, desigur, un principiu de ordine și claritate luat din Boileau (a cărui artă poetică o și traduce), dar este și o nevoie mai adîncă la poligraful Heliade de a pune ordine În lumea rebelă a elementelor, de a impune
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de strigoi, de iubirea dintre două ființe din lumi diferite, nu sînt deloc demonice. Dragostea este manifestarea unei vîrste și Alecsandri n-a Înfățișat-o decît rareori și superficial „bolnavă”, agresivă, cotropitoare. Copilita (pentru care are predilecție) este blîndă și neștiutoare de misterul pe care Îl ascunde. Pasiunile se consumă În afara poemului. În poem e vorba doar de o fugă, o „hîrjoană”, de o plecare În codru. Sentimentul este privit dinafară, cu oarecare răceală. Noțiunea de lirică erotică „obiectivă” nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
interminabilul bocet. Aleg unul singur, spre a ilustra capacitatea lui Conachi de a elogia cu invariabilă energic ceasurile de desfătare după ce se dovedise inepuizabil În elogiul durerii. Este vorba de poemul Steaua ce strălucitoare unde Înfățișează clipa În care fata neștiutoare se leapădă de frică și de sfială. E faza dulcei violențe inițiale. Priceputul logofăt Îl notează: „O, ceasuri de desfătare, de ibovnici numărate, Atunci cînd biata fată pe călcaturi măsurate Se leapădă de-o rușine ce o țînea la opreală
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Înghețat, mă-nfiorez ceas pe ceas. Simț un prea dulce leșin, toate vinele-mi slăbesc, Niște sfîrșituri Îmi vin, De nici nu poci să suspin pînă de tot amorțesc.” Erotocritul a fost sedus prin vedere, Areti este sedusă pin cîntec. Neștiutoarea fată ascultă șase seri la rînd cîntecele Întristatului Orfeu și se Înspăimîntă, somnul Îi piere. Insomnia este, știm bine, primul semn al dulcei maladii. O comparație mai puțin obișnuită În poezia epocii arată nașterea sentimentului erotic: „De inima-i se
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
scoasă din văzul celorlalți"), din dorința nobilă de a-i feri pe cei dragi de spectacolul dezgustător al degradării fizice și al propriei descompuneri. Priveliștea morții îl ajută pe Bizu să se înțeleagă mai bine: Nu-l plângea pe bătrân, neștiutor de tragedia propriei sale dezagregări, ci se plângea pe dânsul, care trebuia s-o vadă, să o miroase, și să ducă el mai departe povara aceleiași existențe lipsite de scop". Dar cunoașterea de sine se dovedește finalmente sterilă, câtă vreme
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
o voce distinctă a prozei românești prin volumele Bune și nebune... Amintiri (1955) și Ionică. Poveste de război (1995). În tradiția Crailor de Curtea-Veche, B. reface nostalgic, în prima carte, atmosfera unui București fabulos, de sfârșit de lume, viciat și neștiutor de realitatea amenințătoare a războiului iminent. Rememorarea prin prisma lecturilor semnificative proiectează faptele concrete în sfera simbolurilor și a metaforelor de sursă apocaliptică. Ionică. Poveste de război este o istorie de dragoste înfiripată în cursul celei de-a doua conflagrații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285635_a_286964]
-
devenea și mai neted - parcă și-ar fi tras un covor peste valuri sau parc-ar fi fost o pajiște întinsă sub cerul senin al amiezii. în cele din urmă, vînătorii cu răsuflarea tăiată ajunseră atît de aproape de prada lor neștiutoare, încît îi văzură limpede cocoașa scânteietoare, lunecînd pe apă ca o insulă înconjurată de un cerc de spumă verzuie și subțire, aidoma unui brîu de lînă. Văzură de asemenea întinsa rețea a ridurilor ce se încrucișau pe capul enorm al
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
