2,316 matches
-
tânăr, moartea. Una dintre dovezile pe care se bazează autorul e poemul Plumb, un "Luceafăr de sens invers", "istoria hiperconcentrată a incompatibilității iubirii în raportul dintre Eros și Thanatos". În planul efectelor produse de "complexul Bacovia", cel mai important e "negativul stilistic", care împinge poezia spre un "grad zero", despărțind-o de toate iluziile și convențiile. Ultimul capitol discută despre Bacovianism, definit, într-un loc, ca "lipsa absolută de soluție a lumii creștine care s-a lepădat de Dumnezeu". Între alte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
găsite și așezate la locurile potrivite. Theodor Codreanu face parte dintre istoricii literari care au respectul textului, atitudine datorită căreia ajunge la unele concluzii judicioase, venite dintr-o perspectivă modernă, mai ales în capitolul dedicat structurilor stilistice, definite, generic, prin "negativul stilistic". În pagini care analizează componente esențiale pentru bacovianism, se discută despre cromatică, olfactiv, muzicalitate, metaforism, ritm, rimă. Este partea cea mai realizată, în care conceptele generale sunt puse la contribuție cu mai mare eficiență și în același respect față de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Numele Cenușăresei din Bacău s-a ascuns sub pseudonimul Bacovia!" (pag. 12). Dl. Theodor Codreanu acreditează cuvântul "complex" și cu o conotație religioasă, ceea ce devine un nucleu de interpretări inedite, cu totul originale, ale poeziei bacoviene. Capitolul IV al cărții, Negativul stilistic, debutează cu secțiunea tematică Poezie și Absolut, cu o "intuiție esențială asupra întregului fenomen poetic românesc: "Complexul Bacovia" e una dintre cele mai insolite manifestări ale crizei spiritului european modern. El s-a ivit pe fundalul vieții insignifiante a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
că abandonul creștinismului a deschis cea mai bună eră din istoria umanității sau, cel puțin, a poeziei. Bacovia este un martor, un cronicar al decăderii omului și în asta trebuie descoperită importanța lui extraordinară. La el, totul stă sub semnul negativului, dar Bacovia n-a fast un nihilist zgomotos de felul lui Nietzsche sau al lui Ivan Karamazov, eroul lui Dostoievski. El a trăit criza omului european prin drama lui permanentă care a coincis cu o conjuncturală depărtare de creștinism, iluzionat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pretinde nicăieri că ar fi ajuns să scrie o asemenea poemă, așa cum se vor iluziona noii profeți ai artei moderne. Și, se pare, tocmai prin asta e mai modern decât toți. Marea lui "invenție" în poezia românească (și europeană) e negativul stilistic. Efect a ceea ce am numit "complexul Bacovia"" (ibid., pag. 253). Lamentația universală reprezentată de poezia bacoviană are atâtea resurse declarate și atâtea modele recunoscute încât ar părea că nu mai rămâne nimic specific sub umbrela noțiunii de "bacovian". Totul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
încă un "complex", de data asta generalizat la nivelul întregii culturi române "complexul Lear" și "complexul Bacovia", cu mobilizarea unei uriașe și convingătoare demonstrații, din care nu lipsesc "diferența ontologică", "eroarea existențială", "tragicul ființial"; și, ca o încununare aplicativă, chestiunea "negativului stilistic". Laitmotivul acestei atotcuprinzătoare cărți este mereu posibila șansă de îmbogățire a ideii de bacovianism, de unicitate a poetului, examinat la nivelul atmosferei și al profunzimii. Nimic pare să nu scape privirii ciclopice a infatigabilului exeget. Cartea aceasta, atât de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și, bineînțeles, studiul lui Theodor Codreanu cu al său Complex Bacovia (2002), un opus impunător prin obiective, proporțiile investigației, dar în primul rând prin rezultatele atât de convingătoare la toate nivelurile: caracteristicile imaginarului poetic, cronotopul acestui univers aflat sub semnul negativului stilistic, dubla descendență a bacovianismului (Eminescu și simbolismul), reprezentanții acestuia în timp și spațiu. Totul este făcut cu o suverană stăpânire a unui imens material, investigat fără crispări și complexe (inutile), cu delimitări, nuanțări și preluări critice, autorul fiind permanent
