1,663 matches
-
apropiați.” Remarcabil este nu numai talentul de portretist și de evocator al autorului, dar și darul de a povesti În chip emoționant. Sperăm să fie deictic crâmpeiul de text pe care-l extragem din paginile 232-233: „M-am urcat pe nelipsitul scaun din fața caselor sătești și am bătut la geamul dinspre stradă. Imediat a apărut la fereastră o verișoară a mea, Eugenia ( Jenica) Popovici, pe care o lăsasem jucându-se În țărână, iar acum era Învățătoare În sat... Nu pot descrie
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
vreme a trebuit să stea cu fața În sus ca să se oprească. FĂră Îndoială nu putea rămâne totul astfel, perfect, nu, nu putea ține, ar fi fost neomenesc. Deodată pianul s-a oprit. Ștefan a apărut În capul ușii, În nelipsita lui cămașă albă cu mânecile Întoarse, așa cum Îl văzusem prima oară. Abia atunci mi-am dat seama că Îl cunoșteam de foarte mult. Îmi amintea de cineva sau de ceva, ca un parfum sau ca o mâncare sau ca un
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
o durere de spate Îngrozitoare În urma loviturii și abia mă puteam ține pe picioare. Dar omul Își făcea datoria și a trebuit, vrând-nevrând, să mă târăsc după el. Am coborât din mașină În curtea sediului poliției, unde ne-au Înconjurat nelipsiții câini vagabonzi, mai vehemenți și mai bine hrăniți decât cei de la mătușă-mea de la bloc, pe care Însă roibu i-a calmat ca prin farmec strigându-i pe nume - Îi știa pe fiecare În parte și trebuie să fi fost
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
babaci. Eram gata să beau vinul cu primul suflet care mi-ar fi ieșit În cale, ca să nu mor de tristețe. Dar holul era pustiu. Nici miros de mâncare de la bucătĂrie, nici măcar miros de cafea nu venea de nicăieri, doar nelipsitul miros de mochetă stătută al holului. la care ușă să bat ? mi-am amintit atunci de Dana, românca. Știam sigur că ea nu plecase acasă. De obicei nu Îi căutam compania, pentru că era prea amară și prezența ei Înnegurată mă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
burgheză de dinaintea marii aventuri, care, iată, era pe sfârșite. Însă cum am Început să mă uit pe hărțile și instrucțiunile pe care ni le dăduse Tukalaq, nostalgia s-a risipit, lăsând loc celui mai viu interes amestecat cu entuziasm, deși nelipsit de un oarecare gol În stomac. la urma urmei, Începeam Adina Dabija 196 o nouă viață, și nici nu se putea loc mai potrivit decât tărâmul virgin al Nunavikului. Numai privind urșii polari, focile și renii din broșuri, amestecate cu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
țesut de mama Ana. Totul era neschimbat : frigiderul vechi, care torcea cu zgomotul obișnuit al frigiderelor Arctic din anii optzeci, servanta cu geamuri pătate de puncte negre de muște, gălețile de scos apă din fântână, amândouă pe jumătate goale, cu nelipsita depunere de țărână de la fund, linoleumul de pe jos, rupt și găurit pe alocuri, Șaman 201 vița-de-vie care se vedea pe geam. Doar pereții, vopsiți În partea de jos Într-un verde palid cu flori aurii șterse de vreme, erau mai
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
văzut foci Înghețate sub formă de arc, cu nasul și coada În sus, În pozițiile În care fuseseră capturate, piei de caribou puse la Întins, sănii, ski-doo-uri, jeepuri și chiar un pian cu câteva clape lipsă. Satul părea pustiu. Numai nelipsiții câini husky apăreau ca din senin și se gudurau pe la picioarele noastre, dornici de companie. Într-un sătuc pierdut În marele Nord sosirea unui grup de turiști nebuni constituie un eveniment despre care se va vorbi probabil tot restul anului
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
vreme a trebuit să stea cu fața în sus ca să se oprească. Fără îndoială nu putea rămâne totul astfel, perfect, nu, nu putea ține, ar fi fost neomenesc. Deodată pianul s-a oprit. Ștefan a apărut în capul ușii, în nelipsita lui cămașă albă cu mânecile întoarse, așa cum îl văzusem prima oară. Abia atunci mi-am dat seama că îl cunoșteam de foarte mult. Îmi amintea de cineva sau de ceva, ca un parfum sau ca o mâncare sau ca un
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
o durere de spate îngrozitoare în urma loviturii și abia mă puteam ține pe picioare. Dar omul își făcea datoria și a trebuit, vrând-nevrând, să mă târăsc după el. Am coborât din mașină în curtea sediului poliției, unde ne-au înconjurat nelipsiții câini vagabonzi, mai vehemenți și mai bine hrăniți decât cei de la mătușă-mea de la bloc, pe care însă roibu i-a calmat ca prin farmec strigându-i pe nume - îi știa pe fiecare în parte și trebuie să fi fost
