2,984 matches
-
Acasa > Impact > Relatare > ISELIN - DE MADALINA BARBULESCU- MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1700 din 27 august 2015 Toate Articolele Autorului Iselin Era noapte. O pânză de negură nesfârșită, secerată din loc în loc de arătări luminoase, apăsa suflarea. Părea o nebuloasă dezmierdată de intimitatea întunericului, o nebuloasă de forme neclare ce preumblau înaltul într-un joc de lumini impure. Printre crăpături mai scăpau sporadic străfulgerări argintoase, răvășind tăcerea cumpănită
DE MADALINA BARBULESCU- MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343969_a_345298]
-
iatac, iar in cuget Levantul!”. Ecouri pierdute și regăsite o împresurau cu totul, amplificând și mai mult acea letargie. Nu îndrazni să se întoarcă, dar își aruncă privirea în oglinda de lângă ușă. Atunci... îl văzu. Părea un soare răsărit din negura vremii, iar pletele blonde îi încadrau ovalul albicios, la fel cum razele îmbrățișează suflarea. Era atât de frumos... atât de nimicitor... atât de aproape.... O contempla impasibil, doar o licărire ardentă a ochilor de un turcoaz înverzit îi trăda simțirea
DE MADALINA BARBULESCU- MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343969_a_345298]
-
pe autoare), nu e vorba nici de ratarea, odată pentru totdeauna, încă de la Geneză, a Paradisului, ci de dispariția lui continuă, reiterată, de reconfirmarea eșecului, cu fiecare episod de viață, cât de cât luminos și promițător, în ceața și în negura fără margini ale Samsarei (Șampania, Sfârșitul)”. (Eugen Dorcescu) „O fugă începe cu o temă principală, ‘subiectul’, care se va auzi succesiv mai apoi la toate celelalte voci, în imitație; când toate vocile au expus tema, ‘expoziția’ e completă; Acest lucru
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
atunci poți zice că exiști. Și clipele în anotimp coboară, Mai galbene cad frunzele-n arțari, Prin vântul blând al serii norii zboară Și stelele pe cer sunt vii și mari. Dar inima nu-i nicidecum ușoară, Când tu, în negură, din nou dispari. FÂȘIE Așterne vântu-n toamnă lungi fâșii, Peste a serii liniștită clipă, Doar îngerul mai bate din aripă, Când știe că e timpul să revii. Iar bufnițele nici măcar nu țipă, Se pierd și ele-n triste reverii Și
ZECE SONETE DE TOAMNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342862_a_344191]
-
zile calde să le regretăm ca pe frați, când uneori ne părăsesc. Așa zile, perdeluite cu un voal de cununie a timpului cu sufletul omenesc cernea asupra Bucureștilor sprințare voioșii, amânând cu ore scumpe cât veacul venirea frigului cu burnițe, neguri, umbre, singurătăți, îngândurări, griji...! Încălzea și strălucea soarele, acoperind într-o incantație a culorii Bucureștiul. Cu o astfel de atmosferă a fost răsplătită artista Corina Chiriac nu numai de divinitatea în care crede și-și pune speranța, ci și de
CORINA CHIRIAC. „CĂUTÂND IUBIREA”, O CARTE ÎN PRELUNGIREA. CÂNTECULUI DE IUBIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342879_a_344208]
-
Acasă > Versuri > Spiritual > RÂNDUIALA... Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1756 din 22 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului În cătușe pune Doamne râul care-și face scară Și din neguri peste lume fără milă se pogoară Un Ocnaș să-l pui în lanțuri și în cuie bată-l sorții Se ridică din mormite supărați parcă și morții! Iarbă încă-i verde acasă și baladele mai plâng, Sapă nu e obosită
RÂNDUIALA... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342971_a_344300]
-
