1,669 matches
-
în Paulhan și Bourgeois, 1995). Scala de evaluare a stresului în spital elaborată de aceștia detectează, printre cele zece situații medicale cele mai stresante, trei care sunt legate de lipsa de comunicare cu personalul spitalicesc: - lipsa de informare în legătură cu diagnosticul; - necunoașterea rezultatelor sau motivelor tratamentului administrat; - neprimirea unor răspunsuri la întrebările puse personalului medical. Această lipsă de comunicare nu dăunează numai confortului moral al pacientului, ci poate avea incidențe și asupra evoluției bolii. De aici rezultă că posibilitatea de a-și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
dintre un eveniment traumatic și un moment al psiho-afectivității copilului, ambele aflate în strânsă relație cu construirea propriei imagini sexuate. În zilele noastre, condițiile de detenție ale anumitor încarcerați prilejuiesc dezvoltarea unor reacții psihologice care pot părea surprinzătoare în cazul necunoașterii tipului specific de identificare cu agresorul, numit „sindromul Stockholm”, după numele orașului în care a fost observat pentru prima dată. „El se traduce prin instalarea durabilă (chiar și după eliberare) a unui comportament paradoxal al încarceratului, care simte stimă și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
fără ca termenul „izolare” să fie utilizat încă. Al doilea sens este deja sugerat în 1914, atunci când, într-un articol intitulat „Rememorare, repetiție și perlaborare”, Freud semnalează existența unei forme particulare de „uitare” în nevroza obsesională, „suprimarea legăturilor dintre idei, o necunoaștere a concluziilor ce trebuie trase din ele și o izolare a unor amintiri”. O studiere aprofundată a acestui tip de izolare va fi efectuată însă abia în 1926. Numeroși autori au studiat apoi această apărare, privilegiind mai mult sau mai
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
două perturbări grave ale relațiilor sale cu anturajul (Ruszniewski, 1995). Pe de o parte, anturajul se poate lăsa înșelat de această „iluzorie indiferență”, punând-o pe seama unei incapacități de a înțelege gravitatea diagnosticului. Calmul aparent va fi o sursă de „necunoaștere, de neînțelegere și de nerăbdare” din partea apropiaților pacientului. Pe de altă parte, chiar dacă familia sau prietenii intuiesc ce se ascunde în spatele tăcerii pacientului care va muri, ei pot suferi intens din cauza lipsei de comunicare autentică. Într-un domeniu foarte diferit
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cuvântul Verleugnung începând cu 1908-1909, atunci când abordează dezvoltarea psihosexuală a copilului și mai ales a micului Hans (1909a/1979), apoi în legătură cu teoriile sexualității infantile (1907/1985, 1908a/1985): una dintre ele constă în atribuirea de penis tuturor oamenilor și reflectă necunoașterea diferenței dintre sexe. În analiza fobiei micului Hans, Freud (1909a/1979) semnalează că refuzul de a admite absența penisului este o prejudecată obișnuită în faza falică și care dispare pe măsură ce principiul realității câștigă teren în fața principiului plăcerii. În „Organizarea genitală
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
inteligenței, a formulat problema interesantă a fericirii, încercând să explice cauzele acesteia. Deși în viziunea filosofului fericirea apare ca ceva greu de definit, cu deosebire la nivelul celor neinițiați, fericirea este acel ceva care-l poate trimite pe om în necunoaștere, inducându-l în eroarea de a se considera drept bun când de fapt nu este. Totuși, fericirea este acel ceva care îl pune pe om în mișcare, pentru ca, prin inteligența lui, să descopere rostul lucrurilor, să dea acestora claritate și
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
formula judecăți evaluative, de tip abstract, dar, pe de altă parte, se poate justifica și prin faptul că domeniul filmului este unul care de-abia pe la vârsta de 6-7 ani devine un domeniu de interes pentru copii (deci există o necunoaștere sau o slabă cunoaștere a acestui domeniu). Scăderea despre care vorbeam, deși continuă, nu e constantă, explicația putând fi aceea că între 7-10 ani și 11-14 ani există un salt de dezvoltare pentru copil, însoțit poate de o modificare a
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
a reprezentat, în baza unei procuri, un cetățean străin, într-un proces de înfiere a unui copil din București. Procesul a avut loc la Tribunalul Călărași. Pentru a-și motiva fapta neconformă cu statutul de procuror, doamna Nicolai a invocat necunoașterea legii. La o lună după acest incident, doamna Nicolai a părăsit magistratura"333. Concluzia, formulată de președinte în cadrul unei conferințe de presă ce a urmat emiterii comunicatului cu pricina, era cât se poate de clară: "Analizând performanța profesională și incidentele
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
