1,089 matches
-
poate după friptură. — VÎnzătorul mi-a zis că-i cam la fel cu Regal-ul. Zicea că n-a fost niciodată În stare să le deosebească. — E mai bună decît Regal-ul. Avea și-un nume ciudat. Și nu era nemțesc. Nu mai știu -s-au dezlipit etichetele. — PĂi tre’ să scrie pe capace. — Le-am aruncat. — Stai să vezi tu după ce ajungem În vest. Cu cît mergi mai departe, cu atît e mai bună berea. — Da’ chifle mai bune și friptură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
fi existat. Privi împrejur, răscolit de sentimente confuze, trezite de vederea satului, apărut nu prea departe. Se revăzu cu câteva ore mai înainte, când plecase de la Iași. Tulburat, febril și surescitat, își scosese din șifonier costumul cel bun de croială nemțească, primul și singurul costum de haine pe care-l avusese până atunci, pantofii negri cu talpa groasă, cămașa bleumarin cu gulerul bine scrobit și cravata elegantă, cu dungi albastre. În geamantanul ieftin, cumpărat cu o zi înainte de la unul dintre
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
de care beneficiaseră generațiile anterioare. La timp, un inspector general din Ministerul Învățământului reuși să împiedice orice intervenție a nemulțumiților. În ultimul an de școală, de ziua lui, colegii îi făcură cadou o pălărie de fetru, asortată costumului de croială nemțească, pe care și-l cumpărase datorită economiilor pe care le putuse face, nefiind mofturos și mulțumindu-se cu ce primea de la cantina școlii. De altfel, un viitor învățător trebuia să impună în fața elevilor și prin ținută, de aceea cheltuiala
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
mărimile, briceagul minuscul primit În dar de la unchiul meu din Germania spre disperarea mamei (când l-am pus pe masa aceea inchizitorială, am avut atâta amărăciune, că mi-au dat lacrimile), am mai depozitat bețișoarele de diferite mărimi, elastice, ascuțitoarea nemțească, foarfecele; cred că eram aproape de fundul celui de-al doilea buzunar de la haină, când am avut o mare revelație, pe care am sesizat-o pe măsură ce eu descărcam și masa din față se umplea cu obiecte de diferite mărimi; dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Totuși conacul nu-și capătă înfățișarea de viață decât rareori, când se adună mai mulți boieri. Numai atunci se înviorează curtea de oameni, de mișcare și de zgomot. Acuma, într-un șopron, șoferul curăța automobilul, fluierând de zor o melodie nemțească. Și câteva găini și rațe se plimbau prin curte, bucuroase de căldura soarelui. Dumitru Ciulici, cu fața osoasă, mustăcioasă, puțin adus de mijloc, se iuțea să ajute boierilor a coborî. Întrebat, înștiință pe Platamonu că conița s-a odihnit bine
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
rând de haine, oricât de rupte, de la unchiul ei și să le aducă prin dos, să n-o vadă nimeni, făgăduindu-i o răsplată bună și recunoștință veșnică. Cu hainele veni însăși Profira, să-i ia în schimb pe cele nemțești, ca să nu păgubească dacă cumva contabilul nu s-ar mai întoarce. ― Ei, țațo Profiro, Dumnezeu să-ți răsplătească binele ce mi I-ai făcut, că mi-ai salvat viața! zise lăcrimând și strîngîndu-i mâinile. N-am să vă uit niciodată
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
a telefonat știrea imediat oficial prefecturii, îngrozind pe demisionarul Boerescu, de la care a cunoscut-o curând tot orașul. Primarul i-a oferit ospitalitate chiar în familia sa și i-a făcut rost de la judecătorul supleant de un costum de haine nemțești pe care însă Isbășescu, spre a-și păstra cât mai mult aureola de martir, nu le-a îmbrăcat decât azi-dimineață. ― Povestea mea e mai lungă, coane Grigoriță! zise contabilul cu glas jalnic potrivit împrejurării. Dacă vreți să mă ascultați, ar
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
la o masă joasă din lemn, luminată de un felinar chinezesc atârnător din hârtie și arăta rezonabil de pus la punct cu o pereche de jeanși și sandale Naot cu șosete flocoase („N-ai de ce să cumperi Încălțămintea aia Birkenstock nemțească, din moment ce și israelienii fac așa ceva“, Îi plăcea să spună). Părul Îi albise puțin, dar sări În picioare la fel de sprinten ca Întotdeauna și mă cuprinse Într-o Îmbrățișare de urs. —Bettina, Bettina, te-ai Întors la cuib, cântă el, făcând cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
cherestea și moară industrială ) Au promovat noul și în domeniul vestimentar,vânzând sau chiar producând noutăți în materie de modă (confecții de damă și bărbătești) astfel, ca la cumpăna secolelor XIX-XX,cei mai mulți locuitori ai orașului Oltenița se îmbrăcau în “haine nemțești”, asemeni locuitorilor Capitalei. Buni platnici, punctuali în achitarea obligațiilor legale către stat, ei au contribuit din plin la bugetul de stat.Spre deosebire de oamenii de afaceri greci ce-și transferau în totalitate câștigurile în Grecia,din acestea finanțând chiar societăți și