Acasa > Poezie > Credinta > SCRISOARE CĂTRE FIUL OMULUI Autor: Liuba Botezatu Publicat în: Ediția nr. 1799 din 04 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Iubitul meu Adam, îți scrie a ta Evă: Din negura de timpuri renaște vechea sevă să te întrebe cât mai vrei să povestești despre cum te-a mințit, tu, însă, o iubești...? Cum fuse ispitită de cel mai viclean șarpe și cum te-ademenise în cea mai neagră noapte să
SCRISOARE CĂTRE FIUL OMULUI de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343009_a_344338]
-
La naștere am fost pândit și secerat, De înfricoșătoarea și cruda moarte, Care dorea să mă ia dintre cei vii. Îți mulțumesc, Doamne! că m-ai lasat să trăiesc Și să-mi pot duce misiunea profană la capăt. Jertfa În negura multor veacuri, Multe stele merg pe greșite drumuri, Care sting din lumină Și alungă învățătura divină, Din profanele inimi, Ce provoacă multe patimi, Iar lăcomia se preschimbă-n lege Și lupta pentru sine devine fărădelege, Din cauza năzuinței de a ajunge
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
Ediția nr. 150 din 30 mai 2011 Toate Articolele Autorului Rugăciune ! Te rog azi Lumină, Sfânt Duhfără humă: Ai milă și vină, în calea pe unde doar gându-Ți pătrunde în mine-țărână! Cum mi-ai apărut așa, dintr-o dată, în negura-mi toată, făcându-Te cuget, conștiință și suflet, închizându-Te-n lut? Ce-i duhu-mi din lut, pulsând viu în mine cu setea de Tine? ...O vie sămânță, din Tine ființă, flămând, ...a ști mult! Cu mintea mea toată, Terog
MEDITÂND LIRIC de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343002_a_344331]
-
Este cea mai groaznică veste posibilă: s-a înființat ghetoul pentru evrei din Oradea! Călăul evreimii maghiare este secretarul de stat Endre László de la Budapesta. Spațiul stabilit în Oradea este tot în cartierul evreiesc, unde a mai existat încă din negura timpului Varadinumului un ghetou pentru evrei... Atunci când evreilor li s-a poruncit în evul mediu să poarte o bonetă ascuțită pe cap și o rondelă roșie sau galbenă pe piept... istoria cruntă pentru evrei se repetă la infinit ... (își frânge
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
din 13 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Plânsul dintâi Am aterizat se pare din luminile'ancestrale gângurind a fericire... cu fața scăldată'n soare: vrând să'mpărtășim iubire! Însă lumea asta pare necuprins de'nșelatoare rea, vicleană, profitoare; când în neguri abisale își îngroapă propriul soare... Dar; gândim că ni se pare, și în semn de'ntâmpinare, încercăm o salutare! Însă ce să vezi!? Stupoare! În jur se'aude rumoare iară scrâncetul ne doare! Ne oprim muți de uimire ochii deschiși
PLÂNSUL DINTÂI de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343346_a_344675]
-
din 24 iulie 2015 Toate Articolele Autorului . Magnificule, ți s-a prins luna . În plete, în gene, străluce-n iris . Și indiscretă se cațără nebuna . Pe crestele de gânduri, de vis . . Vălul ei auriu pe nesimțite alungă . Umbra aruncată de spăimoase neguri . Ne-nvăluie tandru, a ochilor tăi rugă . M-atinge, robit tăcerii tremuri. Scutul aprins treptat se îngustează . Straniu, împovărat de dorul luminii . Zâmbim când noaptea dansează . În jur legănând, albindu-ne crinii . . În aer e-o tainică șoaptă de greieri . Si
VRAJA NOPȚII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343421_a_344750]
-
autorul utilizează descrierea. Peisajele Moldovei ilustrate în roman sunt surprinse în toate anotimpurile și încântă prin atemporalitatea unui tărâm al străbunilor, dar și al nostru. În schimb, descrierea meseriilor și a vestimentației personajelor fixează un timp ce se pierde în negura istoriei. Observ că epoca medievală încă fascinează, dovadă stând multele festivaluri medievale de la Sighișoara, Brașov, Sibiu, Suceava etc. Așadar, acest roman, care nu are lector prestabilit (e accesibil atât adolescenților cât și vârstnicilor), poate aduce în viața cititorului, oriunde ar
