1,128 matches
-
nu numai de la cocontractant, ci și de la terț. A doua condiție trebuie înțeleasă în sensul că nu orice amenințare, prin ea însăși, constituie violență viciu de consimțământ. Se cere ca violența să reprezinte o încălcare a legii (să fie, deci, nelegitimă). Dacă amenințarea se referă la o faptă pe care cel care amenință e îndreptățit să o săvârșească, nu poate fi reținută violența pentru a justifica înlăturarea efectelor actului încheiat sub imperiul amenințării. Condiția menționată rezultă de altfel și din conținutul
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de 1 an de la data tulburării sau deposedării 585. Acțiunea poate fi intentată de posesor indiferent dacă acesta este sau nu și proprietarul acelui imobil. reamintim că dreptul la acțiunea negatorie este imprescriptibil (prin acțiunea negatorie, proprietarul cere încetarea exercițiului nelegitim asupra bunului său, al unui drept de uzufruct, uz, abitație, servitute, superficie). VIII.5. Termene de prescripție extinctivă VIII.5.1. Noțiune Nu există o definiție legală a termenului de prescripție, de aceea a revenit doctrinei și practicii sarcina acoperirii
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
uzucapiunii de 30 de ani), buna credință a posesorului și un just titlu pe care să se întemeieze posesia utilă a posesorului. 577 Pentru identitate de rațiune trebuie relevată, imprescriptibilitatea dreptului la acțiunile negatorii (prin care proprietarul cere încetarea exercițiului nelegitim asupra bunului său, al unui drept de uzufruct, uz, abitație, servitute, superficie). Ca și acțiunea în revendicare, acțiunea negatorie este reglementată pentru prima oară în art. 564 al. 1 din noul Cod civil care prevede că "proprietarul poate intenta acțiunea
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
informale” (Segalen, 1987). Și pentru limba română s-ar putea desprinde anumite nuanțe între „concubinaj” și „coabitare”, dar ele pot fi folosite ca echivalente. Nuanța relevantă este aceea că în tradiția românească, și probabil că nu numai, concubinajul desemna conviețuirea „nelegitimă” a două persoane mature, în tot cazul nu foarte tinere. Pentru acestea din urmă, opinia publică, gura satului - cu excepția locurilor unde se practica „căsătoria de probă”, dar care dura mai puțin decât concubinajul - societatea, în totalitatea ei, nici nu permiteau
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
revizuită a artei guvernării. Rezultatul final este regândirea structurii ontologice a statului suveran astfel încât să răspundă corespunzător la problema (re)constituirii statului suveran ca modul normal de subiectivitate în relațiile internaționale. Violența Gândirea politică modernă a încercat să depășească formele nelegitime de guvernare (cum ar fi tirania sau despotismul), unde puterea nu este constrânsă sau controlată, ci arbitrară și violentă, prin crearea unor forme de guvernământ legitime și democratice în care autoritatea este subordonată legii. În politica modernă, rațiunea a devenit
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
abordare nu este însă cel al unei alterități alienante, concept care s-a întemeiat pe perspectiva freudistă a scindării eului creator și care a prilejuit, în contextul cultural actual, o explozie de exegeze asupra textelor poetice eminesciene și blagiene, așezate nelegitim sub conceptul-umbrelă de criză a identității"252. De această criză a identității, care își află originea în modernitate, ne lovim la întreaga poezie șaizecistă, firește, scriitorii acestor generații trăiesc, în permanență teama față de ei înșiși și față de incapacitatea lor de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
utile în luarea deciziilor. Iată însă că unii agenți, mai vicleni și mai subtili decât confrații lor, s-au gândit că informația ar putea servi, de ce nu, la inducerea în eroare a supraveghetorului. În Regele Lear, de pildă, Edmund, fiul nelegitim, îl pune pe Gloucester într-o „situație de supraveghere” - tatăl poate să vadă fără să fie văzut -, lăsându-l să asiste la o luptă trucată între el și Edgar, fratele său vitreg. Gloucester cade în capcană, crezând orbește în ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
aderi la perspectiva sa sau să o respingi. Îi reproșează, de asemenea, că interpretările "generalizante" sînt constituite doar de la cîteva caracteristici ale noilor practici mediatice, dar are ambiția de a cuprinde toată comunicarea plecînd de la o problematică limitată și suprapune nelegitim informatizarea și comunicarea, iar paradigma calculului este transformată în fundament suficient pentru a analiza ansamblul fenomenelor comunicaționale. Deși în bună măsură aceste observații sînt pertinente, cartea lui Lucien Sfez rămîne cu multe puncte de atracție, mai ales prin semnalizarea exceselor
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
