1,139 matches
-
Brătianu intră cu buletinul său de vot în mână, toți candidații îl înconjoară cerându-i votul și protecțiunea. Aud încă glasul primului ministru: — De ce vă adresați mie? Guvernul nu are decât 10 voturi! Pană Buescu e candidat și e foarte necăjit că nu-l sprijină guvernul. Au fost de față 562 votanți reprezentând 2 719 acțiuni. Majoritatea era dar de 1360. La întâiul scrutin sunt aleși Theodor Ștefănescu cu 1 933 voturi și Theodor Mehedințeanu cu 1 743. Numai 2 candidați
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de treabă, mă, și ține-ți pălăria așa cum e, fiindcă e foarte bună. Toți am fost, în cor, de aceeași părere și... Olchovsky s-a executat. Pe la 2 noaptea am ieșit de la Alcazar cu cea mai bună dispoziție și fiecare necăjeam cum puteam pe bietul Olchovsky. — Cum se poate, mă, să rămâi fără pălărie? Măcar dacă ți-ai fi băut-o tu, dar să ți-o bea alții?!... anul — Da prost ai fost, mă Olchovsky! — Să rămâi tu cu ruptura asta
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fost în acești ani, pentru aleasa prietenie pe care n-ai vrut niciodată s-o lași oricărei cărări. Sper că Bucureștiul ți-a priit, că ai urmat o cură de alte vești și că numai dorul de Iolanda te-a necăjit uneori. Gîndul meu cel mai bun pentru ea! De două zile a nins. Frig. Izbeliște. Nici nu mai știi ce să zici despre ce se-ntîmplă în "gospodăria cosmică" (vorba lui Blaga)!? Mai dă-mi tu vești! Liniște și bucurie, sănătate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
o bonă englezoaică, St. John, foarte drăguță cu copilul care nu face agitație și nu complică lucrurile”. Sâmbătă, 29 octombrie. Regina-Mamă continuă depănarea amintirilor legate de primele zile ale nou-născutului: „M-am dus la Sitta și am găsit-o tot necăjită cu laptele ei [când copilul încearcă să sugă, îi provoacă dureri și acum îi e frică să-l hrănească]. Copilul este pur și simplu adorabil. <...> M-am dus din nou la Sitta, care reușise să-și hrănească fiul”. Se aștepta
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
sarmale, spărgeam nucile (pentru turtă dulce) și stăteam pe lângă mama, să-i fiu mereu de ajutor. Joia, înainte de sărbători, se coceau colacii, cozonacii și prăjiturile. Pentru mine era o mare plăcere să fiu la planșetă, alături de mama. Ce-o mai necăjeam! Vroiam numaidecât să împletesc colăcei (ștrițeli). Nu mă mulțumeam niciodată cu aluatul ce mi-l da ea și căutam să mai "fur" o parte din covată. Împleteam, desfăceam și iar împleteam, până ce-mi ieșeau așa cum îmi convenea mie. Mama îmi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
moară de foame, a câinelui Haiduc; ridicarea bordeielor din chirpici din colonia penitenciară a Bărăganului. "Dumnezeu a murit în Bărăgan" este o luminoasă revanșă a memoriei asupra unui trecut întunecat. Ioan Groșan CAIETUL NR. 1 Miluiește-mă, Doamne, că mă necăjesc; tulburatu-s-a de mânie ochiul meu, sufletul meu și inima mea." (Psalm 30:9) "Cogito ergo sum." (René Descartes) "Je me révolte donc j'existe." (Albert Camus) " Câtă luciditate, atâta dramă..." (Camil Petrescu) 1. O MIUȚĂ CAPTIVANTĂ "Unul dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
I, Co 13) Dar timpul rezervat plimbării prin parc și vizitării grădinii zoologice se epuizase. Ce repede a trecut timpul, nu-i așa, Titi? E momentul să ne întoarcem acasă. Hai, Titi, hai repejor, să nu întârziem și s-o necăjim pe mama! 14. ROMANEȘTI sau ÎNCEPUTURILE EȘECURILOR PERPETUE ȘI LAMENTABILE Din dorința de a scăpa de bombardamente și adăposturi, dar mai ales de nesuferitele tranșee în care puteai contracta oricând o pneumonie, tata își duce familia la țară, în comuna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
locomotorii, cât și pentru o mai bună aderență și stabilitate la sol, picioarele bunici mele, săraca, erau aidoma celor de rinocer sau elefant. Doamne! Picioarele unei țărănci muncite, chinuite, oropsite și lipsite de cel mai elementar confort... Picioarele unei femei necăjite de la țară, care se transformase într-o mașină de născut copii 18 la număr! fără odihnă, fără somn, fără repausul necesar, muncind ca un robot 24 din 24 de ore: mâncat, spălat, călcat, cusut, cârpit, dereticat. Picioarele unei ființe umane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ale clapelor - multe și variate flash-uri. Circulam pe mijlocul străzii, mai bine-zis existam, independent de tot ceea ce mă înconjura, înafara oricărui program, cu toate că mă aflam în program. Faptele curgeau fără înfăptuire - era în preziua Birthday Puja! Răceala m-a necăjit mult. Am ratat plimbarea de dupăamiază dinafara cetății. Am făcut puja Mamei! La puja am avut parte de o mare bucurie: am spălat picioarele Mamei! A fost pentru mine o mare cinste, o mare responsabilitate, o mare promisiune: Mama m-
