2,523 matches
-
și nu încerca să te ascunzi de propria-ți povară a inimii. Îngenunchează pentru o clipă și cuprinde în suflet avalanșa atâtor cuvinte de dragoste. „iubiți-vă,/ iubiți-vă, / mângâind depărtările dintre voi...” spune poetul care este conștient de trecerea nemiloasă a timpului: “Timpul vă e măsurat în vise,/ Speranțe,/ bucurii, / Iubire,/ Timpul vostru bate /în ritmul unui cântec de Toamnă/deschizâdu-vă ferestrele sufletului veștejit...” Poetul este cel care dă glas ( cu riscul de a se pierde pe sine) furtunilor ce
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
zdrobit Mai fără măsură N-avea nici iubire, N-a avut nici ură”. (Cântul XLVII din Cartea Cântecelor de Heinrich Heine, tălmăcire de Victor Ion Popa, „Cântecele mele...”, Postume, Editura Boema, București,1946, p. 117). „Pironit de boală, între crizele nemiloase și câte un suspin de dor pentru tot ce însemna teatru, artă, frumos, lua creionul și din fugă, din câteva linii sau câteva rânduri, dă viață: o caricatură, un articol, o schiță”, Violeta Arghirescu, p. 51. Vezi Victor Ion Popa
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]
-
vor face păsări călătoare Iubire fii, așa cum azi tu simți, cu-nfometare cruntă, în ochii tăi senini cu fluturi la intrare căci mâine vei privi a lumini rază sfântă și spiritul iubirii-ți va fi o-nfiorare Lasă-acea tristețe că oceanul nemilos să nu separe a noastre maluri înfocate și-ntoarce-te la-al nostru vis mieros cu-‘naripate gânduri, cu brațe fermecate că iarna ce se-așterne și frig ne-aduce-n simțuri din Cer fie gonita cu vară far’ de lanțuri Sonnet
SONET 56 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379392_a_380721]
-
o existența finită. Și începi să-ți pui întrebări și să cauți răspunsuri ce nu vor veni vreodată. Dar tu, sfâșiat de un zbucium interior, cauți cu încăpățânare, mereu mai adânc,acolo unde rănile înfloresc, refuzând să rămâi suspendat în nemilosul și tragicul destin. Dar, vrei nu vrei, vine o zi când amurgul începe să te curteze tot mai mult, să te învăluie în mantia lui de aur și purpura, în flăcările-i mistuitoare... Și uite așa, într-o clipă de
PREMIUL II LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR , EDITIA A II-A, 2016 [Corola-blog/BlogPost/379395_a_380724]
-
Gâtul fin se încovoaie, Visul pătrunde pe sub gene, O pasăre cântă romanța, Undeva, într-un copac, Ea se unduie, împlinită, Baiadera de pe lac! DESPĂRȚIRE O-mbrățișare dată-n fugă, Un sărut și o privire. Și te-a luat de lângă mine, Nemiloasă despărțire. Lacrimile-ncătușate Sub pleoape fremătânde, Au luat gustul sărutării De pe buze tremurânde. În urma ta aud ecoul "Mă întorc curând la tine,. Va trece timpul, ca o boare, Ai încredere în mine". Cum nu ți-am spus că-mie este teamă, Că
NATURĂ ŞI IUBIRE de ADA SEGAL în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379514_a_380843]
-
o existența finită. Și începi să-ți pui întrebări și să cauți răspunsuri ce nu vor veni vreodată. Dar tu, sfâșiat de un zbucium interior, cauți cu încăpățânare, mereu mai adânc,acolo unde rănile înfloresc, refuzând să rămâi suspendat în nemilosul și tragicul destin. Dar, vrei nu vrei, vine o zi când amurgul începe să te curteze tot mai mult, să te învăluie în mantia lui de aur și purpura, în flăcările-i mistuitoare... Citește mai mult VALENTINA BECART (Pașcani / Iași
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
o existența finită. Și începi să-ți pui întrebări și să cauți răspunsuri ce nu vor veni vreodată. Dar tu, sfâșiat de un zbucium interior,cauți cu încăpățânare, mereu mai adânc,acolo unde rănile înfloresc, refuzând să rămâi suspendat în nemilosul și tragicul destin.Dar, vrei nu vrei, vine o zi când amurgul începe să te curteze tot mai mult, să te învăluie în mantia lui de aur și purpura, în flăcările-i mistuitoare...... XIX. MARIA POSTU (BUCUREȘTI) - PREMIUL ÎI LA
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
