1,154 matches
-
rachiul să fie făcut din prune și pierje, ci nu din tescovină precum în alte părți. Industria casnică era altădată foarte dezvoltată, sătencile lucrând din lâna oilor și din cânepa cultivată de ele, atât îmbrăcăminte trebuitoare lor, cât și pentru negoț. Astfel lucrau: ițari subțiri din lână pentru vară, ițari groși, bătuți la pică, pentru iarnă, numiți cioareci, sumane, sarici, scoarțe, leicere, păretare, fote, brâie, călțuni, pânză, cămeși, și altele. Piața de desfacere a acestor manufacturi era renumitul iarmaroc din comună
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
evreilor să-și stabilească un domiciliu permanent. După acest an, în Aldorf au început să se stabilească și evrei. În 1880 erau 7 evrei, iar până în anul 1930 numărul lor a crescut la 37. Aceștia se ocupau în special cu negoțul, fiind birtași, comercianți sau negustori. La Aldorf locuia o singră familie de maghiari, care au lucrat ca muncitori la calea ferată.
Unirea, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300900_a_302229]
-
având grijă să-l populeze cu țăranii împresurați de el. Constrânși din ce în ce mai mult țăranii vechiului sat s-au mutat în noul târg înființat, unii mai ușor crezând că vor găsi un nou mod de muncă mai ușor prin meșteșuguri și negoț. Aceleași mijloace sunt întrebuințate și pentru strămutarea unei părți din satul Hănăseni cea care se întindea dincolo de pârâul Mihoanea. Practic satul Hănăseni este desființat atunci cu toate că în unele documente figurează până în 1860 dar cu o populație foarte redusă. În 1856
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]
-
crescând, neamurile au început să se separe, locurile pentru agricultură mărindu-e prin defrișări. Ocupația de bază a populației a fost creșterea animalelor, alături de puțină agricultură și exploatarea lemnului. Meșteșugurile cunoscute în Boișoara -prelucrarea pieilor, prelucrarea lemnului, cojocăria, dogăria, dulgheria, morăritul. Negoțul. Până la primul război mondial, în viața comunei a predominat schimbul în natură sau plata cu munca a bunurilor. Între cele două războaie, exista în fiecare sat câte un magazin, denumit boltă, și câte-o cârciumă, unde se vindeau băuturi alcoolice
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
Până la primul război mondial, în viața comunei a predominat schimbul în natură sau plata cu munca a bunurilor. Între cele două războaie, exista în fiecare sat câte un magazin, denumit boltă, și câte-o cârciumă, unde se vindeau băuturi alcoolice. Negoțul s-a intensificat după războaiele mondiale, cel particular dispărând - apărând cel cooperatist și de stat. Loviștea fiind populată din timpuri străvechi, locuitorii ei au acumulat de-a lungul secolelor credințe, datini, obiceiuri care au format un adevărat tezaur folcloric. Ocupația
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
Dai din Vietnam și Falun Gong din China, este considerată, de asemenea, ca fiind un împrumut din budism. Similar, existența svasticii ca simbol solar al civilizației Akan din Africa de sud-vest ar putea fi rezultatul unui transfer cultural între centrele negoțului de sclavi africani, în jurul anului 1500. Existența svasticii ca simbol pe continentul American aruncă o provocare teoriei difuziunii. În timp ce unii au avansat ideea că svastica a fost transferată, în secret, în America de Nord de o civilizație antică de navigatori din Eurasia
Svastică () [Corola-website/Science/298729_a_300058]
-
ofereau protecție datorită zidurilor, sau un centru politic și administrativ, oferind o piață de desfacere pentru diferite produse, atrăgând cât mai mulți meșteșugari și negustori. Un iarmaroc sau un pod putea atrage schimburi de mărfuri, o întretăiere de drumuri de negoț sau un port putea constitui atracții pentru cei care își vindeau marfă și se stabileau acolo. S-au creat noi orașe în nordul, centrul și estul Europei. Orașele erau conduse de un stăpân, care le acordă unele privilegii, dar tindea
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
În aceași perioadă, în recensământurile oficiale, comunitatea română scade, în mod inexplicabil, în importantă de la 93.444 locuitori în 1948 la 1.369 în 1961. Majoritatea populației din Timoc, locuind la sate, avea ca ocupație principala în trecut creșterea animalelor, negoțul cu lemne, vânătoarea și extragerea cărbunelui. După cel de-al Doilea Război Mondial, această zonă trece printr-un proces de industrializare rapidă. Sunt create mine de cupru și aur, iar cea mai mare parte a populației, neavând studii, a fost
Timoc () [Corola-website/Science/297955_a_299284]
-
