3,358 matches
-
este nevoie să precizăm: „ce elemente punem În corespondență?”, „ce exprimă modelul În raport cu originalul?”. Aceasta presupune, În mod evident, neglijarea intenționată a anumitor amănunte sau laturi tocmai În scopul reliefării mai puternice a caracteristicilor care interesează În mod deosebit. Unele neajunsuri pot fi amplificate și În cazul unei folosiri unilaterale sau necritice a modelării, lipsind-o de sprijinul altor metode. Din păcate, mulți profesori fac Încă prea puțin pentru a-i Învăța În mod sistematic și explicit pe elevi să mânuiască
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
la „tutelare”, dirijând pas cu pas activitatea mintală a subiectului și prin aceasta Împiedicându-l să-și dezvoltate capacitățile creatoare, gândirea euristică; ea corespunde, deci, dezvoltării mai degrabă a formelor de gândire convergentă, decât a celor divergente. Pentru contracararea acestor neajunsuri se Încearcă integrarea În programă a unor secvențe euristice, inclusiv a unor elemente de problematizare, care ar avea menirea să dezvolte capacitatea de căutare independentă și gândirea divergentă, creativă. Există, Într-adevăr, secvențe de materie care se pretează algoritmizării, dar
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
o bază solidă pentru particularitățile perioadei actuale, dar și o premisă pentru conturarea unor tendințe evidente. Concluziile prezentate constituie elemente de sprijin pentru a fi luate În calcul În perioada 2014-2020, astfel Încât să se evite greșelile făcute, obstacolele Întâmpinate și neajunsurile perioadei 2007-2013. Lucrarea cuprinde cinci capitole, bazate pe o abordare logică a cronologiei cercetării, iar, la rândul său, fiecare capitol este alcătuit din subcapitole strâns legate de teme și subiecte specifice. Caracteristică pentru Întreaga lucrare este abordarea anglo-saxonă de prezentare
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
să asigure o calitate mai mare a vieții și o orientare spre soluții alternative inovative de dezvoltare, care să ia În considerare protecția mediului, surse regenerabile de energie, mutarea accentului pe folosirea potențialul intangibil (tabelul 1). „Criza datoriilor suverane și neajunsurile guvernanței economice au reclamat schimbări În sistemele de guvernare. Aceste reforme sunt foarte necesare, dar nu vor rezolva criza datoriilor În Grecia, Irlanda și Portugalia. Scopul este mai degrabă de a preveni și atenua viitoarele crize.”<footnote Verhelst, S. (2011
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Coordonare a Instrumentelor Structurale, reiese că, la trei proiecte depuse, doar unul este aprobat. Luând În considerare că rata de absorbție a fondurilor (sume efectiv plătite) În perioada 2007-2010 este foarte scăzută, prin simpla implementare a metodologiei Managementului Cunoașterii, acest neajuns s-ar putea ameliora semnificativ În perioada rămasă până la terminarea acestui prim ciclu multianual, 2013. Managementul Cunoașterii ar putea avea efect atât prin exprimare cantitativă - Încurajarea beneficiarilor și sporirea numărului de aplicații -, cât și prin exprimare calitativă - obținerea unui scor
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
o piedică În luarea inițiativei de a scrie proiecte sau În derularea proiectelor respective. A ști să comunici cu autoritățile implicate, a consulta specialiști, a apela la servicii de consultanță sunt doar câteva dintre ingredientele care ajută la surmontarea diverselor neajunsuri legate de echipa de proiect. 6) Transferul de best practice (cele mai bune practici) Aderarea la Uniunea Europeană a creat un cadru propice dezvoltării interacțiunilor cu mai vechile state membre. Tocmai de aceea, beneficiarii trebuie să Înțeleagă că un principiu fundamental
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
rezultate imediate care pot determina un grad de accedere a proiectelor În faza de evaluare tehnico-/ financiară/economică de peste 90%. Metode simple precum transferul de bune practici, sesiunile de informare, documentarea activității etc., ar putea rezolva În mare proporție acest neajuns. Dacă luăm În considerare numai datele ce reflectă raportul dintre numărul de proiecte respinse și cel de proiecte aprobate (tabelul 4), situația pe cele șapte Programe Operaționale era, la nivelul anului 2010, următoarea: Tabelul 4 Observăm că la Programele Operaționale
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
mijloacelor Managementului Cunoașterii precum: manualul beneficiarului, ghiduri de bună practică, baze de date cu exemple de succes etc. Ceea ce aduce nou acest studiu este constatarea că toate demersurile făcute au venit pe o linie emergentă, impusă de necesitatea acoperirii anumitor neajunsuri, și nu pe linie rațională, prin implementarea Managementului Cunoașterii În sectorul accesării fondurilor europene, fie că vorbim despre autorități, fie despre beneficiari sau consultanți. Fără a avea pretenția că Managementul Cunoașterii este acel panaceu (silver bullet)<footnote Fensel, D.A., Brodie
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