de consumul de alcool. Aceste forme severe și constante de violență erau etichetate de comunitate ca fiind deviante, indici ai unei vieți de familie dezagregate, ai prezenței unor tulburări psihopatologice, neavând, în consecință, o legitimitate socială. În afara dimensiunii de legitim/nelegitim, o anumită toleranță socială față de violența împotriva femeii reprezintă un factor-cheie în explicarea fenomenului. În cultura tradițională, toleranța/acceptarea violenței împotriva femeii era susținută într-o oarecare măsură de legitimitate. În interiorul familiei, violența era considerată un comportament legitim al soțului
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
opta pentru) trei definiții ale violenței instituționale: 1. Ansamblul presiunilor și coercițiilor exercitate asupra individului și grupurilor de către instituții, pentru a-i determina să respecte legea, codurile sociale și valorile în vigoare în cultura de apartenență. 2. Abuzul de presiuni nelegitime, care îi pot determina pe cei oprimați să se revolte. 3. Orice act de violență ce se exercită asupra unui individ, în instituție, din partea acesteia sau în favoarea instituției. Din ce în ce mai des, constatăm în societatea actuală o legitimare a violenței instituționale, ea
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ale lui Matei Eminescu, care a văzut în acest soldat un conte rus, Potloff, refugiat politic, ci să-l vedem pe Donțu, așa cum a trăit la Sarafînești, îmbrăcat țărănește, la prisaca mănăstirii, pe malul Siretului, om încă tînăr și întorlocat nelegitim cu fata unui Ion Brehuiescu, țăran din Sarafinești. În gospodărie proprie? Categoric nu! Pe o moșie mănăstirească, Donțu nu putea avea stupină și nici locuință proprie, tocmai el care de-abia intrase la număr, între bejenarii mănăstirii. La 12 aprilie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
drag" pentru supușii săi76? Să fie "vampirul Dracula" un mediator între "Draculea" și "Dragulea", cele două extreme, sau arhetipul lor? Viața voievodului Vlad nu a fost agitată, dar a fost misterioasă. Cu excepția lui Vlad Călugărul și a mamei lui, soția nelegitimă a lui Vlad Dracul, care au fost mai degrabă interesați de religie și de viața monastică decât de politică și răzbunare, ceilalți membri ai familiei lui Vlad și urmașii lor au avut vieți tumultoase și morți violente. Vlad Dracul a
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
a murit pe câmpul de luptă, în 1477. Capul său a fost trimis la Constantinopol, iar trupul a dispărut într-un mod misterios probabil câteva secole mai târziu. Fiii lui Vlad Țepeș (Mihnea cel Rău, fiul legitim, și Mircea, cel nelegitim) au fost uciși. Tatăl lui Vlad Țepeș, Vlad Dracul, fusese în-sărcinat de către Sigismund să păzească trecătorile dintre Transilvania și Țara Românească de invazia otomană. Acesta pretindea că tronul Valahiei i se cu-venea de drept ca fiu al voievodului Mircea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
însă acestea au băut apa și s-au prefăcut în iele, devenind nemuritoare. Credințele populare condamnă cazurile aberante - nu aderă la adopțiunea "copilului de suflet" și nu aprobă, etic, "copilul din flori". Nașterea legitimă apare ca un fapt pozitiv, nașterea nelegitimă este un semn de rău augur. "Nașterea neobișnuită nu este o condiție, ci una din expresiile predestinării individului pentru o soartă aparte și favorabilă. Cât despre predestinare, ea se face după datele obișnuite, cuprinse în credințe. Nașterea din flori este
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
vreodată că în asemenea circumstanțe existențiale am abordat o asemenea conduită. De ce nu am regretat? Pentru că acest mod de a vedea lucrurile m-a motivat, m-a încurajat. Dacă pedeapsa nu ar avea posibilitatea să influențeze voința, ea ar fi nelegitimă. Importante, pentru mine sunt cele ce mă învață azi elevul : atitudinea de noutate și îndrăzneala. Am câștigat, prin profesia nostră, meritul de a ne crea liniștea de care avem nevoie, zburdălnicia gândului, spontaneitatea și “asprimea” libertății. Nu vom abuza de
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
acestei unități și în practică, fapt care nu s-a întâmplat niciodată. 17.4. Apocaliptica În timpul epocii persane tardive și la începutul celei eleniste, s-a extins fenomenul profeției și a apărut o mișcare considerată ca un fel de fiu nelegitim, „apocaliptica” (Soggin 1982; Boccaccini 1987 și 1993; Sacchi 1990 și 1994). a) În vreme ce repatriații din exilul babilonian erau încă ajutați, mângâiați și mustrați de profeți până la sfârșitul secolului al V-lea și începutul secolului al IV-lea î.C., profetismul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
capilor săi, judecată care o anticipă pe cea care trebuie să se realizeze în formă cosmică la sfârșitul timpurilor. c) Diferențele de fond sunt totuși mult mai numeroase decât analogiile; din acest motiv, apocaliptica a fost comparată cu un fiu nelegitim. În apocaliptică, mesajul este secret și trebuie revelat doar în timpurile stabilite, care sunt întotdeauna „timpurile de pe urmă”; profetul este mereu vestitorul Cuvântului dumnezeiesc; alegerea este stabilită dintr-o epocă imemorabilă, chemarea fiind un dar personal, inaccesibil celor mulți; ba
