5,394 matches
-
depuse în fața instanței. De altfel, faptul că judecătorul de cameră preliminară are posibilitatea de a verifica, în cauzele în care a fost pusă în mișcare acțiunea penală, legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, putând să excludă probele nelegal administrate ori, după caz, să sancționeze, potrivit art. 280-282 din Codul de procedură penală, actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, în așa fel încât, în situația dispunerii începerii judecății, probele astfel excluse nu mai pot fi avute în
DECIZIA nr. 625 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280740]
-
o cauză având ca obiect soluționarea contestației în anulare introduse împotriva încheierii pronunțate cu ocazia soluționării plângerii formulate, în temeiul art. 340 din Codul de procedură penală, împotriva soluției de clasare. În motivarea contestației în anulare autoarea invocă, în esență, nelegala compunere a completului de cameră preliminară care a soluționat plângerea. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că modificarea prevederilor art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală prin art. II pct. 109 din Ordonanța
DECIZIA nr. 621 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280032]
-
delegarea legislativă, fiind excluse din sfera de aplicare a contestației în anulare alte hotărâri penale definitive. Astfel, în speță, este vorba despre contestația în anulare formulată împotriva încheierii pronunțate cu ocazia soluționării plângerii formulate împotriva soluției de clasare, fiind invocată nelegala compunere a completului de cameră preliminară care a soluționat plângerea. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 431 din Codul de procedură penală, susține, în esență, că dreptul național nu prevede în mod expres niciun remediu efectiv
DECIZIA nr. 621 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280032]
-
condițiile legii“. Această normă constituțională cuprinde două teze: prima teză consacră dreptul subiectiv al oricărei părți a unui proces, indiferent de obiectul procesului, precum și dreptul Ministerului Public de a exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești considerate ca fiind nelegale sau neîntemeiate; cea de-a doua teză prevede că exercitarea căilor de atac se poate realiza în condițiile legii. Prima teză exprimă, în alți termeni, dreptul fundamental înscris în art. 21 din Constituție privind liberul acces la justiție, conținând, așadar
DECIZIA nr. 621 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280032]
-
act administrativ. Solicitarea de daune-morale/interese are caracter discreționar, făcând dovada faptului că solicitarea de plată a despăgubirilor nu se raportează la natura prejudiciului. Mai mult decât atât, solicitarea de daune ar trebui să fie o consecință a înlăturării actului administrativ nelegal, fără a putea fi anterior evaluabilă pecuniar. În susținerea soluției de respingere a petitului nr. 3 din cerere, pârâtul subliniază că măsura instituită nu este abuzivă, așa cum neîntemeiat susține reclamanta. Măsura a fost dispusă în contextul declarării de către
SENTINȚA CIVILĂ nr. 694 din 4 august 2020 () [Corola-llms4eu/Law/279933]
-
o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că, în cauză, ca urmare a unei taxe judiciare de timbru calculate în mod total nelegal, obiectul principal al acțiunii deduse judecății a devenit partajul judiciar (sistare stare de indiviziune), ceea ce include și constatarea bunurilor de împărțit, deci inclusiv petitele referitoare la succesiune prin care se ajunge la identificarea bunurilor de împărțit și care se
DECIZIE nr. 693 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280481]
-
art. 21 și 24 din Legea fundamentală și de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Dispozițiile criticate sunt norme cu caracter general aplicabile tuturor cauzelor, indiferent de obiectul acestora. Mecanismul de sancționare a citării nelegale constituie o formă de garantare a drepturilor fundamentale prevăzute de prevederile anterior menționate. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea nr. 78/CP din 16 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 29.848/301/2019/a1, Tribunalul București - Secția
DECIZIA nr. 743 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285278]
-
cu caracter general, prevăzute de legiuitor în partea generală a Codului de procedură penală, sunt aplicabile în privința tuturor cazurilor de nerespectare a dispozițiilor procesual penale care pot interveni pe tot parcursul procesului penal. Acest mecanism juridic de sancționare a nelegalei citări constituie o altă formă de garantare a drepturilor fundamentale prevăzute la art. 21 și 24 din Constituție (a se vedea în acest sens Decizia nr. 507 din 5 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 743 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285278]
-