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
găitănari, pălărieri, sucmănari, plăpomari, mindirigii, tulpangii, potcapcieri, șlicari etc. Totodată, ca urmare a transformărilor prin care trecea societatea moldovenească, a pătrunderii și răspândirii portului european, numărul meșteșugarilor de modă orientală, ca de pildă șlicarii, descreștea, în timp ce numărul croitorilor de „haine nemțești” sporea. Avea loc un larg și dureros proces de recalificare. Într-o anafora a Sfatului Administrativ din 31 mai 1838 se arăta că „isnaful croitorilor creștini [...], după schimbarea portului în forma evropenească, meșteșugul lor fiind scăzut cu totul, au vroit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la meșterii pietrari din sate sunt foarte sărăcăcioase. Ele nu ne îngăduie să adăugăm alte observații întemeiate pe documente. Alături de meșteșugul alimentar și de cel în lemn, meșteșugul textil ocupă un loc deosebit de important în industria Moldovei. Deși folosirea „straielor nemțești” cuprindea în acea epocă un cerc tot mai larg de adepți, ea nu s-a extins în afara boierimii și a burgheziei. Marea majoritate a poporului continua să poarte costumul național-popular, confecționat din pânză de casă sau suman. În regiunile unde
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
constant, tehnica se îmbunătățește, iar structurile de producție se concentrează. Curând, cinematograful devine într-adevăr oglinda sufletului, suportul tuturor proiecțiilor, un mijloc de comunicare cu un impact de neegalat. Or, începând din anii '30, filmele, fie ele hollywoodiene, franțuzești sau nemțești, vorbesc despre iubire și o celebrează sub toate formele sale. Iubirea imposibilă, în filmul Suflete în ceață al lui Marcel Carné; iubirea fatală, ca cea inspirată de Marlene Dietrich profesorului Rath în Îngerul albastru, de Josef von Sternberg; iubirea care
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
România al IG Farben Industrie, că s-ar plimba într-o mașină de lux prin București și că ar fi dat colaboratorilor săi legionari de la Cuvîntul salarii foarte mari. Fie că este vorba de afacerism internațional evreiesc sau de bani nemțești, tema afilierii la străinătate este omniprezentă ca și cum, din toate părțile, țării i-ar lipsi hotărîrea. Carol II, care face să tremure cancelariile occidentale, pretinde să-și însușească această decizie. Biserica ortodoxă se alătură inițiativelor regelui. Dedicată cruciadei anticomuniste, Biserica se
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
văzute aș vrea să le vizitez, dar nu-mi aprind dorul precum primele două; semn că sufletul meu are contururi meridionale, ceea ce nu mă deranjează, ba chiar mă bucură. Am o rezervă în ceea ce privește spiritul: parcă mi l-aș fi dorit nemțesc. N-a fost să fie! În definitiv, formula "Jurnal de idei" este problematică. Care este legătura dintre gânduri și scurgerea timpului? Poate că dorința ideii de evadare din timp. Ideile nu se supun nici măcar ritmului zi-noapte, atâta timp cât ele nu ne
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
indicând dependența acestuia de factori aleatori. * Apariția nazismului în Germania reprezintă o serioasă punere la îndoială a eficienței sociale a culturii și civilizației, conturând credința că minți cultivate riscă uneori să fie prinse în capcanele ideologiilor totalitare. * În sânul rigorii nemțești a luat naștere Holocaustul; semn că raționalitatea nu este în mod necesar echivalentă cu moralitatea. Pentru registrul etic s-ar putea să avem nevoie de o altă dimensiune a conștiinței noastre. * Timpul creează continuitatea! Poate că dorința noastră de închegare
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
denumirea preparatului... Mai și făcea pe deșteptul, că, vezi Doamne, nu stă el să-și piardă vremea cu toate fotomodelele cu veleități de gospodină; l-am întrebat imediat ce tip de prăjitor are acasă și aici l-am prins: avea unul nemțesc, nu ca al meu; în sfârșit, am renunțat la polemica sterilă și mi-am luat unul la fel; e mai puțin performant, acum trebuie să prăjesc pâinea înainte să pun untul pe ea, dar măcar nu miroase... - când gătiți pâine
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
cele mai multe ori pentru că ținea la siluetă, apoi ne cufundam în așternuturile moi și mă lăsam cuprinsă de beția amorului. Și beția asta nu e o metaforă: deși mă iubea cu o expresie absentă, de amant blazat, funcționa ca o mașinărie nemțească, era aproape la fel de talentat ca numărul trei; din păcate, juca rolul îndrăgostitului înfocat doar până mă aducea în pat, apoi închidea ochii și parcă îl vedeam cum trece pe pilot automat, totul devenea o activitate de rutină. Îmi plăcea și