o familie de armeni, Hagop K. Zambaccian și Anita. A avut un frate Onik care a fost tatăl lui Marcel Zambaccian. Tatăl lui Krikor (n. 1860), era originar din Cezareea Capadociei și era de meserie contabil la o casă de negoț de fire și țesături de import din Occident. Primul contact cu viața antică prin teatru, așa cum declară el însuși, a avut-o la vîrsta de unsprezece ani cu ocazia unei reprezentanțe a piesei "Ovidiu" de Vasile Alecsandri dată de o
Krikor H. Zambaccian () [Corola-website/Science/307057_a_308386]
-
arte decorative a Academiei de Arte Frumoase din București, fiind prima femeie profesor la o universitate de artă de stat din Europa. Creează numeroase picturi murale in clădiri publice din București, dintre care cea mai importantă este marea frescă "Istoria Negoțului Românesc", realizată în 1933 în aula Academiei de Studii Economice. Continuă să expună în țară (la Tinerimea artistică, în saloanele oficiale și la expoziții de stat) și peste hotare, iar în anii 1924 și 1928 reprezintă România la Bienala de la
Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/308694_a_310023]
-
Cuțescu-Storck și i-au asigurat mai multe comenzi importante. Prima a fost pictura "Agricultura, Industria și Comerțul" (1916) aflată în holul de onoare al Băncii Marmorosch-Blank, clădire situată pe strada Doamnei și proiectată de arhitectul Petre Antonescu. A urmat "Istoria Negoțului Românesc" (1933) în Aula Magna a Academiei de Studii Economice, cu o suprafață de peste 100m2. Aceasta conține peste o sută de personaje în mărime naturală, dispuse în șase registre care se succed, ilustrând comerțul românesc de-a lungul timpului. În
Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/308694_a_310023]
-
1313. În această perioadă locuitorilor li s-a impus o fiscalitate excesivă, iar localitatea a fost considerată în continuare un sat. La începutul secolului XIV principala activitate a locuitorilor era agricultura, unii dintre ei începând însă să se ocupe cu negoț sau diverse meșteșuguri. Coloniștii sași încep să joace un rol important în dezvoltarea localității, prin producerea de numeroase obiecte meșteșugărești pe care le vindeau în Transilvania. Impozitele și taxele plătite de către aceștia pentru a ăși vinde obiectele încep să se
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
în vis, și, crezând că acesta a fost un semn dumnezeiesc, a jurat ca la întoarcere să înalțe acolo o mănăstire, ceea ce a și făcut. După o altă sursă, Drăgan Donavac a făgăduit că va clădi biserica dacă va termina negoțul cu câștig. După o altă versiune a legendei, pe culmea Dealului Bulai exista anterior un mic paraclis din lemn, părăsit de oameni. Într-o noapte au poposit acolo doi frați armeni, pe nume Donavachian, care se îndeletniceau cu negoțul de
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
termina negoțul cu câștig. După o altă versiune a legendei, pe culmea Dealului Bulai exista anterior un mic paraclis din lemn, părăsit de oameni. Într-o noapte au poposit acolo doi frați armeni, pe nume Donavachian, care se îndeletniceau cu negoțul de vite. Ei au oprit cireada de vite pe care o conduceau spre Budapesta, hotărând să înnopteze lângă bisericuța de pe culme. Ei au urcat la paraclis și s-au rugat mult pentru a avea noroc în negustorie. În aceeași noapte
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
Ei au urcat la paraclis și s-au rugat mult pentru a avea noroc în negustorie. În aceeași noapte, au auzit în vis îngerii cântând și le-a apărut Maica Domnului, care le-a spus: "“Vă binecuvântez să vă izbutească negoțul și familiile voastre să trăiască în bunăstare. Dar dacă va fi așa, vă cer ca atunci când vă veți întoarce pe locul acesta să ridicați o mănăstire cu hramul Adormirea Maicii Domnului”". Negustoria le-a mers foarte bine fraților Donavachian și
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
de Witt a fost în mare măsură îngreunată de către războaiele Olandei cu Anglia (1652-54, 1664-67), apariția primelor acte de navigație engleze (1651) și rivalitatea comercială olando-engleză. Tratatul de la Breda (1667) a fost avantajos pentru Olanda, care a câștigat privilegii de negoț și i-a fost recunoscută posesia Surinamului. Olanda a ajuns la apogeul puterii politice, formând în 1668 Tripla Alianță cu Suedia și Anglia, fapt care l-a forțat pe Ludovic al XIV-lea al Franței să oprească războiul împotriva Spaniei
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
complet asupra oamenilor și resurselor din valea Nilului. Stabilirea unui centru de putere la Hierakonpolis , iar mai târziu la Abydos , liderii din timpul perioadei Naqada III au extins controlul spre nordul Egiptului de-a lungul Nilului. De asemenea, au practicat negoț cu Nubia la sud, cu oazele din deșert de la vest , și culturile din estul Mediteranei și Orientului Apropiat la est. Mormintele regale nubiene și artefactele de la Qustul poartă cele mai vechi exemple cunoscute de simboluri egiptene dinastice, cum ar fi