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
se structurează în cinci părți care se susțin reciproc, fără șansa reală de a minimaliza sau ignora un capitol sau altul: cap. I Introducere: la judecata criticii sau "complexul Cenușăresei"; cap. II Narcisul bacovian; cap. III "Complexul Bacovia"; cap. IV Negativul stilistic; cap. V Bacovianismul, care propune o radiografie completă și complexă asupra vieții și operei poetului, proză de idei de cea mai bună calitate realizată cu probitate, dar uneori cu un surplus de pasiune și orgoliu. Vreau să spun că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care a analizat remediul și efectele sale (poezia), apreciind că universul bacovian "nu este unul ajuns la stadiul de totală încremenire, ci rămâne unul în agonie, în neputința de a muri cu adevărat, în perpetuă descompunere și prăbușire" (pag. 210). Negativul stilistic și existențial corespunde gradului zero al crizei omului european, autentică și profitabilă descoperire în plan estetic. Întâlnirea cu moartea (temeiul ontologic care transformă ființa umană) și solitudinea la care l-a condamnat dragostea excesivă a mamei au reprezentat momentul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ca urmare a tendinței generale de simplificare, ceea ce anunța o schimbare de poziție estetică, de program și nu un semn al declinului valoric, cum s-a crezut mult timp. În schimb, repetițiile bacoviene, remarcate de mai toți comentatorii, au "radicalitatea negativului stilistic". Cu toată motivația și prudența, pe care le afișează la început, capitolul Bacovianismul reprezintă o sinteză echilibrată despre modul în care se particularizează arhetipul de repliere la nivel național și european; cu observația că doar poetul din Bacău întrupează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
la Ed. "Junimea", Iași, 2002) este structurat în cinci secțiuni, diferite ca orientare tematica și ca maniera de abordare: I. Introducere la judecata criticii sau "Complexul Cenușăresei" (p. 1-60); II. Narcisul bacovian (p. 60-126); 111. "Complexul Bacovia" (p. 126-241); IV. Negativul stilistic (p. 241-420) și V. Bacovianismul (p. 420-522), la care se adaugă o Bibliografie selectivă (p. 522-544), precum și o listă cu Indice de nume. După ce sintetizează studiile și opiniile critice pertinente ale antecesorilor sau exegeților contemporani emise pe marginea poeziei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
considerat o carte: structură exigentă, situare diacronică și sincronică a tezei elaborate, dezvoltare concentrică a ideii, la fiecare întoarcere asupra problematicii discutate se simte progresia înregistrată în paginile eseului. Introducere: la judecata criticii sau "Complexul Cenușăresei", Narcisul bacovian, "Complexul Bacovia", Negativul stilistic și Bacovianismul. George Bacovia este singular în istoria literaturii, afirmația se sustrage truismului prin demersul hermeneutic din paginile cărții lui Theodor Codreanu, demonstrație riguroasă a ipotezei lansată în Introducere, cu atât mai fundamentată științific, cu cât ea a plecat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
simultaneizare ontologică pare să fi dispărut. (...) Bacovia nu numai că n-a fost un "întârziat", dar printr-un miracol, el s-a maturizat prematur, "îmbătrânind" în primii ani ai adolescenței." Dintre metodele amintite mai înainte, cercetarea stilistică primează în capitolul Negativul stilistic. Există o scară a negativului, desigur, iar vizualizarea ei nu se poate face nicăieri mai limpede ca în pagini bacoviene: Negativul stilistic capătă înțeles prin poetica oglinzii, în lumina căreia am conceput cercetarea operei lui Bacovia. "Când Narcis contempla
