2,766 matches
-
Creangă” al Academiei Române), reține atenția prima povestire, Călăuza pierdută, cea mai izbutită, atât din perspectiva construcției, cât și a „subiectului” propriu-zis. Narațiunea încearcă să pună în pagină „aventura conștiinței” tatălui, care se deschide în clipa când el „începe să caute neliniștit ceva, nu știa ce anume, ceva nedefinit, pierdut” și se sfârșește cu moartea lui. Se configurează astfel sensibila evocare a unui părinte care prețuia învățătura și se străduia să și-o însușească și care, în ultimii ani ai vieții, recitea
HORODINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287449_a_288778]
-
trăitori În țările Uniunea Europeană. În Germania, 15% dintre străinii apți de muncă sunt șomeri, În comparație cu numai 7% În cazul băștinașilor nativi. În Franța, rata somajului pentru imigranții bărbați este de 20%, În comparație cu numai 9% pentru populația băștinașă. Europenii sunt din ce În ce mai neliniștiți. Într-un studiu recent realizat de Comisia Europeană, 39% dintre rezidenții Uniunea Europeană au spus că imigranții legali trebuie să fie trimiși Înapoi În țările lor dacă sunt șomeri. Imigranții răspund că ei ar vrea să muncească, dar că sunt excluși
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
autor pe care le primește. Membru al Societății Autorilor Dramatici din România, în 1948 este ales și membru al Uniunii Scriitorilor; în 1934 și în 1940 a fost distins cu Marele Premiu al Teatrului Național din București. Fire ciudată și neliniștită, dominată de suspiciuni continue și de un narcisism care a dăunat nu doar omului, ci și receptării operei sale, L. a confundat în relațiile sociale și literare orgoliul absolut cu demnitatea creatorului, fapt care l-a condus spre o izolare
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
lacunar și derutant, alătură rezonanțe ale poeticii lui Lucian Blaga cu unele note avangardiste. Deși absorbit câteodată de retorica șocantă și de fragmentarismul limbajului, poetul are o sensibilitate mai apropiată de marile teme - iubirea, poezia, moartea -, pe care o locvacitate neliniștită și încordată pare a le asedia continuu. Proza scurtă și publicistica lui Ș. oferă o fațetă complementară, abia vizibilă în poezie; inspirate de o „actualitate” nedefinită, textele de mică întindere respiră un discret aer de absurditate, venit din substanța cotidianului
STEFANACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289901_a_291230]
-
atitudine față de model și o altă manieră de a caracteriza personajul. Atunci cînd interesul sculptorului se mută pe construcția abstractă și nonfigurativă, adică atunci cînd problematica volumului se schimbă, aceleași schimbări se operează și la nivelul suprafeței. Ceea ce înainte era neliniștit și rugos, devine acum de un calm aproape clasic. Numai că, în esență, raporturile rămîn aceleași. Dacă în figurativ suprafața captează lumina prin fragmentare și prin vibrație, în cazul construcțiilor nonfigurative acest proces se realizează prin polisare și prin lustruire
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
de riscurile dezintegrării și ale resorbției în adînca beznă inițială, se regăsesc, asemenea vieții în virtualitatea seminală, toate formele posibile ale unei lumi greu de epuizat. Ceea ce pare, la o privire sumară, simplă manifestare energetică și expresie a unui temperament neliniștit, se arată a fi, la o analiză mai atentă, actul grav al unei negocieri cu posibilul și strigătul disperat în miezul unei realități adormite. Că de la amorf la ordine și de la dispersie la structură nu este decît un singur pas
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
un singur pas, o dovedește nu numai morfologia strictă a acestei picturi, ci și vocația intrinsecă a materiei de a se coagula în imagini consacrate de către același scenariu al Genezei. De cîteva ori, în plină turbulență cromatică și în avalanșa neliniștită a tușelor, se hipostaziază, abia perceptibil sau cu o evidență indubitabilă, chipul uman ca o ultimă garanție că actul creației a fost dus pînă la capăt. însă nici aceste secvențe vag antropomorfe nu deviază către observația denotativă și psihologizantă, nu
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
acum ipostazele singurătății și ale neliniștii. Subiectul liric ascultă „bătăile negre ale cuvintelor”, înregistrează singurătatea, surparea primăverii și „blazarea” metaforelor: „Orice metaforă / E un rege blazat” (Puterile barbarilor). Omul e „insula Robinson”, iar visul înclină spre coșmar: „Din somnul meu neliniștit cresc vise / Întunecând hotarele permise.” Volumul de „proze scurte” Ultima noapte a Șeherezadei (1993; Premiul pentru proză al Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca) este o „recitire”, din perspectiva propriului univers poetic, a mitului povestirii salvatoare, ideea ordonatoare fiind aceea că a
BOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285798_a_287127]
-
