2,511 matches
-
tipul 2 de castron, iar la Mihălășeni în tipul 2 sau 3b. Castroane cu trei torți au fost descoperite în mai multe necropole din sec. IV d. Chr. de pe teritoriul țării noastre. Amintim doar pe cele de la Miorcani, Izvoare, Barcea, Negrești. Căni Cele 12 căni descoperite în necropola din sec. IV d. Chr. au constituit piese de ofrandă, depuse la 9 morminte de înhumație (M. 1, 7, 11, 14, 43, 44, 53, 58 și 90). Din punct de vedere al formei
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
este averea mea Și n-o împart cu nimenea. Iași, 24 septembrie 2006. După modelul cărvunarilor în preajma Unirii Principatelor, tineretul studios, revenit în Mold ova, printre care și Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, D. Ral et, C. Rola, C. Hurmuzachi, C. Negri și alții, la 25 mai 1856 , în mod secret, s-au adunat la via de pe Socola, Iași, din satul Vișani, în casa lui Petre Mavrogheni, în grădina casei, sub un castan, unde era o masă și scaune și au constituit
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
debutat la ziarul local și nu în „Luceafărul”? N am primit u n răspuns nici de la autorul Monografiei care cunoaște bine pres a de la Bârlad. Dar să revenim la „scăpările” anunțate: Al.Vasiliu Tătăruși, nu Tătărași (p.103); în zona Negrești nu se află satul Parapnița ci Parpanița (p.117); prim-redactor, iar apoi director al revistei George (nu Gheorghe, vezi frontispiciul) Lazăr, la Bârlad a fost S.M.Haliță, nu Hobiță (p.204), iar Gh. Ghibănescu, ca și Haliță, nu erau
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
sau intensitatea îmbolnăvirilor într-o populație dată, raportată la 100.000 locuitori. MORENĂ aluviuni desprinse, transportate și depuse de către ghețari. MORTALITATE numărul de decese raportat la 1.000 de locuitori, într-un an. MULATRU descendent rezultat din amestecul albilor cu negrii. MUNTE formă majoră de relief, cu altitudini ce trec, în mod obișnuit, de 800 m.; după modul de formare sunt de două feluri: de încrețire și vulcanici. MUSCEL culme prelungă care se desprinde perpendicular de sub munte, formând dealuri înalte. MUSON
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
carpică; Reconstituirea Curții Domnești din Bacău; Vase din epoca medievală Aspecte din expozițiile permanente ale secției de istorie-arheologie: Panoplii cu arme albe de luptă sau de paradă; Obiecte de podoabă și casete de bijuterii aparținând doamnei Elena Cuza și Elenei Negri; Trusa de birou a lui Mihail Kogălniceanu și obiecte care au aparținut lui Costache Negri Expoziția permanentă „Iulian Antonescu”: 1. Portretul lui Iulian Antonescu (autor Dan Hatmanu; Aspecte din expoziție Expoziția permanentă col.(r. Ioan Dogaru: Imagini din expoziție; Autoportret
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
secției de istorie-arheologie: Panoplii cu arme albe de luptă sau de paradă; Obiecte de podoabă și casete de bijuterii aparținând doamnei Elena Cuza și Elenei Negri; Trusa de birou a lui Mihail Kogălniceanu și obiecte care au aparținut lui Costache Negri Expoziția permanentă „Iulian Antonescu”: 1. Portretul lui Iulian Antonescu (autor Dan Hatmanu; Aspecte din expoziție Expoziția permanentă col.(r. Ioan Dogaru: Imagini din expoziție; Autoportret; Portret al col. Dogaru în uniformă militară Muzeul Țesutului și Postăvăritului Buhuși - imagini din expoziția
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., pp. 632-634. 63 Idem, p. 633. 64 Vezi comentariile Gabrielei Omăt din E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., p. 514. 65 Ibidem. 66 Îndrăgostit fiind (și, deci, posesiv), Andrei Lerian/ Negrea nu suportă s-o vadă pe Lulù jucând tenis. 67 Dorința femeii se aprinde la lectura următorului fragment din Arhondologia lui Sion (celebră mai mult pentru fantezia paharnicului decât pentru rigoarea documentară), pe care Lovinescu l-a inventat, fantazând pe
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de specialitate, voyeurismul. 159 Neagoe ilustrează un tip masculin pur, de o virilitate naturală, opus "efeminatului" Eminescu: "voinic ca un taur, cu gâtul scurt, brun; om dintr-o bucată, țăran necioplit din părțile Șălimbarului, fără frîmântări intelectuale și sentimentale", "ochi negri de cărbune", "frunte îngustă și creață", "păr negru, des, aproape creț, până și pe ceafă și în pâlniile urechilor", Neagoe "respira bărbăția", "hotărât cu femeile, nu se pierdea în îndoieli și manevre preliminare". 160 Ioan Petru Culianu, Eros și magie
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