dacă este așa, atunci căderea aceasta în timp trebuie să se producă pornind de la o stare din afara timpului, și atunci trecerea de la eternitate la timp pune anumite dificultăți insurmontabile. Aparent, morfologia lui Platon este afectată de la început de un asemenea neajuns, dacă se afirmă în cadrul ei că perfecțiunea constituției ideale intră într-un proces de declin. Motivul este că se va intra într-un cerc vicios: dacă aceasta intră într-un proces de declin, înseamnă că nu este constituția prefectă, iar
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
context are o dublă determinare: pe de o parte, complexul sistem filosofic din textele de bătrânețe ale lui Platon, mult mai flexibil și mai atent la elementele logice, iar, pe de altă parte, experiența politică a perioadei sale, împlinirile și neajunsurile guvernărilor cu care el a ajuns în contact. Combinând preocupările antropologice și normative ale maestrului Academiei, Omul politic apare mai degrabă ca un tratat intermediar, atât față de celelalte două texte politice importante, Republica și Legile, între care se află, din
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ignoranța în care stăruie omul atunci când se referă la evenimente din vechime”. Puterea își poate redefini în acest fel fundamentele oricând, și după propriile nevoi, fără a avea probleme de coerență ideologică. Prin conotație și plurisignație discursul imago-mitic scapă de neajunsurile pe care le implică „steno-limbajul” (înțeles ca set de semnificații oficializate). Postmodernitatea a renunțat să încerce o resuscitare a logocentrismului înlocuind acest efort cu tentativa de reconciliere a miticului cu „gândirea slabă” (Vattimo) și cu post-structuralismul. Ficțiunea postmodernă este, la
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
alte aspecte ale personalității, în care nu putem fi siguri de autenticitatea reacțiilor persoanei. Când se pune problema cunoașterii trăsăturilor de caracter, de exemplu, subiecții activează mecanisme de apărare, etalează doar aparențe în spatele cărora ascund trăsăturile autentice. Pentru evitarea acestor neajunsuri s-au înregistrat reacțiile subiecților în situații imaginate, pentru a releva aspecte ale personalității fără ca aceștia să conștientizeze scopul urmărit. În acest fel au apărut și s-au dezvoltat testele proiective, majoritatea bazându-se pe concepții psihanalitice. Dar și aceste
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ansamblu a actului comunicativ (Leroy, 1974; Debyser, 1980); • redundanța, cantitativ și calitativ specială, impusă de necesitatea înțelegerii corecte a mesajului (Ungureanu, D., 1994). Pentru fiecare dintre aspectele menționate, se poate medita la avantajele pe care le creează, dar și la neajunsurile derivate. 4. Retroacțiuni ale comunicării didacticetc "4. Retroacțiuni ale comunic\rii didactice" Prin caracteristica sa de instrumentalitate, comunicarea didactică înglobează fenomenul de retroacțiune. Ca acțiuni recurente, propagate în sens invers Ă de la efecte la cauze, de la rezultate spre obiectivele inițiale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
eșec atestă niveluri scăzute de competență la elevii respectivi, provocând rezultate slabe la examene și concursuri școlare, respectiv la corigențe, repetenție etc. Aceste niveluri scăzute de competență se explică fie prin întârzieri în dezvoltarea intelectuală, fie printr-o serie de neajunsuri în plan motivațional, volițional și operațional, de genul: • un nivel foarte scăzut de aspirații și de expectanțe în raport cu activitatea școlară și cu propriul eu; • reduse disponibilități voluntare (de voință) necesare formulării obiectivelor de învățare și depășirii obstacolelor (dificultăților) care apar
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
un factor ce determină conflict și comportamente agresive în grup. Competiția aduce cu sine interacțiune slabă între colegi, încercări de a-i împiedica pe ceilalți să obțină performanțe înalte, lipsa comunicării, a încrederii reciproce. În literatura românească de specialitate aceste neajunsuri au fost semnalate în mai multe rânduri. Iată ce scrie, de exemplu, Ion Radu: „Sublinierea aspectului competitiv al muncii școlare Ă prin sistemul premial și de penalizare Ă se poate răsfrânge negativ în sfera relațiilor interpersonale, se creează rivalități, conflicte
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
decenii în urmă, pedagogul sovietic A.S. Makarenko a pledat în favoarea competiției între subgrupuri Ă în favoarea, de pildă, a tradiționalei întreceri între rândurile de bănci (Deutsch și Hornstein, 1978). Chiar dacă acestă procedură pare să conjuge avantajele cooperării și competiției, evitând totodată neajunsurile ambelor, și chiar dacă Makarenko a susținut că disensiunea dintre rânduri dispare în condițiile competiției dintre clase, nu trebuie să uităm că, oricât am interveni, competiția dă naștere unui climat de ostilitate și tensiune, cu totul nociv pentru învățare. 6. Identitate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fie să schimbe radical criteriile de stabilire a identității sociale pozitive, în așa fel încât stima de sine ridicată să derive din eșecul școlar. În ultimul caz, ei vor fi înclinați să considere că situația de succes școlar are multe neajunsuri (presupune o muncă susținută, dependență de părinți, libertate limitată), iar situația lor prezintă multe avantaje (posibilitatea de a fuma, de a consuma alcool, de a încălca legea etc.) (Robinson, 1984). Cunoscând faptul că elevii cu rezultate slabe ajung să se