numai luna indiscretă Pe cer își etala mirarea! Căci din a lumii frumusețe M-am pricopsit doar cu durerea... Când mor dorințele-ndrăznețe Visările își pierd puterea. Iar din al undelor trist vaier Izvoru-mi poartă-n piept suspinul, Când vântul nemilos din caier Le toarce șoaptelor veninul. Pe-a vieții neștiută cale Am tot umblat cu pași mărunți Și-am adunat atâta jale, De-aș ridica din ea doi munți. Și nimeni n-a știut să vadă Că merg de mână
LĂSÂND IUBIREA SĂ CUVÂNTE... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379577_a_380906]
-
lin de unde împărăția evadează din imagini și golul este locuit de mult preaplinul Viu transfigurată-n vorbe cuantica ta de microni din secunde și clipe se transhumează lin în șiruri de miei goi pe panta veșniciei uitând de ne-tine nemilosule cronos lepădând toată ura secundei futile toată umanitatea gliei învie în plenitudinea Kairosului ultim așa cum tâlharul de-a dreapta a renăscut fulgerător într-o clipă de clipă Foto tehnica - Art Colaj Media - realizat de autor din imagini combinate artistic - sursa Internet
POEM HIERATIC XXXIII-KAIROSUL ULTIM de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381103_a_382432]
-
privesc și mă gândesc la ele, îndepărtate tristeți, mă-ncearcă, desenând alături, lângă mine, chipul tău, ce nu-i aici, ca să-l ating. Fiori din frumusețe, să coboare în palmele mele, jocul de-a viața, să ne cuprindă, oprind timpul nemilos, făcându-l prieten, pornindu-l numai când o să vrem, oprindu-l, înainte să fie prea târziu, să mă îndepărtez, de tine, știind că am să mă sfârșesc. Undeva departe 14 decembrie 2016 Sursă foto-Pinterest Referință Bibliografica: Îndepărtate tristeți / Coști Pop
ÎNDEPĂRTATE TRISTEȚI de COSTI POP în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381340_a_382669]
-
-mi condiție existențială.>> Spre surprinderea cititorului, demonii cei ce răscoleau sufletul autoarei nu s-au sinchisit de opreliștea consacrată de poarta mănăstirii . Și liniștea după care tânjea doamna Becart - căci, în mod explicit, pelerinul își declină identitatea - a fost o nemiloasă deziluzie. Și asta nefiind doar efectul incompatibilității cutumelor ortodoxe cu ale catolicilor (autoarea e de confesiune catolică), ci mai ales contradicția dintre dogmele religioase (fără deosebire de cult) și raportarea personală la Demiurg, gândirea dumneaei existențialistă, influențată de lecturile din
“DEMONII AMINTIRILOR”, DE VALENTINA BECART – NOTE MARGINALE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381307_a_382636]
-
nr. 2010 din 02 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Iulie iar Asprele miriști mă zgârie-n gând Și tremură imagini ca pe-o dună Mirajul depărtării când l-adună, Miticul timp în mine deșteptând. Aceeași caldă, toropită lună, Același soare nemilos arzând, Doar umbrele părinților în rând Se-apleacă greu și snopii îi adună. Încă o vară îmi pulsează-n vene; În mine zac imagini de demult, Un film alb-negru derulat alene. Un țârâit de greier când ascult, Se-anină lacrima
IULIE IAR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381387_a_382716]
-
Acasa > Literatura > Copii > FIICA VRĂJITOAREI Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1986 din 08 iunie 2016 Toate Articolele Autorului A fost odată, că de n-ar fi fost, n-aș fi avut cum să vă povestesc, un rege nemilos și lacom, care își chinuia peste măsură supușii. Oamenii trudeau cât era ziua de lungă pentru bunăstarea stăpânului lor, fără a se putea bucura de vreo agoniseală, căci abia aveau de-ale gurii pentru a-și duce zilele de pe o
FIICA VRĂJITOAREI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381471_a_382800]
-
de pe pajiști, copacii își aruncau umbrele fierbinți pe pământul uscat, fără ca vreo pasăre să coloreze bucățile de cer senin strecurate prin sita crengilor încremenite. Regele nici nu știa dacă se mai află sau nu în regatul său. Stors de setea nemiloasă, se lăsă să alunece din șa și rămase nemișcat în iarbă. Într-un târziu, i se păru că o făptură neasemuit de frumoasă apăruse lângă el și îi umezea buzele cu cea mai proaspătă și mai bună apă pe care