la fel. Dimpotrivă, constituie greșeală și nu eroare situația în care, în aceleași condiții, un alt medic, cu o specializare și un nivel de pregătire asemănătoare, era în măsură să evite prejudiciul, care s-a datorat neglijenței, nerespectării normelor tehnice, necunoașterii, îndoielii omisive, superficialității sau inaptitudinii. Aceste greșeli sunt în realitate false erori și ele angajează responsabilitatea. Mai mult, în funcție de încercarea de a ne explica aceste noțiuni din perspectivă civilă sau, respectiv, penală, s-ar putea să avem surpriza să constatăm
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
și control a factorilor de răspundere ai clinicii de urgență în cauză, cărora li se impută: (1) atitudinea tolerantă față de încălcările repetate ale Regulamentului de ordine interioară al clinicii; (2) ambiguitate în numirea medicului coordonator al clinicii de urgență; (3) necunoașterea de către personal a obligațiilor de serviciu ce țin de responsabilitatea întocmirii și păstrării în bune condiții a documentelor medicale în arhiva spitalului, cu atât mai mult cu cât spitalul nu a putut pune la dispoziția Comisiei de Disciplină copiile foilor
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
păstrării în bune condiții a documentelor medicale în arhiva spitalului, cu atât mai mult cu cât spitalul nu a putut pune la dispoziția Comisiei de Disciplină copiile foilor de observație privind pacientul, copii care au fost obținute de la familie; (4) necunoașterea situației de insubordonare existente în clinică și nesancționarea promptă a abaterilor. De asemenea, Comisia a constatat și o lipsă de asumare a răspunderii din partea medicului coordonator, dar și a celorlați medici care asigurau garda în clinică, medici care ar fi
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
vorbesc de la sine“ - res ipsa loquitur. Se consideră 1 că „progresul medical se asigură prin acceptarea oricăror riscuri utile bolnavului și prin neacceptarea celor insuficient evaluabile și previzibile, a celor ce rezultă din încrederea orgolioasă în forțele proprii sau din necunoașterea tehnicii și aparaturii, ce rezultă din încălcarea conștiinței medicului asupra propriilor sale limite“. Înainte de a analiza modalitățile propriu zise ale răspunderii medicale - disciplinară, penală și civilă - așa cum rezultă ele din prevederile legislative în vigoare, este necesară, și aici, abordarea problematicii
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
acestora; - asistența medicală a părții vătămate sau a decedatului s-a făcut fără consimțământul acestuia - cu excepția situațiilor în care îngrijirile medicale s-au acordat ASIGURĂRI, DESIGUR 215 în interesul părții vătămate sau a decedatului în lipsa unor investigații complete ori a necunoașterii datelor anamnezice ale acestuia datorită situației de urgență, iar partea vătămată sau decedatul nu a fost capabil, datorită circumstanțelor, să coopereze când i s-au acordat îngrijirile medicale; în acest din urmă caz, asigurătorul nu recuperează sumele plătite drept despăgubiri
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
nesusținerea din punct de vedere politic a proiectelor de interes național; • interferența grupurilor de interese; • reacția negativă a celor afectați negativ de desfășurarea proiectului; • nepotrivirea culturală între obiectivele, activitățile proiectului și mediul în care se desfășoară, apărută ca urmare a necunoașterii valorilor, cutumelor locului respectiv; • dispariția problemei pentru care a fost creat proiectul inițial; • factorii naturali (dezastre naturale, războaie). Riscul în domeniul proiectelor este inevitabil. Aplicarea fiecărui proiect se bazează pe consumuri certe de resurse și pe estimări viitoare, incerte nesigure
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
suficiente. Este "chipul lui cel tainic/ de care nu știe/ încă având hotar/ mintea ia forma lucrurilor cunoscute/ dar ajungând la cel fără chip/ se face fără chip"6. Chipul sufletului, nevăzut de minte, rămâne retras în ascundere, acoperit de necunoaștere. Iar aici a nu cunoaște înseamnă a nu vedea, a măsura în limitele cogitabilului, în forma pe care o comunică vizibilul. Nu poate fi cunoscut decât ceea ce se vede, imaginea expusă în care lucrurile se formează în gândire, gândire care
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
începutul: iubirea, "înțelepciune fără sfârșit"69. E o cunoaștere acoperită, a divinului care nu își arată fața, dar care se descoperă în imagini, strălucind în retragere. Astfel încât mintea, ajungând la cel fără chip, se face ea însăși fără de chip, adică necunoaștere, cunoaștere neștientă 70: "numai taină și numai dar/ nevăzut/ deasupra adâncului/ inimii/ fără să știu/ fără să pot înțelege"71. Darul nevăzut e dăruirea însăși, a luminii cunoașterii apofatice, negintuiție revelatoare, donație a invizibilului care ne vede: "Din câte știm
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
deasupra adâncului/ inimii/ fără să știu/ fără să pot înțelege"71. Darul nevăzut e dăruirea însăși, a luminii cunoașterii apofatice, negintuiție revelatoare, donație a invizibilului care ne vede: "Din câte știm/ ce nu știm, e lumină", iar "toate cunoscând/ desăvârșirea necunoașterii începe"72. Imaginea divină se profilează ca răsturnare a înaltului într-un chip ne-închipuit, revers al feței, chemând la ștergerea înfățișării, la întoarcerea chipului uman în (spre) întunericul supra-luminos73. Retragerea în imaginea ce apare la distanță și intrarea în
