2,318 matches
-
Constanța în 1991, Curtea Supremă de Justiție a susținut că, având în vedere necompetența organului emitent, anularea ar fi putut fi hotărâtă oricând. În final, Curtea Supremă de Justiție a arătat că anularea înregistrării reclamantului în Baroul Constanța pe temeiul nelegalității nu l-a privat de dreptul de a solicita autorității competente să soluționeze cererea sa de a fi reînscris în Barou. F. Fapte ulterioare depunerii cererii la Curte 40. La data de 30 mai 2001, reclamantul a formulat o cerere
HOTĂRÂRE din 24 mai 2005 din 24 mai 2005, definitivă la 24 august 2005, în Cauza Buzescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175327_a_176656]
-
și de detașare." ... 48. La data de 6 martie 2001, Legea nr. 51/1995 a fost republicată în urma modificării, acordând următoarele competențe Consiliului UAR în noul art. 63 lit. i): "Consiliul uniunii ... are următoarele atribuții: ... i) anulează hotărârile barourilor pentru nelegalitate;". ... 49. Art. 130 din Statutul profesiei de avocat, adoptat de UAR și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 17 octombrie 1995, prevede: "Hotărârile adoptate de adunarea generală sau de consiliul baroului pot fi anulate de
HOTĂRÂRE din 24 mai 2005 din 24 mai 2005, definitivă la 24 august 2005, în Cauza Buzescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175327_a_176656]
-
de UAR și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 17 octombrie 1995, prevede: "Hotărârile adoptate de adunarea generală sau de consiliul baroului pot fi anulate de Consiliul Uniunii Avocaților din România numai pentru motive de nelegalitate sau de încălcare a prevederilor statutului, cu respectarea autonomiei baroului. Deciziile emise de decan pot fi atacate la consiliul baroului." 50. La data de 12 martie 1997, printr-o hotărâre definitivă (nr. 450), Curtea Supremă de Justiție a statuat, în cadrul
HOTĂRÂRE din 24 mai 2005 din 24 mai 2005, definitivă la 24 august 2005, în Cauza Buzescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175327_a_176656]
-
a analiza interpretarea legii naționale de către instanțele naționale, Curtea constată totuși că o astfel de modificare nu ar fi avut sens dacă între anii 1995 și 2001 UAR ar fi avut competența să anuleze decizii ale Baroului pe temei de nelegalitate, în baza prevederilor inițiale ale legii respective. 67. Curtea observă că, deși instanțele au răspuns unora dintre argumentele reclamantului, acestea nu au răspuns argumentelor principale, respectiv că acesta a acționat cu bună-credință, în conformitate cu principiile dreptului administrativ și cu Legea nr.
HOTĂRÂRE din 24 mai 2005 din 24 mai 2005, definitivă la 24 august 2005, în Cauza Buzescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175327_a_176656]
-
autorităților naționale care determină încetarea folosinței ilegale a proprietății nu reclamă o despăgubire. Acesta a concluzionat că Decizia UAR din data de 27 iunie 1996 nu a fost disproporționată în nici o privință, de vreme ce a reprezentat singura cale de a remedia nelegalitatea deciziei Baroului Constanța de a-l înscrie pe reclamant. 2. Aprecierea Curții 88. Curtea constată că, în prezenta cauză, anularea înscrierii reclamantului în Baroul Constanța a avut drept consecință pierderea acelei părți din clientela sa care era interesată de capacitatea
HOTĂRÂRE din 24 mai 2005 din 24 mai 2005, definitivă la 24 august 2005, în Cauza Buzescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175327_a_176656]
-
63 lit. i) din Legea nr. 51/1995 . Curtea consideră că o astfel de modificare nu ar fi avut sens dacă, în conformitate cu prevederile inițiale ale legii respective, UAR ar fi avut competența legală de a anula decizii ale Baroului pentru nelegalitate, între anii 1995 și 2001. 92. Curtea reiterează că atribuția sa de a verifica respectarea dreptului intern este limitată. Interpretarea și aplicarea dreptului intern revin, în principal, autorităților naționale (a se vedea Tre Traktorer AB împotriva Suediei, citată mai sus
HOTĂRÂRE din 24 mai 2005 din 24 mai 2005, definitivă la 24 august 2005, în Cauza Buzescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175327_a_176656]
-
naționale, Curtea remarcă faptul că acestea s-au pronunțat exclusiv asupra legalității Deciziei UAR din 27 iunie 1996 în baza doctrinei ultra vires, iar Curtea Supremă de Justiție a arătat că anularea înscrierii reclamantului în Baroul Constanța pe temei de nelegalitate nu l-a privat de dreptul de a solicita autorității competente să soluționeze cererea sa de reînscriere în Barou, fără să remarce că reclamantul solicitase deja UAR clarificarea și soluționarea situației sale fără nici un rezultat. 96. Curtea reiterează că trebuie
HOTĂRÂRE din 24 mai 2005 din 24 mai 2005, definitivă la 24 august 2005, în Cauza Buzescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175327_a_176656]
-
decizie "definitivă și irevocabilă" și că dreptul obținut în baza deciziilor pronunțate pe fond și în apel era revocabil. În consecință, prezenta cauză nu este similară cu Cauza Brumărescu cu privire la acest punct. 39. Curtea observă că, deși judecătoria a recunoscut nelegalitatea naționalizării, Hotărârea definitivă și "irevocabilă" din 11 martie 1996 a Curții de Apel București a desființat hotărârile anterioare. În ceea ce privește procedura administrativă ulterioară, Curtea notează că printr-o hotărâre definitivă și "irevocabilă" s-a respins, de asemenea, cererea de restituire, întrucât