pricina 10. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta A.B. a solicitat anularea Deciziei nr. xxxxx/10.07.2023, emisă de pârâta Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Mureș („A.J.P.I.S. Mureș“), ca nelegală și neîntemeiată, și obligarea pârâtei la stabilirea calității de beneficiar al drepturilor prevăzute de art. 5 din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum
DECIZIA nr. 21 din 13 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284843]
-
invocând situația în care se află drept cauză de micșorare a pedepsei. De asemenea, în situația în care durata măsurii preventive privative de libertate depășește durata pedepsei închisorii, persoana condamnată are dreptul de a solicita repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate, conform prevederilor art. 539 din Codul de procedură penală. ... 23. În același sens sunt și Decizia nr. 138 din 10 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 19 mai 2015, și Decizia
DECIZIA nr. 111 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286780]
-
penal. ... 37. Împotriva Sentinței nr. 953/7.06.2023, Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov a formulat apel, motivând că soluția de încetare a procesului penal cu referire la toate cele trei infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată inculpatul X. este nelegală întrucât acțiunea penală a fost pusă în mișcare din oficiu, iar procurorul în ședința de la termenul de la data de 24.05.2023 nu și-a însușit retragerile plângerilor prealabile pentru niciuna dintre cele trei persoane vătămate; s-a susținut că
DECIZIA nr. 30 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284222]
-
art. 7, art. 9 și art. 28. Totodată, a respins în rest cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată. ... 1.3. Recursurile formulate în cauză Împotriva acestei sentințe au formulat recurs atât pârâtul MAI, cât și reclamantul SID, criticând-o ca nelegală prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă. 1. În motivarea recursului declarat, MAI arată că în ceea ce privește admiterea, în parte, de către instanța de judecată a pct.
DECIZIA nr. 2.425 din 24 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284821]
-
acest sens că, așa cum s-a arătat în precedent, legalitatea unui act administrativ cu caracter normativ se verifică prin raportare la conformitatea acestuia cu actele normative cu forță juridică superioară în temeiul cărora au fost emise. Or, în mod nelegal Instrucțiunile ministrului afacerilor interne nr. 114 din 22 iulie 2013 privind răspunderea materială a personalului pentru pagubele produse Ministerului Afacerilor Interne au în vedere, conform preambulului, dispozițiile art. 5 ale Ordonanței Guvernului nr. 121/1998, aprobată prin Legea nr. 25/1999, și
DECIZIA nr. 2.425 din 24 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284821]
-
Guvernului nr. 121/1998, aprobată prin Legea nr. 25/1999. Tot astfel, ulterior reformei în privința propriului statut juridic, polițistului, în calitate de personal civil din Ministerul Afacerilor Interne, nu i se mai poate aplica legislația anterioară, cea specifică militarilor, astfel cum nelegal prevede articolul 3 din Instrucțiunile ministrului afacerilor interne nr. 114 din 22 iulie 2013. ... Față de acestea, fiind întemeiate criticile recurenților, Înalta Curte urmează ca, în baza art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 498 din Codul de procedură
DECIZIA nr. 2.425 din 24 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284821]
-
invocată într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență că în cauză, ca urmare a unei taxe de timbru calculate în mod total nelegal, obiectul principal al acțiunii deduse judecății este partajul judiciar (sistarea stării de indiviziune), cerere care include și constatarea bunurilor de împărțit, deci inclusiv petitele referitoare la succesiune prin care se ajunge la identificarea bunurilor de împărțit și care se includ
DECIZIA nr. 186 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287736]
-
raport de contrarietate dintre textele legale atacate și normele fundamentale invocate, ci prezintă argumente de fapt prin care contestă calitatea procesuală pasivă a părții adverse în litigiul în care a ridicat excepția, considerând că respectiva entitate este înființată în mod nelegal. Prin urmare, susținerile sale nu înfățișează veritabile critici de neconstituționalitate, iar Curtea Constituțională nu se poate substitui autorului excepției în formularea acestora, astfel că, în temeiul art. 29 alin. (1), coroborat cu art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992
DECIZIA nr. 139 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287740]
-
de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală încalcă principiul legalității, egalitatea în drepturi și dreptul la un proces echitabil, în măsura în care sancțiunea excluderii probelor obținute în mod nelegal operează exclusiv prin intermediul sancțiunii nulității, iar nu independent de aceasta. Consideră că excluderea uneia sau mai multor probe administrate nu este legată de nulitatea actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii. Invocă, în acest sens, normele care reglementează