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
babaci. Eram gata să beau vinul cu primul suflet care mi-ar fi ieșit în cale, ca să nu mor de tristețe. Dar holul era pustiu. Nici miros de mâncare de la bucătărie, nici măcar miros de cafea nu venea de nicăieri, doar nelipsitul miros de mochetă stătută al holului. la care ușă să bat ? Mi-am amintit atunci de Dana, românca. Știam sigur că ea nu plecase acasă. De obicei nu îi căutam compania, pentru că era prea amară și prezența ei înnegurată mă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
burgheză de dinaintea marii aventuri, care, iată, era pe sfârșite. Însă cum am început să mă uit pe hărțile și instrucțiunile pe care ni le dăduse Tukalaq, nostalgia s-a risipit, lăsând loc celui mai viu interes amestecat cu entuziasm, deși nelipsit de un oarecare gol în stomac. La urma urmei, începeam o nouă viață, și nici nu se putea loc mai potrivit decât tărâmul virgin al Nunavikului. Numai privind urșii polari, focile și renii din broșuri, amestecate cu fețele numai ochi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
țesut de mama Ana. Totul era neschimbat : frigiderul vechi, care torcea cu zgomotul obișnuit al frigiderelor Arctic din anii optzeci, servanta cu geamuri pătate de puncte negre de muște, gălețile de scos apă din fântână, amândouă pe jumătate goale, cu nelipsita depunere de țărână de la fund, linoleumul de pe jos, rupt și găurit pe alocuri, vița-de-vie care se vedea pe geam. Doar pereții, vopsiți în partea de jos într-un verde palid cu flori aurii șterse de vreme, erau mai scorojiți decât
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
văzut foci înghețate sub formă de arc, cu nasul și coada în sus, în pozițiile în care fuseseră capturate, piei de caribou puse la întins, sănii, ski-doo-uri, jeepuri și chiar un pian cu câteva clape lipsă. Satul părea pustiu. Numai nelipsiții câini husky apăreau ca din senin și se gudurau pe la picioarele noastre, dornici de companie. Într-un sătuc pierdut în marele Nord sosirea unui grup de turiști nebuni constituie un eveniment despre care se va vorbi probabil tot restul anului
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
rară frumusețe, dar, și de o la fel de rară sărăcie, nu s-au mai Întâlnit, peste ani, decât, din Întâmplare. Și Întâmplările astea - destul de rare și de inopinate. Mai ales, cu prilejul unor concursuri, de specialitate, de pe ale căror podiumuri erau nelipsite. Asta, evident, În timpul studenției. Dar, tradițional, căci, după absolvire, și-au creat, pur și simplu, o tradiție proprie, În domeniul participării la concursuri, pe teme de specialitate, și În privința câștigării acestora, prietenia lor s-a sudat și mai mult, până
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
pentru a face umbră, ba, pentru a o feri, pe Ileana cea vestită, când de umbra prea multă și prea răcoroasă, când de soarele prea puternic, și, de eventualele ploi. Și vaca turistică și-a Început vilegiatura. Moș Costică, alături, nelipsit, pentru a face prezentările de rigoare, pentru a da explicații, care se cereau, cu duiumul. Până la urmă, săturându-se de stat În picioare, a găsit o metodă, care-i permitea să se mai așeze, din când În când, pe marginea
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
timpul În fața televizorului nu mă Încînta nicidecum, am fost salvat de telefonul lui Dragoș care Îmi propunea să bem o cafea Împreună și bineînțeles, sigur voia să continuăm discuțiile noastre. Și nu mă Înșelasem deloc. Îmi aprinsesem ca de obicei nelipsita țigară de la care nu mă puteam abține după ce serveam masa, ori după cafea, cînd Dragoș Își manifestă și verbal dorința: Știam că ești singur și m-am gîndit că am putea să continuăm discuția de acum vreo zece zile... Și
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
trufia, știut din Carte, era, de fapt, vina cea dintîi, nu era alta peste, de aici pornea tot răul. Nu tocmai: Thomas și Ann nu erau, acolo, Împreunați din trufie. Trebuia răstălmăcit mai totul, chiar și prea marea pudoare a nelipsiților justițiari, cum se socoteau atîția; puteau să ajungă la crimă; mulțimile ascundeau, comprimată, multă violență; genocidul nu era niciodată isprava unui om, ci a unor grupuri mari, ajunse, conjunctural, la o masă critică; nu, nimeni nu avea să facă dreptate
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