HOTĂRÂRE din 26 noiembrie 2002 din 26 noiembrie 2002, definitivă la 24 septembrie 2003, în Cauza Canciovici şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175326_a_176655]
-
sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (1)-(4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Viromet" - S.A. din orașul Victoria într-un litigiu având ca obiect soluționarea unei excepții de nelegalitate. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2), ale art. 21 alin. (3), ale art. 24 alin. (1) și ale art. 126 alin. (6). Autorul excepției
DECIZIE nr. 219 din 7 martie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176158_a_177487]
-
administrativ. Totodată, se consideră că cetățenii care fac uz de procedura prevăzută de art. 4 din lege sunt privilegiați, întrucât, după ce au pierdut termenul de decădere de un an în care puteau cere anularea actului administrativ, pot oricând solicita constatarea nelegalității acestuia. Se consideră că textul de lege criticat periclitează dreptul de proprietate privată al autorului excepției și încalcă prevederile art. 21 alin. (3) și ale art. 24 alin. (1) din Constituție, neasigurându-se dreptul la un proces echitabil și nici
DECIZIE nr. 219 din 7 martie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176158_a_177487]
-
din Constituție, neasigurându-se dreptul la un proces echitabil și nici dreptul la apărare. Curtea de Apel Brașov - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În argumentarea acestei opinii se apreciază că analiza nelegalității unui act administrativ reprezintă cercetarea acestuia raportată la textul de lege și nu este de natură a încălca principiul egalității părților în fața legii, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare sau dreptul de proprietate. Totodată, se arată că prevederile
DECIZIE nr. 219 din 7 martie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176158_a_177487]
-
administrativ este supusă recursului, care se declară în 48 de ore de la pronunțare ori de la comunicare și se judecă în 3 zile de la înregistrare, cu citarea părților prin publicitate. ... (4) În cazul în care instanța de contencios administrativ a constatat nelegalitatea actului, instanța în fața căreia s-a ridicat excep��ia va soluționa cauza, fără a ține seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată." ... Textele constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 16 alin. (1) și (2) privind
DECIZIE nr. 219 din 7 martie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176158_a_177487]
-
zile de la înregistrare, cu citarea părților prin publicitate. ... (4) În cazul în care instanța de contencios administrativ a constatat nelegalitatea actului, instanța în fața căreia s-a ridicat excep��ia va soluționa cauza, fără a ține seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată." ... Textele constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 alin. (1) privind dreptul
DECIZIE nr. 219 din 7 martie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176158_a_177487]
-
alin. (6) privind controlul judecătoresc al actelor administrative. Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele: În esență, autorul excepției consideră că dispozițiile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , reglementând posibilitatea invocării oricând a unei excepții de nelegalitate a unui act administrativ unilateral care are legătură cu soluționarea cauzei, sunt neconstituționale, încălcând prevederile art. 16 alin. (1) și (2), ale art. 21 alin. (3), ale art. 24 alin. (1) și ale art. 126 alin. (6) din Constituție. Curtea
DECIZIE nr. 219 din 7 martie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176158_a_177487]
-
prevederile art. 16 alin. (1) și (2), ale art. 21 alin. (3), ale art. 24 alin. (1) și ale art. 126 alin. (6) din Constituție. Curtea reține că textul de lege criticat reglementează, în mod expres, posibilitatea ridicării excepției de nelegalitate a actului administrativ, precum și procedura de soluționare a acesteia. Curtea constată că textul de lege în cauză nu sustrage de sub controlul judecătoresc nici un fel de act administrativ, din contră, prevede o garanție suplimentară în acest sens și nu este altceva
DECIZIE nr. 219 din 7 martie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176158_a_177487]
-
se datorează tocmai faptului că, în primul caz, soluția instanței în cauza de fond depinde de modul de soluționare a excepției invocate, iar legiuitorul a înțeles să pună încă un mijloc procedural eficient la îndemâna persoanei pentru a putea contesta eventuala nelegalitate a actului administrativ. Curtea reține că textul de lege criticat se aplică tuturor celor vizați de ipoteza normei, în mod nediscriminatoriu și fără excepții, este o concretizare a dreptului la un proces echitabil și nu încalcă exercițiul dreptului la apărare
DECIZIE nr. 219 din 7 martie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176158_a_177487]
-