sau mai puțin familiarizați cu cultura apuseană, știu limba poloneză, în care puteau citi mult, limba latină, în care puteau citi mai mult. În jurul lor, alții mai puțin cărturari învață și ei ceva de la dânșii, și un Ion Neculce, deși neștiutor de limbi străine, e și el un om "cultivat", pentru că deja fusese Ureche și Costineștii. Dacă adăugăm la aceștia și pe cosmopolitul D. Cantemir, care e un produs direct al culturii europene și multilaterale, vedem că avem a face cu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
temerari, învățau să prețuiască munca și pacea. Păgânii vestiți prin omucideri și tâlhării care locuiau prin munți, deveniți monahi în urma predicii lui Niceta, trăiau acum ca fii ai păcii. Datorită misionarismului său, Sfântul Niceta a devenit învățător iscusit al celor neștiutori. Sfântul Paulin indică și regiunile și populațiile al căror „părinte” se poate numi episcopul Niceta de Remesiana, spunând: „Pe tine te numește părinte întreaga regiune a Borei; la predicile tale, scitul se îmblânzește și cel învrăjbit cu sine părăsește pornirile
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
câmpie, deschis vânturilor potrivnice ale Bărăganului. În Prefața scrisă la Epistola către Succesus a Sfântului Chiril al Alexandriei, tradusă în latinește, Dionisie Exiguul aduce un adevărat elogiu oamenilor și meleagurilor din care s-a ridicat: „Poate pare lucru nou celor neștiutori că Scythia, care se arată îngrozitoare prin frig și în același timp prin barbari, a crescut bărbați plini de căldură și minunați prin blândețea purtării. Că lucrul stă așa, eu îl știu nu numai printr-o cunoaștere din naștere, ci
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de un membru al biroului electoral al secției de votare și contrasemnat de președinte. 9. Președintele biroului electoral al secției de votare completează declarațiile alegătorilor nevăzători, ale celor cărora un handicap fizic nu le permite completarea declarației, precum și ale celor neștiutori de carte și face mențiune despre aceasta în spațiul rezervat pentru semnătura alegătorului din câmpul "A". 10. În situația în care datele personale completate de alegător corespund cu documentul de identitate, membrii biroului electoral al secției de votare completează datele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191939_a_193268]
-
la vremea aceea. M-am născut în septembrie, la amiază, în plină lumină, ceea ce a contat mult pentru viața mea. Eram așa de plăpând când m-am nascut, că toată lumea spunea că mor până seara. Și atunci, mama, tânără și neștiutoare, a început să sufle aer cald asupra mea așa îmi povestea ea mai târziu... Și am trăit. Toată copilăria mea a fost o alertă continuă. Tata a avut vreo trei condamnări succesive condamnare pe hârtie 50 de ani de pușcărie
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mea. În 11 septembrie 1947, la ora prânzului, în plin soare, într-o lume speriată, flămândă, năpăstuită, mama mea, Maria, mă arăta vieții, firav și neajutorat. Cei din jurul meu spuneau că voi muri până seara... Și atunci mama, tânără și neștiutoare, însingurată datorită faptului că tata, Visarion, era fugar, hăituit de organele de securitate, pentru simplul fapt că era membru în conducerea superioară a Partidului Național Țărănesc, m-a strâns în brațe, m-a acoperit peste scutece cu o broboadă de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în plan spiritual, se menținea extrem de stenică, dacă nu chiar mai stenică decît în pasajele "normale". ... Dacă celor doi ași ai picturii făurite aici îi alături umila-mi persoană alăturarea circumscriindu-se strict temei -, atunci tabloul îmi pare oarecum întregit. Neștiutor de biografie, vizitatorul candid al Muzeului de Artă, în cazul celor doi magiștri, frecventatorul expozițiilor, în cazul meu, străin deci de datele unor atari biografii periodic bulversate, acest vizitator, acest frecventator, va descoperi doar unda de lumină inefabilă ce marchează
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]