oricum nu i-a plăcut niciodată de doamna Jobert.) X bate la ușa directorului. niciun răspuns. Deschide. nimeni. Pe biroul șefului (domnul Kariatide, supranumit în Institut și domnul motamo, în definitiv o victimă a incompetenței sale perfecte) - o pară și nelipsita sa revistă de cuvinte încrucișate deschisă la una din pagini. X examinează careul completat fără îndoială de șef chiar în dimineața aceea. Careul este aproape terminat. De fapt, nu mai lipsește decît un singur cuvînt de 5 litere pe verticală
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
reale : artere de circulație irigînd cu vehicule de mare putere un peisaj urban cîteodată mai uman, dar alteori de o urîțenie dramatică, intersecții gigantice, cartiere de case identice alternînd cu benzinării, spații comerciale, magazine discount sau parcele abandonate. Și bineînțeles, nelipsitele Pizza Hut, McDonald’s, Buffalo Grill, Waffle House, Kentucky Fried Chicken... Din cînd în cînd cîte un parc, cîte o oază de verdeață și apoi din nou clădiri utilitare fără nici cea mai mică urmă de intenție estetică. totul îmi
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
și continuă să-și cultive hipocondriile cu o neliniște destul de benignă. Aglae nici nu se mai ocupa de el, lăsîndu-l singur în odaia lui, Aurica își făcea obișnuitele plimbări circulare pe Calea Victoriei, Titi copia în ulei cărți poștale ilustrate. Stănică, nelipsit din calea socrilor, găsi prilejul într-o zi să prindă pe Otilia singură. G. Călinescu - E foarte drept ce face moș Costache, îi zise el, cu aerede complicitate, ba e chiar dator. Îmi pare bine că-ți cunoști interesele. De ce
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de rău. - Ce vrea cu cheile? N-are chei? întrebă Aglae, agresiv, ca și când Felix ar fi fost vinovat cu ceva. Acesta ridică din umeri. Privi cu neplăcere așezarea în cerc a tuturor celor de față, căci se aflau acolo Aglae, nelipsiții Stănică și Olimpia, Aurica și Titi. Acesta din urmă, așezat la o măsuță lângă fereastră, copia în acuarelă un desen dintr-o carte ilustrată și arăta o atenție încruntată, prin care se simțea obligat G. Călinescu să nu mai remarce
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Cu Aglae se împăcase, dar o privea pieziș când aceasta, de câteva ori pe zi, pretextând solicitudinea, venea în casă și dădea ordine. Ceilalți veneau și ei, din când în când, trimiși de Aglae. Stănică, însoțit adesea de Vasiliad, era nelipsit și se afla prin preajmă chiar când s-ar fi părut că nu este. Otilia îl găsi într-o zi în bucătărie, bând cafea. Zicea că numai Marina e în stare să respecte aroma cafelei ; a soacră-sei era infectă. Pascalopol
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
implora, în direct, la telefon, să i-l arate p-ăla sau p-ăla - și Victoria se îndura, scotea, dintre lenjeriile-i foșnitoare, obiectivele și le expunea, sonor, pe rând, ascultătorilor. Umbla pe la fund și trântea și un cântec cu nelipsitul și plictisitorul Victor Socaciu. - "...În industrie se estimează depășirea planului producție marfă vândută și încasată cu peste 350 milioane lei... La export urmează ca livrările peste plan să se ridice în final la peste 93 milioane lei... Nu întîmplător s-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
numărul altimetrelor pe care le văzuseră. I se năzări chiar că are în față două dintre acele membranoase și neliniștitoare avioane, ieșite, de-a bușilea, din ciorba organică a începutului de veac și tîrîndu-se către el. Naive, tremurătoare, neajutorate. Deși nelipsite de o anumită eleganță. O pală de vânt, de la o singură elice, le ridica părul cărunt, le înfoia veșmintele de dantelă și dădea vorbelor lor o importanță exagerată. Da, nu le menajă Pinky. Și cu fuselajul căzut. - Domnule Floyd, se
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
poate bănui. În tragic, participarea intensă cu întreg conținutul ființei noastre este atât de hotărâtoare, încît fiecare moment este o chestiune de destin, pe când în atitudinea estetică este o chestiune de impresie. Tragicul nu include ca un element central reveria, nelipsită în toate stările estetice. Ceea ce este estetic în melancolie se manifestă în tendința spre pasivitate, reverie și încîntare voluptuoasă. Că ea nu poate fi asimilată integral unei stări estetice, aceasta derivă din aspectele ei multiforme. Nu este destul de frecventă melancolia
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]