meleagurile acelea nu se inventaseră autobuzele (sau RATA cum le zicea în alte părți, unde aveau aceste servicii) și oamenii noștri dacă voiau să meargă la Iași sau în altă parte cu trenul, se duceau la stațiile CFR de la Rafaila, Negrești sau Buhăiești care se aflau o distanță de mers mai rezonabilă decât distanța până la Vaslui, ce măsura 40 de kilometri bătuți pe muchie. De cu noapte, omul își lua tăgârța la spinare și pleca la drum, ca dimineață să prindă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
21 februarie, o zi care în conștiința mea are o rezonanță deosebită, care vine de foarte mulți ani în urmă. Într-o zi de 21 februarie, de prin anii una mie nouă sute șaizeci și ceva, mă duceam de acasă la Negrești. Nici nu mai țin minte, dacă mă duceam la gară pentru a merge la Iași, sau pur și simplu mergeam la Negrești pentru altceva, fiindcă nu asta are importanță. Trecusem de pădurea statului, coborând în satul Buda apoi urcând dealul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
zi de 21 februarie, de prin anii una mie nouă sute șaizeci și ceva, mă duceam de acasă la Negrești. Nici nu mai țin minte, dacă mă duceam la gară pentru a merge la Iași, sau pur și simplu mergeam la Negrești pentru altceva, fiindcă nu asta are importanță. Trecusem de pădurea statului, coborând în satul Buda apoi urcând dealul molcom la Negrea, spre pădurea cu același nume, coboram voios printr-o rariște spre Valea Mare. Era în acea zi un soare
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
mai țin minte, dacă mă duceam la gară pentru a merge la Iași, sau pur și simplu mergeam la Negrești pentru altceva, fiindcă nu asta are importanță. Trecusem de pădurea statului, coborând în satul Buda apoi urcând dealul molcom la Negrea, spre pădurea cu același nume, coboram voios printr-o rariște spre Valea Mare. Era în acea zi un soare prietenos, ca de primăvară, care bătea puternic. Mai erau pâlcuri de zăpadă pe ici, pe colo, care se topeau despletind pârâiașe
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și Dedicația fiecare din ele fiind închinate la cîte o moartă. Întrucît prima formă la Eminescu avea titlul Elena, s-a mai presupus, în mod stăruitor, o influență a lui Alecsandri, care și-a scris Dedi cația, la moartea Elenei Negri 65. În ultima vreme, s-a stăruit asupra influ enței lui Radu Ionescu cu poezia sa La Elena 66 (vezi volumul său Cînturi intime, București, 1854). Dar în locul acestor presupuse surse de inspirație, Mortua est! traduce în primul rînd o
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
dulceață; durere; evocă amintirea unei fete; falange; fixa; flirt; floare; frică; fund; gingași; glob ocular; greși; gri; grosolan; imagini; important; în 4; închis; inel; infinit; inocență; interes; isteț; iubiți; lac; lacrimă; lentile; lunetă; mamă; maro; mic; moale; moarte; natura; necunoscut; negri, verzi; nevăzuți; nevoie; ochii omului; orbită; organ al văzului; ou; parte a corpului; parte; pentru ochi; percepție; pereche; plin; priveliște; prost; reper; se uită; semne; senin; senini; sensibilitate; siguranță; simț; soare; splendoare; sprînceană; sprîncene; stele; sticlă; știința; strălucitor; suferință; superbi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
guvernator; harnic; hotărăște; hotărîre; iluzie; imperiu; impunător; inele; inexistent; infidel; ingenios; iubitor; înalt; încredere; îngrădire; înlănțuire; înrăit; înrobire; întărit; jupîn; lege; legi; lesă; locuitor; Lord Stannis; mamă; manager; master; mașină; mărinimos; mereu; minte; mîndrie; monarhie; moșie; mulți; munca; nebun; necunoscut; negri; neimportant; neplăcere; Nicu Gheară; ochi; oi; om cu bici; părere; părinte; păzitor; pericol; a porunci; pretențios; prielnic; priză; Puss in boots; puteri; responsabil; robie; sat; sclavism; secret; servitor; severitate; sigur pe sine; siguranță; sine; soț; stăpînă; sufletist; superior; supremație; sus
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
unei «Asociații de extensiune universitară» în Cluj”, avându-i ca inițiatori pe președintele Virgil Bărbat și secretarul general Florian Ștefănescu-Goangă, cărora li se alătură profesorii V. Bogrea, M. Botez, A. Borza, D. Călugăreanu, N. Drăgan, S.Dragomir, I. Moldovan, C. Negrea, Sextil Pușcariu și I. Paul, se precizează: „Profesorii acestei universități cred că este de datoria lor să intre în contact viu cu intelectualitatea română din întreg cuprinsul Transilvaniei și Banatului, să cerceteze la fața locului nevoile culturale ale neamului nostru
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
nu știu. În schimb, tu crezi că știi totul. Dar ți se pare numai. Nu uita că astea mint și cînd spun adevărul. Ți se uita în ochi, te face să crezi că-s albaștri dar în realitate ei sînt negri sau verzi sau galbeni. Ea ce ochi are? El 1:I: Albaștri. El n: Vezi? Ce ți-am spus? El 1: Dar sînt albaștri! El n: Bine, om mai vedea noi. În general trebuie să fii foarte atent. Chiar circumspect