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Situația unui singur an este elocventă pentru întreaga perioadă. în 1881, de pildă, se nasc 29 copii de croitori evrei și nici un copil de croitor romîn. Explicația (stupefiantă, poate, pentru unii) e că nu existau croitori romîni. Croitoria de „haine nemțești”, cerute de portul urban, constituie aci, cîteva decenii, o exclusivitate evreiască 2). Din „Registrul stării civile pentru născuți”, unde invariabil e trecută profesiunea taților, se poate deduce care era situația și în celelalte branșe. Cismari: 18 evrei și 7 romîni
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
morir), romanțe (Ochi albaștri), rapsodii, muzică ușoară (Tarara Bumdere), „Beethoven, Berlioz, Wagner, Chopin”, citați „la pachet” de Ion Minulescu, în „într-un bazar sentimental”), Weber (Furtuna, Gîndirile din urmă), Schumann, Strauss, Hübsch, elegii, serenade, barcarole, gavote, piese de café-concert, cîntece nemțești, spaniole, franțuzești, italiene și, inevitabil, cîntecele de pe stradă sau de la ușa cafenelelor ale unor emigranți polonezi, galițieni etc. 3.Reclamă a „Magazinului general de muzică «La Harpa»”, în Calendarul Minervei, pe anul 1905, hors texte. „La Harpa” (București, strada Colței
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
parte din satul Rohozna de alături și ținea în arendă multe moșii din Bucovina 51. A doua dovadă că Vasile Iurașcu era bucovinean de origine este faptul că el și-a dus copiii la Cernăuți, ca acolo să învețe carte nemțească, în timp ce alte familii Iurașcu, aflate în jumătatea de sud a Moldovei, și-au dat copiii la școala din Iași52. Iar a treia dovadă ne-o oferă o carte bisericească, donată de cineva la mănăstirea Ilișești, din Bucovina, și pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
știe cum de a ajuns el tocmai la Giurgiu, ca să fie acolo hamal în port, iar după aceea îngrijitor în ogradă și în grajdul unui hotel, avînd locul de dormit în ieslea cailor, și ținînd la cap geamantanul cu cărți nemțești. Statul culcat în miros de fîn cosit îi amintea de Ipotești. Și, dacă a fost văzut cum citea din Schiller 108 cu glasul tare, apoi din opera acestuia el alegea ceea ce se potrivea cu inima sa. Resignațiune, tradusă de el
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
portretul unui mare boier cărturar, născut lângă Vaslui la Milești (Ferești). Spătarul Milescu, aflat în dregătorie la Curtea Domnească, complotează împotriva lui Ștefăniță Vodă (1659-1661) din care cauză i se taie nasul. După acee, Nicolae Cârnul au fugit în Țara nemțească și au găsit acolo un doftor, de-i tot slobozie sângeli din obraz și-l boției la nas și așe din dzi sângeli se închega și i-au crescu nasul la locu, de s-au tămăduit. Iară când au vinit
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
de bun augur. POSTUME [FRAGMENT DE AUTOBIOGRAFIE] p. 151, r. 7 : „Întăi și-ntăi, am început a învăța cruce-ajută” educația copiilor are la bază o instruire religioasă, considerată esențială unei bune dezvoltări, fundamentală în formarea acestuia; r. 17 18 : „Un sorcovăț nemțesc plătea tata pe lună dascălului, ca să mă învețe.” gratuitatea învățământului nefiind încă pusă în practică, instruirea se făcea cu sacrificii financiare din partea familiei elevului; p. 152, r. 36 37 : „Dăscălul Iordache rămăsese acum pe jos, era a cincea roată la
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
mă întreb la ce se referă titlul " Mare farsor, mari gogomani", cui este adresat îndemnul " Ca rol fu mare mititelul! Hai, gogomani, la jubileu!" și la cine se referă fabula Șarla și ciobanii unde personajul canin e "ca toți cîinii nemțești, / Cînd, leșinați de foame, doresc să-i miluiești"? Compunerea-omagiu datorată lui Caragiale a avut ecouri în presă: "Publicul a rămas rece la această travestire a istoriei" considerată "vifleim național" dar autorul se va fi consolat cu faptul că își citise
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de autoironie și aptitudini de travestire (Zoil, Farsor); Eminescu și Delavrancea refereau la Caragiale printr-un apelativ de distanțare (grecul, grecule) însă pentru mai tînărul Zarifopol, cel care ar fi dorit să fie numit Moș Virgulă era gratulat cu deferență nemțească prin sintagma protocolar-aulică Herr Direktor; Caragiale mai semna Autorul anonim, Un mare anonim, Caradzalis. La naștere, numelui fiului fusese Matei Maria Constantinescu devenit apoi Mateiu Constantinescu Cargiale; Șerban Cioculescu, un specialist în caragealeologie, crede că numele corect este Mateiu Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]