2,055 matches
-
ales în cele trei epistole adresate domnitorului Barbu Dimitrie Știrbei. Întreprinzând o critică amplă a regimului, scrisorile acestea sunt o adevărată diatribă, folosind o gamă de mijloace din arsenalul pamfletului, de la apelul familiar, în bătaie de joc, la atacul dur, necruțător. Finețea și subtilitatea sunt însușiri mai rar valorificate de R., înclinat, atunci când nu polemizează dur, spre stilul măreț, grandilocvent, câteodată căzând în delir, tinzând spre sublim și neevitând, întotdeauna, ridicolul. Stilul - se poate vorbi de o manieră -, cu efecte oratorice
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
fi trecut câteva decenii de la moartea sa. Refuză categoric să facă literatură în aceste pagini, unde notează și cheltuielile cu lucrările agricole de pe proprietatea sa. Nu ascunde dificultățile întâmpinate în scrierea anumitor cărți, nemulțumirea față de roadele unor nopți istovitoare. E necruțător cu o serie de colegi întru literatură și, fără intenții portretistice, menționează pur și simplu acte menite să îl irite. Sunt interesante și lecturile scriitorului, unele surprinzătoare (James Joyce, Alfred Döblin). El își consemnează și reacțiile față de evenimentele politice ale
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
cronica unei familii țărănești dintr-un sat situat la confluența Neajlovului cu Argeșul, pe locul celui în care S. fusese găzduită în 1918. Aceleași cu ale gazdelor de atunci sunt și numele personajelor centrale. Meritul esențial al cărții e realismul necruțător. Prezentând fapte cotidiene în ordinea succesiunii lor, cu obiectivitatea unei camere de luat vederi, naratoarea dezvăluie un mod de viață primitiv până la sălbăticie, crâncen, abrutizant. Sătenii nu numai că nu au nimic din puritatea morală a țăranilor sămănătoriști, dar sunt
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
Evagrie. Diadoh se deosebește de acesta în special prin faptul că acordă o mare importanță experienței și percepției sau simțului (aisthêsis) intern, cu valoare de criteriu decisiv în discernerea duhurilor. îl apropie de messalianism - și îl separă de un adversar necruțător al acestei orientări, cum este Marcu Sihastrul, cf. p. 000 - și convingerea sa că, deși botezul ne curăță de păcate, nu purifică și duplicitatea voinței, consecință a păcatului (78). Omilia pentru înălțarea la Cer a lui Cristos e interesantă întrucît
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
început: "Orice asemănare cu persoane și situații reale nu este pur întâmplătoare." Autorul face, de asemenea, aprecieri sarcastice asupra unor categorii etnice, asupra unor moravuri sexuale, asupra unor ideologii, încălcând cu dezinvoltură toate regulile corectitudinii politice. în sfârșit, el incriminează necruțător instituții și practici din România, incluzând în carte și o diatribă împotriva modului cum funcționează însăși Televiziunea Română. Nu sunt respectate nici regulile elementare ale politeții. Grid Modorcea reproduce convorbirile sale particulare cu diferite persoane sau descrie mizeria din locuințele celor
O CARTE DE SCANDAL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17120_a_18445]
-
este inovator în nici un fel, nici din punct de vedere narativ și nici ca psihologie a personajelor, romanul său pare foarte "românesc", foarte asemănător ca atitudine și conținut romanelor "obsedantului deceniu" de la noi. Personajele sînt aproape tipuri: activistul îngust și necruțător, "otoritatea" care are de îndeplinit "directivele", tovarășul Voronțov, secondat (ca întotdeauna) de nebunul satului, Petruha, cel care și-a găsit în sistemul sovietic, pentru prima oară în istorie, o "mesiune", comunistul tînăr, Pavel, rupt între lumea nouă din care face
Despărțirea de Matiora by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17160_a_18485]
-