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și pasăre este sugerată de structura dialogată a discursului liric, dar și de secvența "dialog în dialog": "Păsărică, păsărea, / N-ai văzut nevasta mea? Am văzut-o la fântână / Cu doi copilași de mână. Cu mâna apă scotea, / Din ochi negri lăcrăma. / Copilașii o-ntreba: De ce plângi, măicuța mea? Plâng și eu, plângeți și voi, / Că tăticu-i la război. Sărmanii copiii mei, / Cum au rămas mititei, / Mititei se țin de vatră / Și n-au cui să spună tată, / Ei se duc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
conac din Mânjina, la onomastica lui Costache Negri. Tinerii intelectuali M. Kogalniceanu, C. Negruzzi, Alecu Russo, Ion Ionescu de la Brad, N. Balcescu, Ion Ghica pregăteau aici, în secret, revoluția de la 1848, Unirea Principatelor, Independența. Sora lui Costache Negri, frumoasa Elena Negri de 21 ani și recent divorțată, răspunde declarațiilor de iubire ale tânărului Alecsandri, de 24 de ani și astfel se naște frumoasa poveste de iubire dintre Elena Negri și Vasile Alexandri care se va petrece la conacul de la Blânzi al
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
revoluția de la 1848, Unirea Principatelor, Independența. Sora lui Costache Negri, frumoasa Elena Negri de 21 ani și recent divorțată, răspunde declarațiilor de iubire ale tânărului Alecsandri, de 24 de ani și astfel se naște frumoasa poveste de iubire dintre Elena Negri și Vasile Alexandri care se va petrece la conacul de la Blânzi al Elenei dar și în străinătate. Din nefericire și această poveste s-a sfârșit nemilos de trist prin boala și moartea frumoasei surori a lui Costache Negri la numai
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
dintre Elena Negri și Vasile Alexandri care se va petrece la conacul de la Blânzi al Elenei dar și în străinătate. Din nefericire și această poveste s-a sfârșit nemilos de trist prin boala și moartea frumoasei surori a lui Costache Negri la numai 26 de ani. Elenei Negri poetul îi dedică poemul Steluța, după care a fost compusă de D.G. Florescu celebra romanță cu același nume; de asemenea, îi inchină ciclul de poezii „Lăcrămioare”. Tecuciul, orașul meu natal, este situat într-
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
se va petrece la conacul de la Blânzi al Elenei dar și în străinătate. Din nefericire și această poveste s-a sfârșit nemilos de trist prin boala și moartea frumoasei surori a lui Costache Negri la numai 26 de ani. Elenei Negri poetul îi dedică poemul Steluța, după care a fost compusă de D.G. Florescu celebra romanță cu același nume; de asemenea, îi inchină ciclul de poezii „Lăcrămioare”. Tecuciul, orașul meu natal, este situat într-o zonă de câmpie, pe malul râului
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
logofătul poeziei”, Costachi Conachi, redacta Regulamentul Organic și drept răsplată i se încredințează logofeția cea mare, adică Ministerul Justiției. Acesta s-a căsătorit la 50 de ani cu Smaranda Donici, văduva lui Petrache Negri, mama lui Costache și a Elenei Negri. Cocuța, fiica lui, se pare că l-a deconspirat pe soțul ei caimacanul Nicolae Vogoridi, antiunionist, care a vrut să falsifice rezultatele scrutinului divanurilor ad-hoc. Cocuța și-a distrus astfel căsnicia dar a grăbit Unirea Principatelor Române. Casa lui Nicolae
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
la gură să fie chemat la interogatoriu de gardianul căruia i se spunea “caraliu”.. Conform referatului Direcției Regionale Galați a securității și semnată de Locțiitorul Procurorului general, General Maior Bucșan, de Secretarul General-Maior MAI Nicolschi, de Secretar General MAI, Colonel Negrea și Secretarul comisiei, Colonel Nedelcu, se propune să i se fixeze loc de muncă pentru 36 de luni. Astfel tatălui meu i se întocmește dosarul penal P 14 240. Tatăl meu nu a fost judecat niciodată și nimeni nu i-
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
pământ/ că nu se mai poate/ Trăi plutind..." Încă din primul volum se remarcă împletirea dintre peisaj și sentiment. Poeta cântă reacțiile spirituale raportate la farmecul universului și la dragoste. Șerpii se târăsc prin iarbă și printre pietre, arborii sunt negri, poeta plânge lângă pământ, cu bucurie pentru că anotimpul pornește din fruntea ei lipită de semințele viitoare. Printre alte imagini notabile, apar copaci plictisiți, râs fără dantură, copaci beți, alcoolici care îi scutură de roadă; copacii sunt lucizi și beți ca
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]