1,761 matches
-
și-a cumpărat o casă. Ea1 e mulțumită, dar soțul său1 se gîndește la ratele 2 pe care2 le vor plăti.), anaforă nominală (expresia anaforică este formată din substantiv și articol hotărît, sau articol genitival sau adjectiv posesiv, demonstrativ sau nehotărît: Ana și-a cumpărat o casă1. Casa/ Clădirea 1 e cam dărăpănată.), anaforă adverbială (anaforicul este un adverb de loc, de timp de mod sau un adverb relativ: [Ana și-a cumpărat o casă1 ieri2]3. Tot atunci 2 a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
furnizate de cotext: [Ana și-a cumpărat o casă2]1. Știai [Ø]1?[Ø]2 E frumoasă și bine întreținută.) Și anumite adjective pot conferi valoare anaforică unor expresii nominale, chiar atunci cînd substantivul e nearticulat sau articulat cu articol nehotărît (Ana a cumpărat [o casă veche de două sute de ani]1. [O atare/asemenea casă]1/[Respectiva casă]1 are nevoie de restaurare.) Din punct de vedere sintactic, se poate vorbi despre o anaforă frastică (antecedentul și expresia anaforică se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
căror sens variază în funcție de situație, definiție controversată, avînd în vedere excluderea completă a oricărei stabilități semantice a acestei clase. În studiile de pragmatică, sensul deictic este de tip instrucțional și nu descriptiv, ca în cazul sintagmelor nominale cu articol hotărît/nehotărît. Pentru G. Kleiber, se poate vorbi, și în cazul deicticelor, de un sens descriptiv, dar redus la minim (eu trimite la persoana vorbitorului, aici, la locul în care se află acesta etc.), specificul referinței fiind dat de relaționarea cu elementele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este prietenul omului. Un copac este indispensabil într-o grădină.) sau specifice (În curte este un copac. Uite copacul din curte.). Se marchează astfel faptul de fi remarcat, cunoscut și specific realului prin articolul hotărît și nereceptat, nedeterminat, prin articolul nehotărît. În cea de-a treia topoteză, reprezentarea spațiului este construită pe deplin, prin suveranitatea subiectului în mărcile lingvistice. De această dată, pronumele eu definește raportul cu realul, la fel ca aici sau acest sau referința la persoanele de dialog. Determinanții
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
stomac aton, miros bucal urât, tendință la flatulență. Urina apoasă și abundentă. Pubertate în general tardivă. Caractere dinamice Gesturi lente, stângace, puțin expresive, mers lent, voce moale, volată, monotonă. Vorbește puțin, conversația trenează. Caractere psihologice (Caracter) Caracter indiferent, moale, visător, nehotărât și lipsit de energie. Viață regulată, perseverență, răbdătoare, fără pasiuni violente. Memorie excelentă. Imaginație săracă, inteligență lentă și profundă. Predispoziții morbide (Diateza limfatică) Maladii cronice cu reacții lente, torpide și slabe, cu febră mică, rezoluție dificilă, convalescență tardivă. Scrofuloză (tuberculoză
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
umede. Temperamentul limfatic se întâlnește mai ales în copilărie (până la 15 ani), când predomină funcțional, organele digestive și sistemul lor limfatic, iar endocrin, timusul, tiroida și sistemul adeno-limfoid. Copii au în general forme rotunde, părul de culoare deschisă, aspectul serafic, nehotărât și visător. Temperamentul limfatic se diferențiază devreme. Îmbătrânind se îngrașă, gâtul devine scurt și gros, bărbia dublă, obrajii căzuți, abdomenul ptozic. Remedii diatezice limfatice Principalele asemenea remedii homeopatice de fond diatezic sunt: Calcium carbonicum, Baryum carbonicum, Graphites, Silicea, Pulsatilla, Natrum
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
însă, oricine dorește să fie ajunge să vadă, mai devreme sau mai tîrziu, că pentru a fi trebuie să fie cineva, că oricînd, prea nemărginit, trebuie să fie cîndva, așa cum oricum trebuie să cedeze locul lui cumva. Sînt trepte ale nehotărîtului, care trebuie să capete ceva contururi. Altfel nu poate să scape de spaima Meșterului Manole din opera cu același nume a lui Lucian Blaga, spaima de „drumul pe care mă găsesc. Că nu știu unde sînt și unde duce. Și nu știu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Determinanții slabi Conform lui Barbu (2004, 200822), determinanții din grupul nominal (pe care autoarea îi numește determinatori) pot fi de două tipuri: tari și slabi. Determinanții tari "sunt toți cei care se află în distribuție contrastivă (sau complementară) cu articolul nehotărât (considerat determinant tare prin excelență)" (2004: 118), iar determinanții slabi "sunt toți aceia care permit coocurența cu un determinant tare aflat întotdeauna la stânga" (2004: 120). Într-un grup nominal poate exista un singur determinant tare (propriu-zis sau cu funcție preluată
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
