1,441 matches
-
tine și ca și mine, murmurase. Dar Faulques făcuse semn cu capul că nu. Știe mai bine ca noi, zisese. Și-i place. Apoi ridicase aparatul, ca să focalizeze pe chipul copilului: ochii, ochii ca de chiciură, și zâmbetul neîndurător și necurat. 17. - Sper să nu te deranjeze prea tare, a spus Ivo Markovic. Se așezase pe treptele scării, cu mâinile Încrucișate În poală, Învăluit În lumina roșiatică ce intra pe fereastra dinspre apus. Făcea gesturi calme și cuviincioase, ca de obicei
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cu un interes cuviincios. Cum s-a simțit femeia care a fost aici? O clipă, cei doi bărbați s-au Înfruntat din priviri. Apoi pictorul de război a zâmbit. - Liniștită, presupun. Până la un punct. A spus că asta era ceva necurat și teribil. - Vezi? Despre asta vorbesc. Deci nu ești un pictor atât de prost cum spui. În ciuda atâtor unghiuri și linii drepte și a atâtor umbre lungi. A ridicat brațele, cuprinzând În acel gest Întreaga frescă. Apoi și le-a
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ale forțelor răului. Rareori și-a aflat pesimismul o imagine mai adecvată”50. Iar Hans Jonas Îi Întărește spusele: „Pesimismul maniheenilor a inventat aici expresia imaginativă extremă a unei viziuni negative a lumii: toate componentele naturii Înconjurătoare provin din stîrvurile necurate ale puterilor răului”51. Este cu siguranță o judecată pripită; vom vedea În curînd de ce anume (vezi, În continuare, secțiunea 5). După ce Spiritul Viu și-a Încheiat misiunea demiurgică și Lumea a luat ființă, fiecăruia dintre cei cinci Fii ai
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ghinion; ceva grav; greață; greu; gri; groaznic; grozavă; holeră; incapacitate; infect; inimă; insuportabilă; invaliditate; îmbolnăvire; îngrijorare; însănătoșire; fără leac; lecție; lene acută; leneș; lipsa de anticorpi; lovitură; lungă; medici; medicină; microbi; migrenă; miopie; de moarte; moleșeală; molipsitor; mort; moșneag; necruțătoare; necurată; de nedorit; negativ; neîncredere; nemiloasă; neplăcut; nesănătos; nesiguranță; nesuferită; nevoiaș; niciodată; nimănui; oboseală; obstacol; organ; pacient; parkinson; pasăre; părere de rău; pecetluit; pierdere; policlinică; posibilitate; povară; psihic; fără putere; puternică; regim; remediu; România; sănătos; scaun; scîrbă; scoală; sedentarism; semn; sensibilitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
treaz; stă treaz; trezit; vacanță; veghezi; veșnic; vin; visînd; vrem; zilnic; toată ziua; ziuă; zzz (1); 788/158/59/99/0 drac: rău (127); diavol (61); iad (60); răutate (48); negru (44); coarne (41); înger (29); roșu (25); demon (24); necurat (24); urît (23); împielițat (16); satana (14); frică (12); păcat (10); dușman (5); întuneric (5); copil (4); infern (4); ispită (4); mort (4); necuratul (4); rac (4); satană (4); cu coarne (3); malefic (3); mare (3); Michiduță (3); sfînt (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
diavol (61); iad (60); răutate (48); negru (44); coarne (41); înger (29); roșu (25); demon (24); necurat (24); urît (23); împielițat (16); satana (14); frică (12); păcat (10); dușman (5); întuneric (5); copil (4); infern (4); ispită (4); mort (4); necuratul (4); rac (4); satană (4); cu coarne (3); malefic (3); mare (3); Michiduță (3); sfînt (3); strașnic (3); (2); afurisit (2); basm (2); chin (2); coadă (2); cruce (2); de copil (2); durere (2); eu (2); foc (2); neastîmpărat (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