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
Ediția nr. 1747 din 13 octombrie 2015. Plânsul dintâi Am aterizat se pare din luminile'ancestrale gângurind a fericire... cu fața scăldată'n soare: vrând să'mpărtășim iubire! Însă lumea asta pare necuprins de'nșelatoare rea, vicleană, profitoare; când în neguri abisale își îngroapă propriul soare... Dar; gândim că ni se pare, și în semn de'ntâmpinare, încercăm o salutare! Însă ce să vezi!? Stupoare! În jur se'aude rumoare iară scrâncetul ne doare! Ne oprim muți de uimire ochii deschiși
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
mirare și'ntrebându'ne confuz: Fericirea'nseamnă plâns!?" Citește mai mult Plânsul dintâiAm aterizat se paredin luminile'ancestrale gângurind a fericire...cu fața scăldată'n soare:vrând să'mpărtășim iubire! Însă lumea asta parenecuprins de'nșelatoarerea, vicleană, profitoare;când în neguri abisaleîși îngroapă propriul soare...Dar; gândim că ni se pare,și în semn de'ntâmpinare,încercăm o salutare!Însă ce să vezi!? Stupoare!În jur se'aude rumoareiară scrâncetul ne doare! Ne oprim muți de uimireochii deschiși a mirareși'ntrebându
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
Discipolului muribund,/ Când moare-n temniță profetul/ Și ceilalți faptul îl ascund.// ...// Ne-am săturat de-atâta noapte/ Și ni se face dor de zi,/ Să-nsămânțăm în noi albastrul,/ Spre-a nici nu mai putea muri.// ...// Și-n toată negura murdară,/ Ca-ntr-un reînviat pariu,/ Ce ochi albaștri are cerul,/ Ca semn că Dumnezeu e viu.// Sunt răstigniți aceiași îngeri/ Între femeie și bărbat,/ În veac de promiscuitate/ Și de albastru-ndoliat.” Și totuși... „există iubire/ Și totuși există
DOR DE ALBASTRU..., ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343511_a_344840]
-
de lumină, Plisetskaya a resemantizat conștient grația mișcărilor scenice de o asemenea manieră vizionară, că nu te poți duce cu gândul decât la amplitudinea generoasă a zvâcnetului ei interior. Cu alte cuvinte, acest Orfeu slav, care a învins cu stăruință negura deasă din infern, nu s-a întâlnit deloc degeaba cu planeta Pământ. Trecerea ei longevivă prin arta dansului a ajutat-o să-și alcătuiască din vreme un univers propriu de exprimare, ce seamănă, fără-ndoială, cu o pereche de aripi
IA LIUBLIU MAIA! (Я ЛЮБЛЮ MAЙЯ) de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344049_a_345378]
-
se leagă viața lor, ei fiind oamenii locului, așa cum pe bună dreptate, li se mai spune. Autorul, d-l Dan Zamfirache, aidoma acestor ”fii” reușește să pună între coperțile volumului de față, istoria ilustrata a orașului Călimănești, cetate veche din negura vremurilor, vatra de români autentici și hărnici, vechi locuitori ai acestui pământ binecuvântat de Dumnezeu, intru înzdrăvenirea celor suferinzi. Dan Zamfirache este autentic fiu al Călimăneștiului și a găsit cu cale să se ”achite” de obligația morală față de locul unde
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
ara noastră. Oameni, locuri, lucruri, ed. ÎI București, 1938). De altfel pe toată valea Oltului sunt presărate urme române (castrul de la Daesti, urmele termelor române de la Bivolari, Masa lui Traian etc.) care mărturisesc latinitatea noastră. Urmele așezării se pierd în negura vremurilor, localitatea actuala infiripandu-se probabil în secolele V - VII e.n. cand vechea obște săteasca, ce se întindea pe malurile Oltului, pe dealurile de la poalele Coziei, s-a destrămat, fiind împărțită între oamenii de vază ai vechii obști: Caliman, Șerban