Cicero) amândurora, căci C. Clodius (cu care Fulvia a avut doi copii) a fost ucis în anul 51 î.Hr. de un adversar politic, iar Curius a fost omorât în timpul unei campanii militare în Africa (în anul 49 î.Hr.). Fulvia cea neliniștită nu se va împăca în starea de văduvă și următorul ei soț (al treilea), începând cu anul 45 î.Hr., a fost Marc Antonius 58 (a cărui necredință a vrut s-o pedepsească, întâi prin armele lui August, apoi - fără succes
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Duca-vodă pe trii boieri, anume pe Vasâlie Gheuca vel-visternic și pe Gheorghie Bogdan vel-jitnicer și pe Lupul sulgeriul...” Capul uneltirii fusese marele vistiernic Vasive Gheuca, însurat cu Simina, fiica lui Grigore Ureche. încercase marele boier să-i ridice pe mereu neliniștiții locuitori din Orhei și Lîpușna 198 și să-și alăture și alți boieri. între ei, pe marele jitnicer Gheorghe Bogdan, căsătorit cu fiica marelui vistiernic Palade, Maria 199. De inimiciția unor voievozi boierii scăpau, uneori, autoexilându-se. Câteodată pribegia era fără
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și cu coroană voievodală). Cantacuzinii, plasați pe jumătatea de nord a peretelui de apus al pronaosului (prezentați de două generații; la Mănăstirea Brâncoveni vor fi patru), sunt conduși de „marele postelnic” Constantin Cantacuzino („oval prelung și îngust, frunte înaltă, ochi neliniștiți, întrebători sub sprâncenele arcuite circumflexe, nas lung, fin, drept și gură senzuală, plină” - „figură tipică de meridional”), cel însurat cu jupânița Ilinca, fiică a lui Radu Șerban, și care l-a „slujit” pe Matei Basarab „de la începutul domniei lui până la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vornic de Târgoviște 350. Slujbe evident neînsemnate pentru o persoană cu ambițiile viitorului cronicar (el va face cu adevărat carieră în divanul domnesc abia către sfârșitul vieții, sub Nicolae Mavrocordat, care îl pune mare vornic în 1716 și 1724). Spirit neliniștit și fidel idealurilor „de partidă” - prin 1700 el era amestecat într-o uneltire contra lui Brâncoveanu, pusă la cale de Băleni și Știrbești -, Radu Popescu va avea de suportat un scurt „stagiu” în temniță („pă unii dentr-aceștea, care li s-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în orgoliul lucidității integrale, în tradiție camilpetresciană. „Străina” Lavinia încearcă să cuprindă experiența totală a iubirii, dar, ca în majoritatea cărților anterioare, e un prilej de întoarcere în trecut ca punct de plecare pentru dezbateri interioare, în tensiunea unei analize neliniștite, bazată pe conexiuni și emanând straniul. În romanele lui S. exacerbarea tehnicilor de investigație și analiză constituie o dantelărie creată cu bună știință, de-a lungul unei evoluții de la realism spre alegorie și oniric, pentru a sugera ideea că viața
SOLCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289778_a_291107]
-
Încarcă. Tensiunea psihică dată de această Încărcare constituie grija, angoasa, disperarea. Inocența primară este Înlocuită de neliniștea angoasei. Din acest moment ființa se Înscrie Într-o existență tragică. Neliniștea persoanei este opusul echilibrului ei sufletesc interior, tulburarea liniștii sufletești. Omul neliniștit este ființa frământată, care și-a pierdut Încrederea În sine și În propria sa viață. El se simte inutil și se Întreabă: „Cine sunt?” și „Care este rostul meu În lume?”. Neliniștea care tulbură echilibrul interior face ca persoana să
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
morale. Cugetarea este cea care răspunde Întrebărilor ce neliniștesc conștiința morală și care, În același timp, este obligată să le explice. Relația dintre conștiința morală și cugetare este de următorul tip: conștiința Întreabă și cugetarea răspunde. Omul este o ființă neliniștită. Ne dăm seama de această neliniște interioară prin faptul că persoana cugetă, formulează Întrebări și caută răspunsuri. Actul cugetării constă În transformarea neliniștii interogațiilor În formularea răspunsurilor compensatorii sau consolatoare pentru individ. În sensul acesta pusă problema, gândirea reflexivă ne
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
umane se face În planul conștiinței individuale. Persoana se Întreabă: „Mi-am făcut datoria? Am acționat corect? Am adus, sau nu, un prejudiciu celuilalt? Am făcut bine, sau am făcut rău? Sunt Împăcat și mulțumit de actele mele sau sunt neliniștit, nemulțumit și vinovat de ceea ce am făcut?” La toate aceste Întrebări, cea care va da răspunsurile este conștiința individului. În acest mecanism intervine Însă un factor important, care este reprezentat de intenție. Între intenție și conștiință este un raport direct
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
conștiinței pervertite, trebuie să clarificăm natura Eului. Eul aflat sub influența conștiinței perverse este el Însuși un Eu pervertit, În sensul de Eu Înclinat către intenții și acțiuni negative, imorale. Un Eu al Răului: mala mens. Acesta este un Eu neliniștit, frământat de patimi, un Eu frustrat care nu-și mai poate găsi liniștea și Împlinirea decât proiectând propriile sale frustrări asupra celorlalți. Asemenea exemple ne sunt oferite de nesfârșita galerie de personaje literare: lady Macbeth, Yago, Polonius, Raskolnikow, Dimitri Karamazow