impunere; incertitudine; indiscutabil; infinit; informație; infractor; instantaneu; interes; istorie; a împlini; încercare; încredere; îndoielnic; înfăptuit; înșelătorie; o întîmplare; înțelepciune; învățătură; judecată; laudă; legal; lucra; lucru făcut; lucruri; lume; material; măreață; măreț; măreție; mers; mic; mijloc; miraculos; miros; mînă; mod; motiv; necurat; necuviincioasă; negîndit; negru; neînțeles; nelegiuire; neschimbat; obicei; obiect; obiectivitate; om; operă; oră; oricum; palmă; palpabil; pas; păcat; penal; petrecut; plăcere; plăcut; poliție; posibilitate; pot; poveste; practic; pragmatic; premiu; președinte; prins în; problemă; promisiune; punct; putere; puțin; rar; răspuns; realiza; reușit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sentiment (8); speranță (8); bucurie (7); imaginație (7); meditație (7); cuvînt (6); ascuns (5); departe (5); emoție (5); vise (5); amintiri (4); cap (4); gîndire (4); iubire (4); pozitiv (4); zbor (4); cunoștință (3); deștept (3); îngîndurat (3); nebun (3); necurat (3); părere (3); pervers (3); plan (3); rațiune (3); senin (3); visare (3); voință (3); abstract (2); aluzie (2); aproape (2); atenție (2); cunoaștere (2); cuvinte (2); fapt (2); frămîntare (2); gînditor (2); griji (2); inimă (2); inteligent (2); iute
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vreau; vulcan; vultur (1); 808/232/77/155/0 murdar: curat (142); urît (51); noroi (46); jegos (44); neîngrijit (29); mizerie (25); nespălat (23); pătat (23); negru (20); glod (13); copil (11); gunoi (11); haină (10); pată (10); scîrbos (9); necurat (8); pămînt (8); praf (8); haine (7); neplăcut (7); jeg (6); apă (5); muncitor (5); țigan (5); dezgust (4); dezordine (4); igienă (4); impur (4); împuțit (4); murdărie (4); de noroi (4); om (4); porc (4); săpun (4); sărac (4
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mă interesează; ipocrit; irelevant; istorie; închisoare; încurcat; îndoială; înstrăinat; înșelăciune; întreținere; joc; jug; legist; Lupu; mafiot; manipulare; mașini de lux; Mazăre Radu; militar; și mincinos; mincinoși; minciuna; miniștri; mită; mitocan; Moldova; moral; a naibii; nașpa; neadevărat; nebun; nebunie; necinstit; necunoscut; necurat; nefiresc; neimportant; neînțelegeri; neînțeles; nesigur; nesimțire; normal; nou; oameni; obositor; om de stat; om social; Oprea; papagalii; parșiv; pas; păcat; penibil; pervers; plan; plăcere; PLDM; PNL; policlinică; polis; politician gras; poliție; popor; porc, furt, prostie; porc; porci; practic; praf; prefăcuți
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ipocrit; iritat; izbîndă; împăcare; încet; închisoare; încruntare; încruntat; înfricoșător; lac; lacrimă; laș; lemn; limitat; liniște; lovitură; lung; lup; macabru; marginalizat; mascul; mașină; medicament; merge; meschin; mințit; de mirare; mînă; moarte; mrrrr; mult; al naibii; nașpa; neadecvat; neajutător; neant; neascultător; necesar; necurat; nedisciplinat; negativ; negativitate; negru+roșu; neîncrezut; neînțelegător; neînțeles; neliniște; nenorocire; nepăsare; neplăcere; neplăcut; nereal; nesănătos; nesimțit; nesuportat; nevoie; normal; nul; obstacol; de ocolit; om fără suflet; opusul binelui; orb; organ; pedeapsă; persoane; pervers; peste tot; peste; pistol; pîrîu; politică; politician
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
inutilă; inversiune; invidios; iubește; împăcare; înfumurat; îngrozire; înșeală; întunecat; lacom; lacrimi; lăcomie; legume; leneș; lipsă de control; love; lume; lume rea; lup; mai; matematică; măcinare; medic; milă; minciună; mizerie; mîhnire; moarte; de moarte; monstru; motiv; muncă; națism; nebun; nebună; nebunie; necurat; nedescrisă; nefericire; negativitate; negricios; neiubit; neîncredere; neliniște; nemaipomenită; nenorocire; nepăsare; nesuferit; niciodată; non-suportabil; obraz; om rău; oraș; ostilitate; pagube; păianjen; părinți; pedeapsă; persoană; pierdere de timp; plăcere; plîns; poftă; politică; popă; prieten; probleme; puternic; puțină; ranchiunos; răzbunător; reacție; rea-voință; repulsie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