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Bacovia nu numai că n-a fost un "întârziat", dar printr-un miracol, el s-a maturizat prematur, "îmbătrânind" în primii ani ai adolescenței." Dintre metodele amintite mai înainte, cercetarea stilistică primează în capitolul Negativul stilistic. Există o scară a negativului, desigur, iar vizualizarea ei nu se poate face nicăieri mai limpede ca în pagini bacoviene: Negativul stilistic capătă înțeles prin poetica oglinzii, în lumina căreia am conceput cercetarea operei lui Bacovia. "Când Narcis contempla în ape imaginea proprie cu impresia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
maturizat prematur, "îmbătrânind" în primii ani ai adolescenței." Dintre metodele amintite mai înainte, cercetarea stilistică primează în capitolul Negativul stilistic. Există o scară a negativului, desigur, iar vizualizarea ei nu se poate face nicăieri mai limpede ca în pagini bacoviene: Negativul stilistic capătă înțeles prin poetica oglinzii, în lumina căreia am conceput cercetarea operei lui Bacovia. "Când Narcis contempla în ape imaginea proprie cu impresia alterității, e prima treaptă, cea mai apropiată de pozitiv (ș.a.). Despre treptele care urcă, dar și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
alte cărți; e aici o întreagă înlănțuire de idei fundamentate teoretic dar și practic. Dupin înlocuiește scrisoarea spre a-i da iluzia ministrului sperjur că stăpânește încă situația. Cât îl privește pe Trahanache, puterea, "nu vede nimic", ori vede în negativ (plastografia) (p. 163). Trahanache îl are la mână pe Cațavencu cu polițele falsificate. Dandanache câștigă "competiția" că nu pierde scrisoarea, iar "becherul" nici nu-și mai pune problema, că el e "Centrul". Se afirmă că soluția cu Dandanache îi aparține
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
izbitor contrast dintre cei doi poeți cu o structură antropologică asemănătoare" (sunt niște costelivi și extrem de fragili). Asemănarea duce la aspectele contrastive: Întâietatea în timp fiind de partea lui Bacovia, vom conveni, din acest punct de vedere că Vieru este negativul din oglindă al băcăuanului, iar fiindcă Bacovia este, prin excelență, poetul negativului stilistic, vom constata că basarabeanul este poetul pozitivului stilistic". Paradisul copilăriei lui Bacovia, alintat de maică-sa, cunoaște o inversare, în cazul lui Vieru, la a cărei copilărie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
niște costelivi și extrem de fragili). Asemănarea duce la aspectele contrastive: Întâietatea în timp fiind de partea lui Bacovia, vom conveni, din acest punct de vedere că Vieru este negativul din oglindă al băcăuanului, iar fiindcă Bacovia este, prin excelență, poetul negativului stilistic, vom constata că basarabeanul este poetul pozitivului stilistic". Paradisul copilăriei lui Bacovia, alintat de maică-sa, cunoaște o inversare, în cazul lui Vieru, la a cărei copilărie infernală se toarnă în tipare materne paradisiace, prezența mamei umplând golurile. Atât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
maternității discutată în oglinda Vieru-Bacovia capătă rezonanțe speciale în simbolistica poeticii universale: "...Bacovia (...) a sublimat netipic prezența mamei în simbolismul ontologic al elementelor primordiale pământul și apa, care invadează imaginarul său poetic. Și asta în perspectiva a ceea ce am numit negativul stilistic, "produsul"-grund al "complexului Bacovia". Grigore Vieru, în schimb, reconvertește negativul existențial (necurmatele suferințe ale copilăriei și ale adolescenței, asupra cărora poetul a insistat în nenumărate rânduri), în pozitiv ființial și, mai departe, stilistic, confirmând încă o dată "antibacovianismul" său