Istoria Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302979_a_304308]
-
de-a lungul unor străzi care se întretaie în unghi drept. Un sistem perfecționat de canalizare permitea alimentarea lor cu apă curentă. Datorită săpăturilor arheologice efectuate în aceste orașe, se cunoaște destul de bine viața locuitorilor lor. Se știe că făceau negoț cu Mesopotamia și foloseau un sistem de scriere. În schimb nu se cunosc motivele dispariției aceste civilizații numita "Civilizația Indusului" în anul 1500 î.Hr. În momentul în care dispare civilizația Indusului, niște triburi venite din Persia (Iranul actual), arienii, cotropesc
India antică () [Corola-website/Science/303011_a_304340]
-
dezvoltându-și aici cultura și artele, acceptabile bisericii medievale și nobilimii. Numele de „Podgorica” a fost menționat pentru prima oară în 1326 într-un document regal din arhivele din Kotor. Orașul era puternic din punct de vedere economic: drumurile de negoț, dintre Dubrovnik și Statul Nemanjici, erau în plină dezvoltare pe acele timpuri. Având o economie înfloritoare, Podgorica a dat dovadă și de talente în domeniul artelor și învățământului cât și de domeniul religios. Aceste lucruri i-au mărit și mai
Podgorica () [Corola-website/Science/303034_a_304363]
-
complet asupra oamenilor și resurselor din valea Nilului. Stabilirea unui centru de putere la Hierakonpolis, iar mai târziu la Abydos, liderii din timpul perioadei Naqada III au extins controlul spre nordul Egiptului de-a lungul Nilului. De asemenea, au practicat negoț cu Nubia la sud, cu oazele de deșert de la vest , și culturile din estul Mediteranei și Orientului Apropiat la est. Mormintele regale nubiene și artefactele de la Qustul poartă cele mai vechi exemple cunoscute de simboluri egiptene dinastice, cum ar fi
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
difuzarea informației, nu au exclus prezența acesteia în coloanele presei scrise. Cele dintâi publicații românești ("Curierul Românesc" - 1829, "Albina românească" - 1829, "Gazeta de Transilvania" - 1837) în care "se puteau citi: știri politice, noutăți de la teatrul războiului, documente oficiale, vești despre negoț"), dar mai ales, marile periodice de mai târziu ("Universul", "Adevărul", "Dimineața" - în articolul-program al acestui ziar se consemna rostul noului cotidian: "un ziar care să apară în zori, în calea oricărui cetățean, în orice colț al țării ... pretutindeni, și să
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
de fortificație supraviețuiesc la nord de Mexic, a fost declarat "World Heritage Site" de către UNESCO în 1985. Începuturile orașului Québec datează din secolul al XVII-lea. În 1608, francezii, sub conducerea lui Samuel de Champlain, au întemeiat o fabrică destinată negoțului cu blănuri și o cetate (pe locul căreia se ridică în prezent catedrala) pe stânca numită Cap Diamant. Între anii 1629 și 1632, Québec s-a regăsit pentru prima dată sub stăpânirea englezilor. După recucerirea orașului, Champlain s-a îngrijit
Québec (oraș) () [Corola-website/Science/302799_a_304128]
-
sub stăpânirea englezilor. După recucerirea orașului, Champlain s-a îngrijit să întărească și mai mult fortificațiile și a ridicat fortul Château St-Louis pe o colină de piatră. Pe fundamentele acestuia a fost construit ulterior Château Frontenac, emblema actuală a orașului. Negoțul cu blănuri, foarte profitabil, a contribuit la dezvoltarea rapidă a așezării de pe fluviul Sfântul Laurențiu. Negustorii și-au deschis factorii la adăpostul fortului, instituțiile bisericești și regale și-au făcut apariția în oraș, iar Québec a devenit principalul centru al
Québec (oraș) () [Corola-website/Science/302799_a_304128]
-
o serie de mituri, minciuni nobile, ca să facă să pară un oraș că este just, iar aceste condiții modelează viața în comunități. Socrate definește justiția ca « munca la care el este cel mai potrivit » și « fiecare să își facă propriul negoț, să nu fie sclavul societății » (altfel spus fiecare este liber să își aleagă ce vrea în viață) și continuă spunând că justiția susține și perfecționează trei virtuți: temperanța, înțelepciunea și curajul. Socrate nu include justiția ca o virtute în societate
Republica (Platon) () [Corola-website/Science/303364_a_304693]
-
acest paragraf, momentan nu are logica) Ele vedeau de casă, torceau, țeseau, creșteau copiii; bărbații, când nu erau în război, duceau la pășune hergheliile, cirezile de vite și turmele de oi, semănau în câmpiile roditoare de la poalele Carpaților grâu pentru negoț, și mei pentru hrana lor - străvechea mămăligă."
Mămăligă () [Corola-website/Science/299490_a_300819]