slabi. Barbu definește și conceptul de predeterminant ("predeterminator" în terminologia sa), ca fiind un determinant ce impune prezența unui determinant tare la dreapta sa (cf. 2004: 123). Predeterminanții sunt: însuși, tot, numeralele colective amândoi, ambii etc. Determinanții tari sunt: articolul nehotărât (luat ca element de referință), articolul hotărât, cel urmat de numeral cardinal, al (urmat de genitiv sau posesiv), demonstrativele de apropiere (acest), de depărtare (acel) și de diferențiere (celălalt), pronumele relativ-interogative, determinantul negativ niciun, nehotărâtele tari (oricare, fiecare, vreun, cutare
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
etc. Determinanții tari sunt: articolul nehotărât (luat ca element de referință), articolul hotărât, cel urmat de numeral cardinal, al (urmat de genitiv sau posesiv), demonstrativele de apropiere (acest), de depărtare (acel) și de diferențiere (celălalt), pronumele relativ-interogative, determinantul negativ niciun, nehotărâtele tari (oricare, fiecare, vreun, cutare, oricât, câtva, atât, orice, ceva, niște), numeralul distributiv câte urmat de numeral cardinal. Determinanții slabi sunt: al din componența numeralului ordinal, cel din componența superlativului, demonstrativul de identitate același, demonstrativele de calificare asemenea, atare, așa
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
tari (oricare, fiecare, vreun, cutare, oricât, câtva, atât, orice, ceva, niște), numeralul distributiv câte urmat de numeral cardinal. Determinanții slabi sunt: al din componența numeralului ordinal, cel din componența superlativului, demonstrativul de identitate același, demonstrativele de calificare asemenea, atare, așa, nehotărâtele slabe (mult, puțin, alt, anumit, diferit, destul, divers, felurit, numeros, oare(și)care), numeralele cardinale și multiplicative, posesivele (scurte): meu, tău etc. În absența unui determinant tare, funcția sa poate fi preluată de un determinant slab. Într-un grup în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fi și adverb, și adjectiv, el primește marca de caz. În sintagma superlativă cei mai mulți, cazul trebuie să fie marcat o singură dată, la cei (primul element cu trăsături phi din GD), conform regulilor gramaticale. În limba vorbită, și adjectivul pronominal nehotărât mulți primește marca de caz: (20) a. numele celor mai multor vinuri (Radio București, 2009) b. a captat atenția celor mai multor persoane cu studii superioare. (www.acasatv.ro) Această dublă marcare a cazului se poate explica prin oscilația între
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
verbului, spre deosebire de propozițiile cu subiect exprimat prin substantiv, unde acordul semantic este mult mai restricționat. Totuși, în limba vorbită, și substantivul poate admite acordul semantic al verbului-predicat (vezi infra, 2.7.2). Din grupul pronumelor nepersonale inclusive fac parte pronumele nehotărâte, relative, interogative și negative: toți (toate), câțiva (câteva), unii (unele), fiecare, oricare, care, câți (câte), niciunul (niciuna), niciunii (niciunele). Uneori pronumele inclusiv este la singular, în timp ce verbul-predicat este la plural. Trebuie să presupunem că aceste pronume fac parte din sintagme
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
n-am / n-ați venit. - Niciunul dintre noi /voi n-am / n-ați venit. c. Fiecare am / ați rămas până la sfârșit. - Fiecare dintre noi / voi am / ați rămas până la sfârșit. Pronumele relative inclusive pot avea ca antecedent anaforic alte pronume (nehotărâte, demonstrative) sau substantive care denumesc setul de entități în care se includ locutorul sau interlocutorul: (87) a. Aceia / cei / toți / unii care am plecat mai devreme... b. Fetele care am plecat mai devreme eram sora mea și cu mine. 2
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
d. Două exemplare e suficient [să dau]. e. 100 de litri e o nimica toată [să producem]. Sintagmele care admit acord la singular sunt însoțite de numerale, ca în exemplele de mai sus, ori sunt nearticulate sau însoțite de articol nehotărât: (122) a. (Ce vrei ca desert, mere, portocale?) Mere îmi ajunge. / Niște mere îmi ajunge. b. (Ce să le oferim invitaților, cafele, ceaiuri?) Cafele e suficient. / Niște cafele e suficient. c. (Ce vrei să mănânci, ouă, iaurt, fulgi?) Ouă nu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sunt propriu-zis sintagme partitive, cu un singur referent. Cel de-al doilea tip de sintagme conține două grupuri nominale, ambele referențiale, legate printr-o prepoziție partitivă. În poziția N2 a sintagmelor partitive pot fi substantive sau pronume personale, demonstrative sau nehotărâte: (4) a. o parte din noi / dintre aceștia / din fiecare b. o mulțime dintre noi / dintre aceia În GALR (II), sunt considerate sintagme partitive ambele tipuri de sintagme descrise mai sus. Se arată că acordul corect al verbului-predicat este cu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