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
și al leșurilor din tranșee încă mai putrezea aerul, iar ‘rețeaua monarhică’, odată un amalgam de idile și dramă, era acum înlocuită de conducători ce făceau parte din simplul popor, țărani buni ce nu știau ce să facă. Apoi, din negura nemțească, bântuit de Tratatul de la Versailles, s-a ivit un fost curier de război, înnebunit de “criminalii din noiembrie”, pe numele lui, Adolf Hitler. Un bărbat pricăjit, cu părul unsuros și mustața copiată de la Charlie Chaplin, acum membru al Partidului
„O LECȚIE DE ISTORIE CE NU TREBUIA PREDATĂ!” de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344138_a_345467]
-
braț de foi fragede, încă verzi și răcoroase, își va așterne patul, căutând somnul după îndestularea c-un coltuc din turta luată de-acasă și sorbiturile liniștitoare din plosca umplută la izvor. Așa făcu și dormi fără vise. Era încă negură când îl treziră niște mierle hămesite de foame, își zise în gând el. Se ridică din culcuș întinzându-și încheieturile înțepenite de starea cumva poruncită de strâmtoarea lăzii. Mai zâmbi sfielnic mulțumind Celui de Sus că-i viu și, fără
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
haotic, nepermis, iubit, e marea cer, cerul e mare, sunt translucizi iar ochii tăi, se rupe zarea din nezare iar noi pornim pe alte căi, întortocheate-s ele toate nu doar a Domnului căi, avem minți prea întunecate ce în neguri se pierd pe văi. Referință Bibliografică: timp / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2229, Anul VII, 06 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Stejărel Ionescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
TIMP de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344189_a_345518]
-
răbda defăimarea ce-o purtăm de la străinii haini? Altare și cruci se ridică fără sens, Căci tot păgâni suntem în cuget... Ateliere mari și mici ale celor fărădelege, Care așteaptă mântuirea ce nu vrea să vină Și se pierde-n negura viciilor murdare. Până când, Doamne... vom mai înghiți gălușca credinței false? Până când ne mai zbatem între balaurul viclean și Tatăl ceresc? Până când mai stăm așa, cu-n picior în iad și cu celălalt în rai? Vrem să fim iubiți mereu, să
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
niciodată nici pic de alinare. Încătușare Mă pun să pictez frânturi, Slove slute fără sens, Fresce stihuite ale cugetării. Pânza mi-i plină de-o terifiantă deformare, Unde adesea mă târăsc, Mă zvârl din petele disperării-n petele speranței, Din negura argilă-n negura neființă, Din pustia coastă tulbure-n pustiul sinapsei cenușii. Tac... tac și tot tac; Mă supun negrăit verdictului cosmic Dat încă din pântece - Încătușare meschină a propriului ciolan: Otravă puturoasă ce mă-năbușă Și mă veștejește fără
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
de alinare. Încătușare Mă pun să pictez frânturi, Slove slute fără sens, Fresce stihuite ale cugetării. Pânza mi-i plină de-o terifiantă deformare, Unde adesea mă târăsc, Mă zvârl din petele disperării-n petele speranței, Din negura argilă-n negura neființă, Din pustia coastă tulbure-n pustiul sinapsei cenușii. Tac... tac și tot tac; Mă supun negrăit verdictului cosmic Dat încă din pântece - Încătușare meschină a propriului ciolan: Otravă puturoasă ce mă-năbușă Și mă veștejește fără oprire. Legea și
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]