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Bacovia (...) a sublimat netipic prezența mamei în simbolismul ontologic al elementelor primordiale pământul și apa, care invadează imaginarul său poetic. Și asta în perspectiva a ceea ce am numit negativul stilistic, "produsul"-grund al "complexului Bacovia". Grigore Vieru, în schimb, reconvertește negativul existențial (necurmatele suferințe ale copilăriei și ale adolescenței, asupra cărora poetul a insistat în nenumărate rânduri), în pozitiv ființial și, mai departe, stilistic, confirmând încă o dată "antibacovianismul" său din oglindă. Nici Vieru și nici Bacovia nu pot intra în cadrele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cu necesitate ca o consecință a angajarării ontologice. Maieutica ideilor din jurul arheului național presupune neapărat (la români! dar oare numai la ei?), pe lângă o potențialitate în lucrare vie, organică, și o altă componentă "amniotică" insinuarea perfidă, distructivă a Celuilalt, geamănul negativ care caută să se substituie printr-o ontologie a sfâșierii, înscăunarea cu pompă în golul etnic al "antitezelor monstruoase", a înlocuitorului corupt, parazitar, susținut, de cele mai multe ori, de o forță străină, ostilă, antinațională. Din nefericire, arheitatea noastră nu prea cunoaște
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
penitenciare și a eliberat pe arestații preventiv, printre care „mulți țărani”, sub simpla bănuială de rebeliune. Prin exploatarea informativă a anturajului, s-a mai aflat că generalul Antonescu redactează un memoriu către rege, căruia îi va atrage atenția asupra stării negative existente în armată, care are toate șansele să ajungă „anarhizată” și cerând să fie numiți oameni „de caracter și de autoritate” la conducerea țării. De asemenea, cel supravegheat s-a arătat „indignat” de atentatul asupra rectorului Ștefănescu-Goangă, însă asasinarea lui
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și Finanțelor, la propunerea Ministerului Comerțului și Turismului, poate institui suprataxe vamale de import, cu caracter temporar, în cazul în care anumite importuri pot prejudicia grav producția internă a unor produse. Aceste suprataxe se vor aplica pînă la eliminarea influentelor negative rezultate din importuri, avute în vedere la instituirea lor. Instituirea suprataxelor vamale se face la cererea fundamentală a agenților economici ori a asociaților de agenți economici interesate. Articolul 3 Ministerul Comerțului și Turismului, la cererea Băncii Naționale a României, poate institui restricții cantitative
HOTĂRÎRE nr. 472 din 6 iulie 1991 privind regimul de import şi export. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107903_a_109232]
-
caracter temporar, în cazul în care anumite importuri, prin cantitate sau condițiile de realizare, produc sau amenință cu producerea unui prejudiciu grav producătorii interni ai unor produse similare sau direct concurente. Aceste suprataxe se vor aplica pînă la eliminarea influentelor negative avute în vedere la instituirea lor. Articolul 20 Regulile generale pentru încadrarea în nomenclatura vamală, precum și cele de stabilire a originii bunurilor sînt cele menționate în anexa nr. 2*) la prezența hotărîre. Articolul 21 Prezenta hotărîre intra în vigoare la
HOTĂRÎRE nr. 673 din 25 septembrie 1991 privind tariful vamal de import al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108012_a_109341]
-
al balanței de plăți externe sau în scopul creării unor rezerve valutare normale, Ministerul Economiei și Finanțelor, împreună cu Ministerul Comerțului și Turismului pot institui suprataxe vamale de import cu caracter temporar. Aceste suprataxe se vor aplica pînă la eliminarea influentelor negative rezultate din importuri, avute în vedere la instituirea lor sau pînă la echilibrarea balanței de plăți externe. În cazul instituirii de suprataxe, mărfurile respective nu vor fi supuse altor restricții cantitative. Instituirea suprataxelor vamale se face la cererea fundamentata a
HOTĂRÎRE nr. 726 din 14 octombrie 1991 privind regimul licenţelor de import şi export. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108039_a_109368]