GN 4 dintre 4 un kilogram mere o parte cărți (cf. Nedelcu, 2009: (289), pentru un kilogram de mere) A doua categorie de sintagme partitive, cele în care relația parte - întreg se stabilește la nivel sintactic, cuprinde numerale și pronume (nehotărâte) pe prima poziție: (9) doi din copii, câțiva dintre copii, mulți dintre copii Nedelcu (2009) consideră că N2 este un complement, cerut de un determinant indefinit sau de o marcă de gradare (de pe poziția N1): N1 conține un nume vid
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a exprima neechivoc singularul se folosește substantivul cantitativ cardinal pereche. Nu se poate folosi numeralul un pentru a exprima singularul, din motive sintactice: între numeral și substantiv trebuie să se stabilească o relație de acord formal. Dacă este folosit adjectivul nehotărât plural niște, sensul este ambiguu, fiind posibile două lecturi: "o pereche de..." sau "niște perechi de...". Prin urmare, date fiind agramaticalitatea lui un și ambiguitatea lui niște, se poate folosi substantivul pereche pentru exprimarea singularului; acest substantiv marchează unicitatea referentului
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sau propriu inanimat, însoțit de articolul definit sau de alți determinanți definiți, ori prin numeral prepozițional. (ii) CD prepozițional este exprimat printr-un substantiv comun personal ori personificat, substantiv propriu nume de persoană sau pronume (personal, reflexiv, de politețe, demonstrativ, nehotărât, pronumele semiindependente al și cel, pronumele relativ sau interogativ care), indiferent de poziția față de verb. Așadar, sunt două tipuri majori de contexte cu dublare obligatorie: (i) CD este antepus; (ii) CD este exprimat printr-un termen cu trăsătura +personal sau
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
vi) CD exprimat prin pronumele demonstrative populare asta și aia sunt postpuse verbului. 2.1.3. DC este facultativă În GALR (II, 403) sunt descrise și situațiile când dublarea este facultativă: (i) CD este exprimat prin substantiv inanimat, cu articol nehotărât, antepus verbului. (ii) CD este exprimat prin numeral prepozițional postpus. (iii) CD este exprimat prin pronumele de demonstrative populare asta și aia sau prin pronume nedefinite (cu excepția lui orice) construite cu prepoziție, antepuse sau postpuse verbului. (iv) CD este exprimat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
anumite condiții semantice, deci dacă prezența cliticului aduce informație semantică ori pragmatică. Din perechile de enunțuri de mai jos, reiese că dublarea clitică marchează uneori un complement indirect +uman, alteori un complement +specific. Dacă CI este un substantiv cu articol nehotărât, dublarea marchează specificitatea nominalului CI. În (9), nominalul unui băiat poate să fie specific sau nu, în funcție de context. În (10), nominalul unui cerșetor este nespecific, deci dublarea este puțin acceptabilă. În contextele cu reluare din (11), se poate utiliza cliticul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Asociației Mondiale [...] al cărui membru fondator este (Realitatea TV, 3.IV.2010) vreo întrebare al cărui răspuns este important (OTV, 6.IV.2010) - corect: vreo întrebare al cărei răspuns este important. 1.10. Acordul în interiorul sintagmei partitive (unul din...) Pronumele nehotărât unul care face parte dintr-o sintagmă partitivă (unul din / dintre...) trebuie să se acorde formal, în gen și în număr, cu substantivul care urmează prepoziției partitive. Dezacordul acestui pronume are mai multe cauze - neanticiparea mesajului, presiunea altui termen din
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cu verbele tranzitive, complementul intern apare și în cazul verbelor intranzitive, exprimând conținutul acțiunii acestor verbe; în acest caz, complementul și verbul au același radical sau cel puțin sunt apropiate ca sens; complementul este întotdeauna articulat (cu articol hotărât sau nehotărât), uneori însoțit și de atribut/modificator: Să se lepede cine va fi viat în ceastă lume viața lui, mainte, rău, întru păcate (Coresi, C2, 69, apud Creția 1956: 117) Țugulea visă un vis ce-i plăcu (Ispirescu, L, 314, apud
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
provocată de alții, puternicii zilei. De a da În sfârșit un sens acelui „necaz” ce părea a-mi defini pentru totdeauna destinul: o traiectorie mai mult sau mai puțin confuză, instinctivă, În sensul primitiv, ca a unui gândac ce aleargă nehotărât, pripit, În zig-zag, Într-un spațiu deschis, sub imperiul unor forțe pe care nu numai că nu le poate controla, dar nici nu le distinge prea bine. Ei bine, „ceva, cineva” În firea mea a provocat cu bună știință un
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
vă luați concediu. La Herculane în adevăr sunt băi excepționale, dar ce facem cu apele minerale, ce facem cu stomacul și ficatul? Poate găsim o stațiune în care să avem și nămol și apele minerale. Dragii noștri, vedeți, încă suntem nehotărâți, dar împreună vom găsi soluția cheie, pentru că noi sperăm ca totuși acest concediu să-l facem împreună. Toți ai noștri sunt sănătoși - dacă se poate spune așa - cam tot la fel cum i-ați găsit. Ne pare rău că s-
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]