recidivist", deși nu fusese niciodată condamnat anterior. Reclamantul își exprima, de asemenea, temerea că, dacă arestarea preventivă va fi prelungită, risca să fie victima unor noi abuzuri din partea procurorului D. și să fie supus la rele tratamente de către deținuți. Invocând nelegalitatea măsurii arestării preventive dispuse împotriva sa, reclamantul solicita punerea sa în libertate și soluționarea, cu prioritate, a apelului, iar pe fond, schimbarea încadrării juridice a faptei din tentativă la omor în tentativă la infracțiunea de vătămare corporală și achitarea sa
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
de neîncepere a urmăririi penale. S-a apreciat că, în cauză, respectivul termen a început să curgă la data de 26 noiembrie 1996, dată la care decizia Curții de Apel Oradea din 6 aprilie 1995, prin care s-a constatat nelegalitatea măsurii arestării preventive a reclamantului, a rămas definitivă. Or, reclamantul a introdus acțiunea în reparare la 18 noiembrie 1999, deci la aproape trei ani de la data menționată. Reclamantul a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolelor 504 alineat 2 și 505
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
face obiectul măsurii în cauză o garanție importantă împotriva relelor tratamente (mutatis mutandist Aksoy, susmenționată, § 76). Or, relevă Curtea, în speță nu se contestă că, între 9 decembrie 1994, dată la care reclamantul a solicitat punerea sa în libertate, invocând nelegalitatea arestării sale preventive și riscul de abuz, și 6 aprilie 1995, dată la care curtea de apel a statuat asupra cererii sale, reclamantul a fost supus în penitenciar la tratamente declarate de Curte contrare articolului 3 din Convenție (paragraful 185
HOTĂRÂRE din 3 iunie 2003 în cauza Pantea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163399_a_164728]
-
stabilite în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , din dispozițiile căreia rezultă că "în acțiunea în contenciosul ce vizează raportul dintre persoanele fizice sau juridice și autoritățile publice poate fi invocată atât vătămarea unui drept sau interes legitim, cât și nelegalitatea actului". În concluzie, Guvernul consideră că textul de lege criticat de către autorul excepției este neconstituțional "în măsura în care atribuie în exclusivitate prefectului dreptul de a ataca în contencios administrativ actele administrative adoptate sau emise de către autoritățile publice locale și refuză acest drept
DECIZIE nr. 314 din 14 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 340/2004 privind instituţia prefectului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169652_a_170981]
-
înregistrare sau, după caz, codul fiscal și contul bancar. Dacă recurentul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul*); ... b) indicarea hotărârii care se atacă; ... c) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat; ... d) semnătură. ... La cererea de recurs se va atașa dovadă achitării taxei de timbru, conform legii. ------------ Art. 302^1
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168956_a_170285]
-
a fost abrogat de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 58 din 25 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 460 din 28 iunie 2003. Articolul 304 Modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situații, numai pentru motive de nelegalitate: 1. când instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale; 2. cand hotărârea s-a dat de alti judecători decât cei care au luat parte la dezbaterea în fond a pricinii; 3. cand hotărârea s-a dat cu încălcarea competenței
CODUL DE PROCEDURA CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168956_a_170285]
-
procedură civilă, recursul este conceput ca o cale extraordinară de atac, altfel spus, ca un ultim nivel de jurisdicție în care părțile în litigiu își pot apăra drepturile lor subiective, înlăturând efectele hotărârilor pronunțate în condițiile celor 10 cazuri de nelegalitate prevăzute de art. 304 din Codul de procedură civilă. Or, instituirea sancțiunii nulității pentru neîndeplinirea acestor cerințe de formă în însuși cuprinsul cererii de recurs, fără nici o posibilitate de remediere a omisiunii, îl lipsește pe recurent, fără o justificare rezonabilă
DECIZIE nr. 226 din 21 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 302^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168186_a_169515]
-
de instanțele naționale și care urmărește să angajeze responsabilitatea autorilor faptelor interzise de lege. Presa nu este chemată să dezvăluie faptele cu aceeași exactitate cu care organele de anchetă sunt ținute să o facă. 75. Reclamanții arată că afirmațiile privind nelegalitatea contractului public încheiat de primărie și pentru care ei au fost condamnați au fost confirmate de raportul Curții de Conturi. Ei justifică faptul că au atras atenția opiniei publice la doi ani după semnarea contractului prin aceea că la acel
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
că "situațiile juridice diferite în care se află anumite categorii de subiecte de drept justifică și tratamente juridice diferite; ca atare, acționarii minoritari - obligați prin Legea nr. 31/1990 să respecte hotărârile adunărilor generale - au dreptul să le critice pentru nelegalitate". Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul
DECIZIE nr. 178 din 29 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168270_a_169599]