romantismul prin tragismul declarat al confruntărilor, ca și prin replica oratorică sau prin antrenarea atent supravegheată a unui număr mare de personaje. Borgia este compusă ca o suită de scene în care eroii se prezintă și se definesc în lupta necruțătoare pentru putere, la care iau parte familiile Borgia și Baglioni, la fel de orgolioase și de ireconciliante. Victoria nu poartă aici vreun însemn glorios, după cum nici înfrângerea nu este amprentată de eroism tragic. Partea rezistentă a dramei o asigură atmosfera, nu întâmplările
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
au fost vremurile trăite. Prezentând atitudinea unui cetățean și intelectual exemplar, ea sesizează că obsesia ratării îl marchează atât pe epistolier, cât și pe diarist, dar exteriorizarea ei este diferită - umorul înșelător al „bufonului Gary” în scrisori, meditația și luciditatea necruțătoare în paginile de jurnal. Cronică a ultimului deceniu de viață și mod în care un spirit eminamente liber filosofează asupra istoriei, Jurnalul... oglindește zbuciumul creatorului inapt pentru compromis, dar care are slăbiciunea de a scrie piese de teatru la comandă
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
desăvârșiți, adică din oameni fără pată din punct de vedere moral și spiritual. Păcătoșii sunt, așadar, excluși din această venerabilă și imaculată instituție, din pricina condiției lor. Idealul donatiștilor, ca al oricărei mișcări elitiste din epocă, rămâne martiriul, iar dușmanul lor necruțător, puterea laică identificată, desigur, cu Imperiul Roman. Biserica donatistă are la origine situația dramatică pe care persecuția lui Dioclețian a creat‑o în sânul comunităților creștine din Africa (303‑305). În timpul acestei persecuții, nu doar unul dintre episcopii nord‑africani
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
congestii cerebrale -, fusese măritată, pe rând, cu marele vistiernic Dumitru Buhuș 87 și cu serdarul Ștefan [cel tăiat de Vasile Lupu, fiindcă a luat parte la uneltirea lui Gheorghe Ștefan 88], a rămas văduvă. ... ea era deseori provocată de bolile necruțătoare Cronicarii români n-au fost întotdeauna preocupați de cercetarea pricinilor care provocau morțile voievodale. Pentru ei, Voievozii, cei mai mulți insuportabili - pedepsiți câteodată prin maziliri, pierderi ale averilor acumulate ilicit și pribegii umilitoare, nu mureau pur si simplu. Când catadicseau să vorbească
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
veri fără cinste, tot într-un chip și cu o certare se vor certa”396; răspunzători erau făcuți autorii - ce urmau să-și piardă și averea, „încă-ș va piiarde bucatele” -, dar și deopotrivă, sfătuitorii și complicii 397. Și Biserica era necruțătoare cu răpitorii: Canonul 27 al celui de-al IV-lea Conciliu Ecumenic și Canonul 92 Trulan îl pedepsesc pe răpitor cu anatema și nu-i iartă nici pe cei care l-au ajutat 398. Apropiații victimei îi puteau omorî pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
feciorii ei” 538), autorii letopisețelor se mulțumesc cu minimum de informație când vine vorba de femei: „într-aceaia vréme și mama lui Costandin vodă, jupâneasa Stanca, au murit și cu cinste i-au făcut pogribaniea în București” 539. Victime ale bolilor necruțătoare Radu Greceanu nu putea fi satisfăcut cu consemnarea - în cazul morții Stancăi, mama lui Constantin Brâncoveanu - a unei știri seci, știind el - cu siguranță - eforturile depuse de Vodă pentru găsirea unor lecuitori (Brâncoveanu îl cerea cancelarului Mihail Teleki pe medicul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Lewis McGregor (Honigberger Îi grafiază altfel numele), Henry Lawrence (1806-1857) și William Godolphin Osborne (1808-1889), pentru ca tușa definitivă a savantului francez - „e imposibil să arăți cea mai mică simpatie pentru acest feudal cu obiceiuri neroniene” - să fie nu mai puțin necruțătoare, cf. Csoma de Kőrös VIII, n. 23. Vom vedea Însă că Honigberger păstrează o distanță strategică față de Dhian Singh, fiind Într-un moment chiar mai deschis față de Ghulab Singh (vezi episodul discuției dintre acesta și Honigberger, În timpul „neutralității” rajahului, Înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