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
demonstrează că exercitarea puterii coercitive de către profesor, oferind un model de agresivitate, conduce numai la corectarea temporară a conduitei elevului pedepsit și la deteriorarea atmosferei din clasă. Comportamentul profesorului punitiv se constituie într-un blocaj extern foarte serios al învățării. Neajunsul principal nu este numai eșecul recuperării deviantului, ci inducerea unor atitudini de indiferență față de conținutul lecției la ceilalți elevi care asistă la un astfel de exercițiu de putere. Dacă pedeapsa se abate asupra unui elev ce se bucură de multă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nu sunt cauza determinantă șa acestei problemeț 72. În același timp, eugeniștii percepeau prostituatele nu doar ca infractoare, ci și ca mame sau femei tinere care puteau deveni mame. Mai mult, ei recunoșteau faptul că femeile adesea deveneau prostituate din cauza neajunsurilor economice sau deoarece cădeau victime meseriilor lor, În special dacă erau servitoare. De aceea, unii adepți ai eugeniei au propus măsuri radicale pentru a Împiedica femeile din clasele proletare să cadă victime prostituției, chiar dacă aveau o propensiune naturală pentru acest
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de nevoile poporului va putea fi realizată numai Într-un stat socialist”29. Cu alte cuvinte, comunitatea științifică a regimului comunist nu contesta pretenția eugeniștilor că teoriile pe care le promovau erau științifice și se bazau pe adevăruri obiective. Singurele neajunsuri ale acestor teorii, În opinia criticilor din anii ’70 și ’80, era faptul că fuseseră afiliate unui regim politic pe care ideologia comunistă Îl respingea. O astfel de critică era cel puțin ironică, pentru că eugeniștii Înșiși fuseseră critici fervenți ai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În limite rezonabile; și putem admite o incorectitudine a virtuții numai În situația În care o Înțelegem și o promovăm În termeni absoluți: se știe, astfel, că o calitate care este exercitată cu prea mult zel nu numai că produce neajunsuri, ci se poate transforma Într-o trăsătură psihică opusă: (de ex. prudența exagerată ne poate face neîncrezători). Este cunoscută, În acest sens, remarca lui M. Raymond: „O virtute Împinsă la extrem se poate Întoarce Împotriva ei Înșiși” - de pildă, excesul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Platon, Homer, Tucidide, Herodot nu înseamnă neapărat și regăsirea unui Diogene ori Aristip, dar cunoașterea unor opere necontaminate de creștinism oferă mijloacele unei alternative dominației catolice. Consecințele inventării tiparului amplifică revoluția tehnică. Publicarea textelor comentate devenită un fapt curent îndepărtează neajunsurile aproximației religioase și asigură o alură științifică documentației. Factorul aleatoriu, bricolajul politic, copia intelectualicește supusă erorii, ca fiind un produs ideologic fabricat - în mod intenționat sau nu, inconștientul colectiv există... - lasă loc unor metode proprii criticii textelor care generează o
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de bordeluri, el, unul dintre rarii filosofi a căror pivniță făcea cât o bibliotecă, acest om să fie oare un filosof, la fel ca Parmenide sau Heraclit? Să fim serioși... Dat deoparte, refuzat în rândurile filosofilor serioși, ignorat, Aristip suporta neajunsurile acestei reputații care, așa cum se întâmplă adesea, ține de fantasmele, de imaginarele neînfrânate și de delirurile iscate în mintea celor mărginiți, a celor mărunți și meschini când vine vorba de plăcere. însuși acest cuvânt îi stânjenește și-i face arțăgoși
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
inocență. A trăi bine duce și la a muri bine. Iar sarcina filosofului constă nu atât în a parazita cotidianul cu pulsiunea de moarte, cât a organiza o perpetuă celebrare a pulsiunii de viață. Pe cei care se plâng de neajunsul de a se fi născut, Epicur îi învață că ține numai de ei să pună capăt calvarului. Sinuciderea astfel sugerată și justificată ca un mod de a scăpa de tirania negativului arată în ce sens și-ar orienta Epicur gândirea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
acestea tuturor mamiferelor, sunt date încă din primul moment al existenței, sunt indiscutabil firești, dar nu par necesare - cel puțin în opinia lui Epicur, care nu l-a citit pe Freud și ignoră că o frustrare poate induce mai multe neajunsuri și suferințe decât plăceri! Epicurienii care vor urma - Lucrețiu, dar și Horațiu, precum și poeții din cercul campanian - își vor lua unele libertăți în legătură cu această dorință pe care vor avea tendința s-o considere naturală, desigur, dar și necesară. Uneori Epicur
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]