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
eu - era de o agilitate de neînchipuit! Nimic nu trăda cumplitul diagnostic! Teama mea de a fi nevoit să intervin cu mijloace excepționale în condiții excepționale, nu avea niciun suport! Ana era sprintenă, veselă, plină de umor și - ceea ce mă necăjea cel mai mult pe mine - nu mă lăsa să-i car eu bagajele! Dacă ați ști cât m-a cărat prin Mumbay să căutăm un magazin filatelic pentru a-i achiziționa lui Aurel o serie de mărci poștale indiene... Și
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
replicat ușor iritată Ana. - Nu știu, Ana, nu mă interesează! Eu l-am cumpărat, eu o să-l ofer! Tu n-ai decât să te orientezi la altceva! - i-am întors eu vorba folosind o tonalitate șugubeață și dorind să o necăjesc puțin. Nefericitul de mine! Dar și mai... nefericita de Ana! Prietena mea nu sesizase jocul cuvintelor și am reușit, astfel, să declanșez o adevărată dramă... A început să plângă! Martor îmi este bunul Dumnezeu că eu nu intuisem cât de
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
pe stadionul mic; exista alături și varianta mare, pe care erau planificate să aibă loc întâlnirile cu SHRI MATAJI. Programat la ora 12, s-a repetat fenomenul de dimineață, adică a rămas foarte multă lume pe dinafară. Nu m-am necăjit. Micile movilițe de pământ din fața intrării au fost locuri perfecte de stat pentru havan, iar mie mi s-a mai împlinit, nesperat, o dorință mai veche: voiam să fiu înconjurat de indieni, să le simt respirația, să devin una cu
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
într-adevăr, putem face abstracție de oameni, dialogând doar între noi, Spiritele! DIWALI PUJA București, 2003 Un an întreg fac tot felul de năzbâtii de copil: nu-mi strâng jucăriile, nu mă spăl pe dinți, o supăr pe bunica, o necăjesc mereu pe vecina mea, fetița de la etajul 4, tot timpul am genunchii juliți, mă dojenește mama, mă ceartă tata... toți sunt mai mereu cu gura pe mine. Vine însă scadența, luna decembrie, luna mult așteptată, cu speranțe, dar și cu
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
în întunecimile tăcute ale pădurilor...” Iată și cum scrie D. Frunză la 7 august 1921 în Dreptatea, despre tineri care căutau fericirea în alte țări ale lumii: „Foaie verde de negară / Mult te iubesc, dragă Țară / Dar atât m-ai necăjit / Până ce m-ai hotărât / Să te las, Țară, cu bine / Să mă duc, să scap de tine. Cerui carte pentru dus / Din satul meu spre Apus, / Și-am cerut-o 80 sâmbăta / Pentru dus la Canada... Foaie verde de prin
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
iubita, și apoi atâția poeți clasici și romantici Încât vinul a devenit nu mai puțin decât unul dintre instrumentele importante ale recuzitei lor poetice. În această, adeseori, blândă frenezie, poeții de oriunde și de oricând se Întîlnesc cu „omul comun”, necăjit sau, dimpotrivă, aflat Într-un „șoc”, Într-un „exces” de fericire, un exces cu care nu știe ce să facă deoarece „nu există cuvinte pentru a o exprima!”, cum se cântă pe toate meridianele. Beția, beția de toate felurile, este
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
pe aceste materiale, dar eu nu doresc să le vând. Bine Înțeles că doresc acest răspuns În scris și din partea Muzeului. Tu știu ce păreri ai; dar nu mai ești la Fălticeni. Cu dragoste la amândoi și iertare că te necăjesc mereu. Bine Înțeles că doresc un răspuns În scris de la conducerea muzeului. Pentru o mai bună lămurire am făcut și o listă de cele ce doresc să las. Cu prietenești salutări, M. V. Pienescu </citation> <citation author=”PIENESCU Mircea V.” loc
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