deteriorarea interesului pentru indianistică În India și În Europa, considerând deplorabilă calitatea majorității cercetărilor efectuate de generația sa1. Dar interesul pentru Panjab va spori mai ales grație unor inițiative cum este aceea a lui Honigberger. Jules Mohl, secretarul neobosit și necruțător al Société Asiatique- și chiar al ideii de orientalistică În secolul al XIX-lea2 -, semnala În unul dintre celebrele rapoarte anuale de la Paris (redactate fără Întrerupere Între 1840 și 1867) că „s-a format la Lahore o asociație pentru explorarea antichităților
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
relația dintre Miron Grindea și tatăl său capătă, în cele din urmă, aceeași notă de proces-verbal. Ceva mai izbutit, înfățișând cu siguranță medii sociale pe care S. le-a cunoscut bine, este celălalt roman, Vadul hoților. Un observator obiectiv și necruțător surprinde acum viața unui orășel de graniță în zilele premergătoare și în acelea de început ale întâiului război mondial. Săgețile critice nimeresc adesea la țintă, personajele - ofițeri, funcționari locali, oameni de afaceri - au consistență, atmosfera e tensionată, încărcată de semnificații
SAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289519_a_290848]
-
cotidianul israelian, o abjurare. Dimpotrivă, este o formă de adeziune, cenzurată însă de o retorică antiromantică, prin paradox, calambur, joc de cuvinte și frecvent autoironie. Autorul refuză solemnitatea banală, clișeul lozincard, stilul truismelor oficiale. Tristețea unor lumi dispărute sub asaltul necruțătoarei sete de bani a secolului, materialismul plat, impostura îi smulg un oftat deloc jucăuș, iar în text domină demitizarea. Patriarhul Moise își trimite solii în Canaan, ei fiind ipostazieri ale agenților Mosadului; rapoartele acestora vorbesc despre o „țară mică cu
SCHECHTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289549_a_290878]
-
dezvăluie relațiile adevărate din sânul familiei. Copiii din prima căsătorie nu se înțeleg cu cei din a doua, iar tatăl, pentru a păstra unitatea familiei, este dur și justițiar. Când mezinul, Niculae, face mofturi la masă, mâna tatălui îl lovește necruțător. Din primele douăzeci de pagini cititorul ia cunoștință de toate problemele familiei: existența celor două loturi de pământ și lupta pentru a le păstra neștirbite, disensiunile dintre frații vitregi, planul de a fugi la București al lui Paraschiv, Achim și
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
tânărului ziarist, după care, jignită și înspăimântată de fapta ei, evită să îl mai vadă. Fericirea lui Paul Ștefan a fost, și pe un plan, și pe celălalt, scurtă, istoria, care se arătase binevoitoare cu el, se dovedește a fi necruțătoare. P. voia să continue această cronică și a lăsat în manuscris un număr de pagini care urmăresc destinul personajului central, Paul Ștefan. Acesta e arestat, întâi, pentru acțiuni antifasciste, apoi din nou, după 23 august 1944, din cauza bănuielii că, sub
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
analistei posibilitatea de a releva în chipul cel mai plauzibil virtuțile unei creații prozastice exemplare. Examinând întreaga operă a scriitoarei, exegeta îi demonstrează originalitatea, valoarea excepțională, dată de convertirea, în romane, a confesiei din primele scrieri în „observație rece, tăioasă, necruțătoare”, în scrutarea umanității din lumea românească urbană cu „ochiul rece al adevărului”. E ceea ce și-a propus, de altfel, cu mijloace personale, și T.-A. însăși, în romanele sale. Caracteristice sunt propensiunea spre introspecție, autoanaliza, interesul pentru adolescență, pentru psihologia