obține doi schilozi, doi infirmi, El 1 fiind cu ușurință împins spre "etică" și liniștea căsniciei aflată sub mortală rutină, Ea 1 lăsată într-o halucinantă nedumerire și dezamăgire. Finalul piesei intenționează o subtilă și legică dialectică a evenimentelor, puterile necurate își devorează proprii slujitori ultimul pe care rafala "mașinii de vînt", de intensități apocaliptice, îl mătură, ca pe orice alt gunoi, este "El la puterea N" el (prietenul, fratele, tînărul, dînsul, dumnealui, excelența sa, amantul, preotul). Constantin Popa Personajele: El 1
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ea a căpătat suflare și s-a coborât pe munte înapoi. Aicea a găsit două bucăți de fier și de iuțeală mare ce avea înăuntru le-a mâncat. Din aceasta a purces ș-a făcut doi băieți de gemene, doi necurați și anume: pe cel șchiop, dar cuminte, și pe celălalt mai prost."188 Pământul este creat din "lutul din mare" adus de necurat, desăvârșit de "suflarea divină": "Dumnezeu a suflat și turta a început a crește până când n-a mai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
avea înăuntru le-a mâncat. Din aceasta a purces ș-a făcut doi băieți de gemene, doi necurați și anume: pe cel șchiop, dar cuminte, și pe celălalt mai prost."188 Pământul este creat din "lutul din mare" adus de necurat, desăvârșit de "suflarea divină": "Dumnezeu a suflat și turta a început a crește până când n-a mai putut-o ținea și a lăsat-o pe apă".189 Focul ca și celelalte elemente se înfățișează dual: preexistent, ca adjuvant al plăsmuirii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a nu răsări soarele, la un pârâu sau la o fântână și aduce "apă neîncepută", nevorbind cu nimeni și având grijă să nu o vadă cineva. Apa adusă este descântată cu ajutorul cuvântului: "Ceasul rău cu spăriat / Ceasul rău cu duh necurat / Ci te ia pe cale, / Pe cărare / Și du-mi-te-n mare; Că acolo este / O mreană galbenă / Cu coada geamănă / C-un ochi de foc / Și cu unul de apă / Stinge pe cel foc. / Așa să se stingă / Și ceasul rău, / Ceasul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
du-mi-te-n mare; Că acolo este / O mreană galbenă / Cu coada geamănă / C-un ochi de foc / Și cu unul de apă / Stinge pe cel foc. / Așa să se stingă / Și ceasul rău, / Ceasul greu / Ceasul de spăriat / Și cu duhul necurat: / Din fața obrazului / Din creierii capului. / Din inimă, / De sub inimă. / Din ficați, / De sub ficați, / Din carne, / De sub carne. / Din ciolane, / De sub ciolane. / Din toate ciolănelele, / Din toate încheieturile. / Să nu rămâie rău de leac / Ca un fir de mac, / În patru
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe deasupra Sfântul Ilie și va trâmbița, și toate sufletele oamenilor vor ieși din movilă în chip de oi și de capre. Oile le-a despărți Dumnezeu, și or fi ale lui Dumnezeu, le va lua în rai, iar caprele, celui necurat, le va lua și le va duce la el în iad.414 În Ajun de Sfântul Ilie, în Basarabia este obiceiul ca fetele să se ducă noaptea pe locurile unde este semănată cânepă, se dezbracă de cămașă și se tăvălesc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