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
raportează la funcțiile inconștientului, proiectându-se către viitor. Ele privesc realizarea, satisfacerea pulsiunilor primare ale individului, precum și descărcarea tendințelor agresive ale acestuia. În cadrul tipurilor umane active se disting următoarele forme: 1. Tipul pasional Acesta este tipul aventurierului care sondează necunoscutul. Neliniștit și instabil, el este Într-o permanentă mișcare, e mobil, agitat, dornic de a pleca, de a căuta, incapabil de a se putea fixa Într-un loc anumit. Acest tip psihomoral este dominat de pulsiunile inconștientului. El este tipul care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sau În situațiile Închise ale vieții. El nu trebuie considerat un tip patologic, În sens psihiatric, ci un tip de personalitate care din punct de vedere psihomoral prezintă o configurație particulară, cu caracteristici proprii. Persoana este tipul uman, tensionat și neliniștit. Modelul de existență al persoanei-limită este unul nevrotic. Nu trebuie Însă să Înțelegem prin aceasta termenul nevrotic În accepțiunea sa psihopatologică sau psihiatrică. Este vorba de o situație-Închisă care determină persoana să fie la rândul ei „Închisă” În interiorul unor limite
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
al beției orgiastice, al visului, dansului și al senzualității dezlănțuite. Primul este emblematic ca reprezentare pentru supraeul moral, iar al doilea pentru inconștientul primar pulsional. La tipurile deja menționate, O. Spengler adaugă un al treilea tip fausticul, al ființei umane neliniștite, frământate interior, dornică de a se autodepăși, cel care caută negând, care luptă Împotriva limitelor, tipul care aspiră spre deschidere. C.G. Jung, plecând din dubla perspectivă a culturii și a psihanalizei, delimiteză la rândul său două tipuri: tipul prometeic și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
nordic. Tipurile grec și latin sunt tipuri prin excelență deschise, clare, extraverte, În configurația cărora componenta emoțional-afectivă are un rol important, ca formă de manifestare, dublând componenta rațională. Tipul german este, prin natura sa, un model uman introvert și sobru. Neliniștit interior, compensează această tensiune interioară printr-o atitudine reflexivă de tip idealist. Nevoia de expansiune, de autodepășire, de ieșire din realitate o sublimează prin metafizică, drept formă a trancendenței gândirii. Tipul german neliniștit și rațional iubește În primul rând ordinea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sa, un model uman introvert și sobru. Neliniștit interior, compensează această tensiune interioară printr-o atitudine reflexivă de tip idealist. Nevoia de expansiune, de autodepășire, de ieșire din realitate o sublimează prin metafizică, drept formă a trancendenței gândirii. Tipul german neliniștit și rațional iubește În primul rând ordinea și disciplina, spre deosebire de tipurile grec și latin care aspiră către libertate. Tipul slav Tipul slav are o complexitate particulară, se apropie de tipul german, dar este opus acestuia ca sistem de valori. Acest
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
tip uman, supraomul. La Socrate este cultivată Înțelepciunea, pe când la Zarathustra puterea. Ambii se raportează la niște modele, veritabile simboluri arhetipale cultural-morale. Socrate este identificat cu apolinicul, pe când Zarathustra cu dionisiacul. Socrate este un spirit liniștit, pe când Zarathustra este spiritul neliniștit, deși amândoi caută să impună ordinea. Socrate recurge la logica rațiunii care fascinează și atrage prin exercițiul gândirii creatoare a individului ce descoperă adevărul. Zarathustra caută să convingă prin persuasiune mulțimile, impunând forța morală ca ordine universală a lumii. Două
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
motiv, Încearcă „să iasă din timp”. Ieșirea din timpul lumii, al cosmosului, este proiecția unei aspirații a supraeului moral și spiritual. Dacă ar fi numai trup, omul nu ar avea neliniști. Dar pentru că are trup și suflet, omul devine ființă neliniștită. Având capacitatea de a reflecta asupra sa, omul se Întreabă asupra destinului său și proiectează speranțele sale În salvarea printr-un miracol. Având Însă și spirit, omul se deschide. Neliniștile sale interioare pot fi anulate sau compensate prin deschiderea transcendenței
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aspirațiile decât prin polarizarea actelor sale către scopuri negative. Ea nu este numai o polarizare slabă axiologic, ci și o personalitate negativă, cu o cenzură morală slabă a actelor sale, datorită unui supraeu imatur. Imoralistul este o persoană frământată și neliniștită. Constrânsă de o conștiință perversă, aceasta trăiește sub presiunea complexelor sale de inferioritate, care o Împiedică de a se simți liberă și capabilă, În interiorul său, de a se autorealiza. Condamnată la marginalizare de către ceilalți se orientează agresiv către aceștia. Lipsit
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]