compliment? „O, de-ai ști ce perle mi-a fost dat să traduc, de pildă, niște proze cu tanchiști ale unor ucraineni. Brr!” Zâmbesc strâmb. Întotdeauna se va găsi un termen de comparație care să te avantajeze. Nicolae Prelipceanu e necăjit că trebuie să-și târască bagajele dintr-un loc în altul, din cauza neglijenței gazdelor spaniole, dar, în cele din urmă, sendvișurile și berea bună îl înveselesc. Privită de pe mica terasă cu baldachin, unde are loc recepția de primire, exotica grădină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
terciu..." Bătrânul tresare. "Aur din terciu? Asta este mare lucru..." Și se duce acasă, se apucă să facă terciu, mestecă și așteaptă să se facă aur. Dar aurul întârzie. Întreabă pe fecior: "Cum să fac, că văd că zădarnic mă necăjesc? Cum? să-ți spun eu. Mesteci bine și cauți să nu te gândești de fel la crocodil..." Și se pune Ovreiul, dar cu cât mestecă, cu atât mai tare la crocodil se gândește! Și așa avea crocodilul bogăției în cap
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
gât, îl turnam la pământ și-l băteam la pântece cu harapnicu' pân-ce nu mai putea..." " Am pus și mi-a făcut un Italian un monument de granit (am dat 1000 de lei). Când mi l-au adus se necăjeau patru să-l coboare și nu puteau. Eu am zis: Mi-l dai degeaba dacă-l ridic eu? Îl dau! Atunci am pus mâna pe un drug, l-am trecut dedesupt și l-am înnalțat în picioare... "Nu, nu-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care pare mare pehlivan, tânăr și frumos, ne arată mândrele odoare de argint ale vechii biserici a lui Nestor Ureche; un călugăr țăran apoi pe banca de la poartă, în liniștea amurgului, ne spune cu glas greu, amărât, despre viața lui necăjită cu muerea, de care s-a despărțit după ce a avut un copil. Amărât, s-a gândit că n-are ce să facă altceva: să se ducă să se hodinească la mănăstire: Dar ș-aici e greu, pentru că ades te cearcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să se ia de piept cu mine, nu alta... A dracului lighioaie, ce crezi?" Eu povestesc că mie mi-a intrat unul în tocul de revolver, și când am pus tocul ca să es la exerciții, el scotea capul și se necăjea să iasă afară... Apoi da, ce crezi, dacă l-ai turburat... Voia să-și facă dihania cuib, și-acu amenința cu revolverul... să-i dai pace?... L-am văzut și eu!" Azi stam și priveam cum băteau pe dealuri tunurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-și lua drumul spre veșnicie Moșia Pașcani Roznovanu (Roznovanu bătrânul ca tatăl lui Anghel, cu mașinării și colonie de italieni) Roznovanu tânărul cam șuiu. Cuconu Panaite Vasile Teodorescu Iacobachi primarele, fost vagmistru. (Un rău, care, în unire cu Teodorescu, se necăjește să facă avere) Cucoana Anica și Constanța Cum se desvoltă o fată, cultă, într-un mediu de parveniți. Ura primarelui asupra lui moș Brebu, care îl știe cine-i și care nu-l cruță. Învățătorul Preotul. Evreii. Fișel Bloc. Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
glodoasă; boerul vine la moșie cu carul cu 6 boi. Primar Perceptor (portrete) IV. Boerul are să se însoare, supărarea călugăriței. Cum cată a trage la sine pe Niță. Gelozia Marghioliței. O întâlnește noaptea la iaz la scăldat și ea îl necăjește... Început al dragostei lor. V. Iarna, când era să moară Niță, și-l scapă Faliboga. Zăcerea iarna. Primăvara vine și omul întinerește și înflorește iar odată cu natura. VI. Cum a început Niță cu Marghioala viață nouă și gospodărie nouă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aminte, îți hărăzesc acum în dar zilele de 2-5-6-10, 13-14 și 18 din fevruarie. Ca totdeauna, fii neascultător, vei vifori lăsând pământul gol în multe părți, iar pe la adăpost vei aduna zăpada fără niciun rost." (lui Zefirus apoi:) Nu te necăji, Zefirus, tu vei stăpâni sfârșitul acestei lune. Iar în a nouăsprezecea zi vei aduce bucurie și căldură... Spre sfârșit de fevruarie zăpada se va topi toată, lăsând pământul gol, iar ploile ce vor cădea la 25 și 26 ale acestei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mlaștini și, după ce s-au tăiat ierburile și grânele, a pus să fie ars totul”, fapt ce l-a descumpănit pe sultan, care sperase că va găsi grâne și pășuni bogate. Cronicarul turc Sa'adeddin scria că „oastea victorioasă [otomană], necăjită de secetă și foamete, a rătăcit multe zile în acele ținuturi pline de primejdii. Veșmintele ostașilor s-au acoperit de colb și de cenușă, iar nasul și nările lor s-au umplut de praf și de scrum”. Înaintarea s-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]