TUDOR-ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
de multă vreme de câțiva colegi, i se inventează culpe, i se aduc acuze lipsite de temei. Hărțuit, chemat zilnic pentru a-și prezenta demisia, boicotat de studenții instigați, atacat în presă, se vede în curând doborât de o boală necruțătoare. Autoarea mizează pe „cazuri de conștiință”, morale și imorale, a căror rezolvare rămâne să și-o asume cititorul. Alt roman poartă titlul Astă vară n-a fost vară... (1996), continuat în stil intertextual pe o pagină interioară: „Numai un potop
URSACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
adus multe ponoase, printre care și critica lui Titu Maiorescu într-o serie de articole (Observări polemice, Beția de cuvinte, Răspunsurile „Revistei contimporane”). E aici o „execuție magistrală” (G. Călinescu), unde criticul junimist procedează metodic, minuțios, cu o fervoare rece, necruțătoare, extrem de eficientă, în vreme ce replica lui U. (Noua direcțiune din Iași), în pofida justeții unor puncte de vedere, rămâne inconsistentă, neputincioasă. Ca scriitor, U. este un meșteșugar. Nu se poate vorbi despre primul deceniu de roman românesc fără a consemna scrieri precum
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
al Olgăi Greceanu despre începuturile picturii naționale, iar Virgil Carianopol cu Popas în literatură, unde dezaprobă invidia, egoismul ce caracterizează tagma scriitoricească și aduce un elogiu modestiei unor poeți ca George Gregorian, I. Gr. Periețeanu și Iovan Ducić. O recenzie necruțătoare la traducerea lui N. Bogdan din Plutarh, Viețile paralele ale oamenilor iluștri: Alexandru cel Mare și G. Iulius Caesar, îi aparține lui N.I. Barbu. Din când în când se includ și epigrame iscălite G. L. (George Lesnea) sau Marin Găiseanu
VERITAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290494_a_291823]
-
Horea Poenar, „Elegiile din Regensburg”, ST, 1995, 1-2; George Vulturescu, La Nord de... Nord, VTRA, 1995, 3; Cornel Moraru, Alte poeme ale Nordului, VTRA, 1995, 3; Aurel Pantea, „Elegiile din Regensburg”, APF, 1995, 5-7; Ion Mureșan, O instanță melancolică și necruțătoare, TR, 1996, 10; Aurel Pantea, Recviem pentru omul european, F, 1996, 6; Al. Pintescu, Andrei Zanca sau Modelul cultural european, PSS, 1996, 8; Perian, Scriitori, 144-147; Ovidiu Moceanu, Experiența lecturii, Brașov, 1997, 69-70; Pop, Pagini, 254-259; Vasile Baghiu, Andrei Zanca
ZANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
Ewers, Karl Hans Strobl. Inteligență disociativă, neafiliată, desăvârșit autonomă, pasiune intelectuală, pentru care ideile trec pe primul plan, iar autorii și cărțile devin pretexte de nesfârșit distinguo; aversiune declarată contra gândirii practice și sentimentalismului de ordin cultural sau național; causticitate necruțătoare față de ideile acceptate, de idola tribus; ironie, care este atitudinea sa înaintea vieții și a comodității de judecată contemporană, fie că se situează tradițional, fie că se reclamă de la spiritul de neliniște postbelic, soluționat prin misticitate sau surogate teologice; criteriu
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
despre omul Ilie Borziac ; așa cum remarca și Andrei Vartic<footnote Andrei Vartic, Ilie Borziac la poarta simbioticului, în Gh. Postică (sub red.), Ilie Borziac la 60 de ani. Biobibliografie, Chișinău, 2008. footnote>, viața sa a fost întunecată, nu o dată, de necruțătoare tragedii ale familiei sale. A fost doborât de acestea, dar a avut puterea să se ridice, să renască, să continue să cerceteze, să scrie, să publice, să-și reia viața aproape de la capăt. Nedreptele situații prin care a trecut nu
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]