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
dar desfășoară drumul, iar drumul străbate nevăzutul în posibilul îndepărtat al deja-vederii, trece prin vălul imaginii ca, de pildă, atunci "când, pe plajă, răsfir scoicile și nu știu/ că-n El sunt cum nu știe oglinda". Un drum neștiut - al necunoașterii - spre chipul nevăzut în care tot ce se creează se oglindește. Intermediul acestei transformări este locul imaginii, posibilul imposibilului. "Înaintea splendorii", conform acestei adevărate asceze estetice 85, a crea înseamnă acum a imita sau a urma decreația divină, a învăța
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
astfel lucrul de care totuși se îndepărtează: fenomenologia rămâne presupoziția de nedepășit a hermeneuticii. Pe de altă parte, fenomenologia însăși nu se poate constitui fără o presupoziție hermeneutică" (Paul Ricœur, Eseuri de hermeneutică, Editura Humanitas, București, 1995, p. 36). 16 Necunoaștere revelatoare ("ce multe tărâmuri nu te cunosc/ ce multe ape nu te scaldă"), întrucât ea înseamnă o smulgere din cunoașterea exterioară, o descojire și o golire treptată a straturilor realului, până la ceea ce se dă ca de sine cunoaștere "a miezului
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
p. 266). 73 "În norul cel întunecos" (III Regi, 8, 12), "în negură" (II Paralipomena, 6, 1). În acest întuneric supra-luminos - spune Dionisie Pseudo-Areopagitul în Teologia mistică, II - dorim să ajungem, și să vedem, și să cunoaștem, prin nevedere și necunoaștere, ceea ce-i mai presus de vedere și de cunoaștere, ceea ce-i nevederea și necunoașterea în sine - căci aceasta înseamnă a vedea și a cunoaște cu adevărat" (Numele divine. Teologia mistică, Institutul European, Iași, 1993, p. 150). 74 În Introducerea la
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Paralipomena, 6, 1). În acest întuneric supra-luminos - spune Dionisie Pseudo-Areopagitul în Teologia mistică, II - dorim să ajungem, și să vedem, și să cunoaștem, prin nevedere și necunoaștere, ceea ce-i mai presus de vedere și de cunoaștere, ceea ce-i nevederea și necunoașterea în sine - căci aceasta înseamnă a vedea și a cunoaște cu adevărat" (Numele divine. Teologia mistică, Institutul European, Iași, 1993, p. 150). 74 În Introducerea la Initia philosophiae universae (conferințele de la Erlangen), Schelling subliniază caracterul inexplorabil al acestui Prius absolut
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
81). 83 Excluzând aprezentabilul, "pictura smulge privirea de atracția pământului, de fascinația singurului ei peisaj" (Jean-Luc Marion, În plus. Studii asupra fenomenelor saturate, Editura Deisis, Sibiu, 2003, p. 75). 84 Este modul de a-l slăvi pe Dumnezeu prin cunoașterea necunoașterii, adică "prin negarea tuturor celor existente, cum fac sculptorii, care îndepărtează tot ce împiedică vederea clară a ceea ce-i ascuns, și care scot la iveală frumusețea cea adevărată și ascunsă prin simpla luare." (Dionisie Pseudo-Areopagitul, Teologia mistică, II). În mod
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și care scot la iveală frumusețea cea adevărată și ascunsă prin simpla luare." (Dionisie Pseudo-Areopagitul, Teologia mistică, II). În mod analog, pictarea chipului ascuns al peisajului dezafirmă orice determinație a vizibilului care voalează, "ca să cunoaștem într-un mod neacoperit acea necunoaștere acoperită de toate cele cunoscute în toate cele existente și ca să vedem acel întuneric supranatural ascuns de toată lumina aflătoare în cele existente" (op. cit., p. 150). "Negația - comentează J.-L. Marion -, departe de a deschide către vid, degajează și sublimează
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
reduce acest silogism la o pură petitio principii, căci argumentul nu constă, în majoră ca și în minoră, decât în a afirma că ideea de Dumnezeu, fiind clară și distinctă, dovedește că existența aparține naturii sale. VI.7. Cunoaștere și necunoaștere a Dumnezeului infinit O altă ambiguitate în cartesianism este noțiunea de infinit. Aici Descartes își manifestă din nou acordul cu Sfîntul Toma: ) Este o mărturisire stranie din partea cuiva care nu plasează în câmpul cunoștințelor noastre posibile decât ideile clare și
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
mijloc Nevoia de independență: a) alternanța între un concept de sine rudimentar și a unor standarde nerealiste prea înalte; b) nemulțumire legată de intervențiile părinților și dorința de independență; c) preocupări excesive legate de propriul corp; d) apare sentimentul de necunoaștere a sinelui; e) părere „proastă” despre părinți, investiție emoțională redusă în aceștia; f) efort de stabilire a unor noi prietenii; g) auto analiză amplificată cu perioade de nemulțumire personală. -Interese profesionale: a) interese intelectuale mai pronunțate; b) dezvoltarea intereselor creative
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]