foc. În afară de acest obicei, se mai făcea un foc în grădini, pentru a afuma pomii ca să fie mai roditori, iar cu tăciunii rămași se afumau casa și grajdul, pentru a sfinți gospodăria, ferind-o de toate răutățile și de spiritele necurate.424 O altă datină închinată "focurilor", în jurul cărora se joacă alteori se fac "roți de foc" care se rostogolesc de pe dealuri datină păstrată aproape peste tot teritoriul românesc, cu denumiri specifice Alimori, Priveghi, Hodăițe, Hodaize, Hopaize, Opaiț se sărbătorește la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pentru vindecarea unor boli, era folosit "cercul de fier al unei roți de car" prin care se trecea bolnavul de nouă ori, la o răscruce de drumuri, în afara satului, la răsăritul soarelui. Călătorul, prigonit, la drum de noapte, de duhuri necurate, "zgâria pe pământ" o roată cu patru spițe și se așeza în mijlocul roții, unde se întâlneau spițele. Roata solară, cu rol apotropaic, se grava pe porțile maramureșene, în vârful stâlpilor monumentali, iar, în Bucovina, se întâlnesc și astăzi stâlpi funerari
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
holdele de grindină și vijelii. Sânzienele se deosebesc de Iele sau de Rusalii care sunt considerate malefice, dar pot deveni forțe distrugătoare dacă le este nesocotită ziua, aducând grindină și piatră sau boala numită "luatul din Drăgaică". Pentru alungarea duhurilor necurate, de Sânzâiene se aprind focuri și se merge cu făclia, înveșnicindu-se, astfel, relația "de sânge" dintre lună și soare: "Pe raze de soare, / Pe scursuri de mare, / Țese / Iana, țese, / Războiaș de fier, / Suluri de oțel / Cu spată de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vesti timpul, dar având și rol apotropaic. Astfel, în concepția arhaică, datorită darului său de a cânta în momente de cumpănă ( de exemplu, la cumpăna nopții), cocoșul este pus paznic la hotarul dintre bine și rău, după cântecul lui spiritele necurate își pierdeau puterea. Cântecul cocoșului simbolizează primenirea spațiului nocturn de forțele malefice, anunțând biruința soarelui și a luminii asupra nopții și întunericului.236 b. Imaginea spațiu-timp Legătura permanentă dintre lumea de aici și lumea de dincolo este ilustrată, în credința
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vechilor greci, care permitea altfel de relații între soț și soție. Pe baza comparației comportamentelor sexuale din cele două lumi (greacă și creștină), Foucault și-a formulat o serie de întrebări- probleme: De ce creștinismul a incriminat homosexualitatea și practicile sexuale "necurate" între soți? Acest gen de întrebări, subiective, personale au deschis calea unui întreg câmp al problematizării obiective. Astfel vom înțelege cum s-au format etica sexuală și morala creștină. Dacă analizăm subiectivitatea comportamentelor sexuale și politice ajungem la obiectivitatea eticii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
un clopoțel sleit, ca să fie cîntăreț mare. Cînd bei apă sau vin dintr-un vas descoperit, să sufli peste fața lui și să verși oleacă, pentru că noaptea dracul se bagă în apă, vin etc. Se crede că sara apa-i necurată; aducînd cineva sara apă în casă, trebuie să zică: „Binecuvîntați apa!“, iară cei din casă să răspundă: „Dumnezeu s-o binecuvînteze!“ - și apoi abia devine ea curată. Noaptea să nu se aducă apă de la vreo fîntînă, căci împre jurul ei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bate și dă rîmă tot ce întîmpină în calea lor; astfel dezrădăcinează arbori, dau jos pătule* și coșare*, iau carele ce se află la lucru și le duc departe. Se zice că alele se fac din oameni care au duh necurat și care în tim pul furtunii se culcă adormind un somn greu. în acest răstimp, sufletul celui adormit, făcîn du-se ală, se duce de întîmpină pe cealaltă ală, care este sufletul altei ființe din altă localitate, și apoi se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]