DECIZIA nr. 114 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287739]
-
345 și 346 din Codul de procedură penală, care enumeră excluderea probelor distinct de sancțiunea prevăzută de dispozițiile art. 280-282 din Codul de procedură penală. Susține că există foarte multe situații în care o probă poate fi obținută în mod nelegal, fără ca actul prin care a fost dispusă, autorizată sau administrată proba respectivă să fie declarat nul. Astfel, pentru ca o probă să fie obținută în mod nelegal nu este necesar și obligatoriu ca actul prin care s-a dispus
DECIZIA nr. 114 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287739]
-
foarte multe situații în care o probă poate fi obținută în mod nelegal, fără ca actul prin care a fost dispusă, autorizată sau administrată proba respectivă să fie declarat nul. Astfel, pentru ca o probă să fie obținută în mod nelegal nu este necesar și obligatoriu ca actul prin care s-a dispus sau autorizat administrarea acelei probe ori prin care aceasta a fost administrată să fie nul. Practica a demonstrat că atunci când o probă este obținută în mod nelegal
DECIZIA nr. 114 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287739]
-
nelegal nu este necesar și obligatoriu ca actul prin care s-a dispus sau autorizat administrarea acelei probe ori prin care aceasta a fost administrată să fie nul. Practica a demonstrat că atunci când o probă este obținută în mod nelegal, nici măcar nu există un act procesual care să emane de la organele judiciare. Există acte care nu pot fi considerate acte procedurale, întrucât nu reprezintă transpunerea în practică a unor acte procesuale anterioare. Or, fiecare act procedural este corespondentul
DECIZIA nr. 114 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287739]
-
cu identitate reală sau a colaboratorilor; iar fotografia, ca mijloc de probă, se obține prin procedeul probatoriu al fotografierii. Astfel, o probă nu poate fi obținută nelegal decât dacă mijlocul de probă și/sau procedeul probatoriu prin care este obținută este nelegal, aceasta presupunând nelegalitatea dispunerii, autorizării sau administrării probei. Or, nelegalitatea acestora este sancționată de prevederile art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală, prin aplicarea regimului nulității absolute sau relative. Aceasta deoarece nulitățile, așa cum sunt acestea reglementate la
DECIZIA nr. 114 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287739]
-
fi reținută critica autoarei excepției, în sensul că dispozițiile art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală încalcă principiul legalității, egalitatea în drepturi și dreptul la un proces echitabil, în măsura în care sancțiunea excluderii probelor obținute în mod nelegal operează exclusiv prin intermediul sancțiunii nulității, iar nu independent de aceasta. ... 15. Curtea observă că, prin Decizia nr. 22 din 18 ianuarie 2018, precitată, paragraful 17, a reamintit jurisprudența sa cu privire la noțiunile de probă, mijloc de probă și
DECIZIA nr. 114 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287739]
-
art. 135 alin. (1) din Constituție, reglementarea unui regim juridic diferit al instituțiilor financiare nebancare sub aspectul stabilirii dobânzilor creditelor acordate consumatorilor fiind pe deplin justificată de natura și mecanismul acestor credite, nefiind de natură să afecteze, de o manieră nelegală, concurența pe piața financiară a creditelor. ... 84. În ceea ce privește pretinsa încălcare, prin dispozițiile art. 12 din legea criticată, a prevederilor art. 21 din Constituție și ale art. 6 paragraful 1 din Convenție, Curtea reține că, distinct de limitele
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
act de precizarea reclamantului în sensul solicitării cheltuielilor de judecată pe cale separată. ... 15. Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că pârâta nu a respectat termenul de preaviz, astfel încât măsura concedierii și decizia de concediere sunt nelegale. Comunicarea termenului de preaviz a avut loc la data comunicării deciziei nr. xxxx din 8 august 2022, adică în data de 8 august 2022. Conform art. 181 alin. (1) pct. 2 din Codul de procedură civilă, această dată nu intră
DECIZIA nr. 33 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285723]
-
a interpretat și aplicat greșit dispozițiile Codului muncii, Codului de procedură civilă, ale Codului civil, precum și ale unui recurs în interesul legii. Mai mult, instanța de fond, deși nu s-a pronunțat pe fondul cauzei, a reținut în mod nelegal că și „măsura concedierii este nelegală“, nu doar decizia de concediere pe care a anulat-o, întrucât nu s-ar fi respectat termenul de preaviz. ... 28. Decizia în discuție a fost comunicată reclamantului-intimat, așa cum rezultă din însăși semnătura de
DECIZIA nr. 33 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285723]