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
violentă negație a modelului patern..."; Barbu Cioculescu încarcă de răspundere doar personalitatea tatălui destinul lui Mateiu ilustrînd condiția progeniturii unui părinte cu personalitate covîrșitoare căruia a-i rezista sau a i te supune producea dezastroase deformări, psihologia deformată a fiului nelegitim avîndu-și sorgintea tocmai în situația intolerabilă în care tatăl său l-a pus...; Silvian Iosifescu vorbește doar de "ostilitatea stăruitoare a fiului natural"... Poate nu ar fi fost lipsit de interes să se discute în acest context și despre complexul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
rol social, în funcție de poziția lui socială. În funcție de modelul normativ care întruchipează faptele tradiționale, de sistemul valoric al unei societăți, de rolurile prescrise prin norme și de rolurile efective jucate, grupurile vor aprecia și sancționa diferitele comportamente ca fiind legitime sau nelegitime. Reacția celor etichetați poate fi de acceptare sau de respingere, neutralizare, adoptând alte conduite. K. T. Erikson, subliniind rolul agenților de control social, apreciază că efectul produs de etichetare are de multe ori canalizare către o carieră criminală, pe care
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
U C E R E Istoria și sociologia științei arată că obiectele cunoașterii au adesea destine ciudate. Comunicarea politică se încadrează, cu siguranță, în clasa traiectoriilor stranii. Iată un obiect de studiu considerat cu doar 20 de ani în urmă nelegitim, trivial, adică inexistent, și care în prezent stîrnește o vie curiozitate, ce se ivește, mai curînd, dintr-o admirație pentru comunicare decît din vicisitudinile politicii. Astăzi, comunicarea interesează pe toată lumea. E de ajuns să constatăm cîteva semne sociale ale recunoașterii
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Procuratură, corpul medical și întregul aparat represiv în pângărirea oricărei demnități a persoanei umane pe care politicile nataliste au generat-o. Ar mai fi de adăugat doar un fapt: știu din sursă directă că legea nu se aplica atunci când tatăl (nelegitim) al copilului era cetățean străin, tinerelor propunându-li-se avortul pentru a împiedica o eventuală expatriere prin căsătorie; mai mult, am auzit fără a putea controla că aceeași discretă "îngăduință" opera și în cazul femeilor rome și maghiare. Într-un
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Consultativă pentru Analiza Dictaturii Comuniste și, la 18 decembrie 2006, prezintă în Parlament sinteza raportului înaintat de aceasta. Într-o sarabandă de injurii vehemente declanșate de PRM, al cărui lider se dă în spectacol fără urmă de decență, președintele declară nelegitim și criminal regimul comunist, incriminând chiar și continuitatea guvernării Iliescu cu acest regim. Scandalul fără precedent din parlament a contribuit fără îndoială într-o măsură importantă în transformarea subită a lui Traian Băsescu în efigie a anticomunismului. Fără a lua
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
intenția de a închide orice dezbatere legitimă asupra naturii regimului comunism. 30 Concluzia "nelegitimității și criminalității" regimului comunist a fost deja avansată de către Sorin Ilieșiu în octombrie 2005 președintelui Traian Băsescu sub forma unui "Raport pentru condamnarea regimului comunist ca nelegitim și criminal". Capetele de acuzare formulate în acest document sunt reluate în Raportul final publicat în 2006. 31 Peter Berger a formulat această prescripție vizându-l pe sociolog. Fără niciun efort prescripția lui Berger poate fi universalizată la nivelul tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
acesteia, de exemplu cu Buckingham. El crede că Ludovic al XIV-lea semăna la înfățișare și la abilități mai mult cu Mazarin decât cu Ludovic al XIII-lea, și că viitoarea lui «nesiguranță» se datora faptului că știa că este nelegitim[...]. Cea mai mare provocare a fost să-l convingă pe suspiciosul și răzbunătorul Ludovic al XIIIlea să accepte sarcina soției. Levi afirmă că a fost ideea lui Richelieu și că a s-a implicat în această conspirație, deoarece era singura
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
personalității). Pentru Y. Pelicier, delirul este o tulburare primară a gândirii, iar definiția pe care o dă acesta delirului este semnificativă în sensul acesta: „delirul este un fel de ipoteză care a suferit o întoarcere greșită asumându-și în mod nelegitim statutul de noesis”. Se pun două întrebări, și anume: 1) Delirul este un fenomen reductibil la o idee, o eroare, un sentiment sau o intuiție ? 2) Delirul este rezultanta unei manifestări a modificării globale și complexe a structurii psihotice a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]