FIICA VRĂJITOAREI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381471_a_382800]
-
veneau să asculte și să vadă toate minunățiile pe care le îngrijea Florea-Zâmbet de Floare cum ar îngriji un om cele mai scumpe odoare. Iată că vestea acestei grădini ajunse și la palatul Împăratului Mustață-Sură, cel mai războinic și mai nemilos împărat din toate timpurile. Și ce-și spuse împăratul? „Nu le-am oferit niciodată nimic celor două fete ale mele! Acum, că le-a sosit vremea măritișului și în curând îmi vor bate la poartă tot felul de pețitori, ar
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
publicat în Ediția nr. 2010 din 02 iulie 2016. Iulie iar Asprele miriști mă zgârie-n gând Și tremură imagini ca pe-o dună Mirajul depărtării când l-adună, Miticul timp în mine deșteptând. Aceeași caldă, toropită lună, Același soare nemilos arzând, Doar umbrele părinților în rând Se-apleacă greu și snopii îi adună. Încă o vară îmi pulsează-n vene; În mine zac imagini de demult, Un film alb-negru derulat alene. Un țârâit de greier când ascult, Se-anină lacrima
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
gene, Un ultim semn al marelui tumult. Steluța CRĂCIUN ... Citește mai mult Iulie iarAsprele miriști mă zgârie-n gândși tremură imagini ca pe-o dunăMirajul depărtării când l-adună,Miticul timp în mine deșteptând.Aceeași caldă, toropită lună,Același soare nemilos arzând,Doar umbrele părinților în rândSe-apleacă greu și snopii îi adună.Încă o vară îmi pulsează-n vene; În mine zac imagini de demult,Un film alb-negru derulat alene.Un țârâit de greier când ascult,Se-anină lacrima sărată-n
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
vor face păsări călătoare Iubire fii, așa cum azi tu simți, cu-nfometare cruntă, în ochii tăi senini cu fluturi la intrare căci mâine vei privi a lumini rază sfântă și spiritul iubirii-ți va fi o-nfiorare Lasă-acea tristețe ca oceanul nemilos să nu separe a noastre maluri înfocate și-ntoarce-te la-al nostru vis mieros cu-‘naripate gânduri, cu brațe fermecate ca iarna ce se-așterne și frig ne-aduce-n simțuri din Cer fie gonită cu vara făr’ de lanțuri Sonnet
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
LUCRU MARE, DAR A FI OM O ÎNTÂMPLARE ..., de Liviu Pirtac , publicat în Ediția nr. 2003 din 25 iunie 2016. MOTTO : „Sensibilitatea față de timp pleacă din incapacitatea de a trăi în prezent. Îți dai seama în fiece clipă de mișcarea nemiloasă a vremii, care se substituie dinamismului imediat al vieții. Nu mai trăiești în timp, ci cu el, paralel lui.” ( Emil Cioran ) Reîncarnarea nu este o poveste. ESTE O REALITATE. - Tovarășu’ Fabian ! Încăperea era ticsită cu indivizi obosiți și plictisiți, transpirați
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
numai pentru șeful ei, firește. - Tovarășu’ redactor-șef vă așteaptă. Vă rog să intrați ! scârțâi ea cu ... Citește mai mult MOTTO :„Sensibilitatea față de timp pleacă din incapacitatea de a trăi în prezent.Îți dai seama în fiece clipă de mișcarea nemiloasă a vremii, care se substituie dinamismului imediat al vieții.Nu mai trăiești în timp, ci cu el, paralel lui.”( Emil Cioran )Reîncarnarea nu este o poveste.ESTE O REALITATE.****************************** - Tovarășu’ Fabian ! Încăperea era ticsită cu indivizi obosiți și plictisiți, transpirați
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
și obiectivă conferă textului credibilitate, dar și emoție. Cartea începe cu relatările din toamna anului 1940 cănd au început schimbări in viața evreilor. S-a instalat rapid o gamă largă de sentimnte dureroase, precum indiferența, ura, ostilitstesa, care se rostogoleau nemilos peste viață lor tihnită. Aceste sentimente reprobabile alternau uneori cu cele ale bunei înțelegeri și al spiitului de solidaritate cu localnicii. Compasiunea venea ca un balsam pe rana sângerândă a sufletului, căci și în Târgu Ocna, o parte a populației
HERMAN VICTOROV: „SUB ARIPA NEAGRĂ A RĂZBOIULUI” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380805_a_382134]
-
în legiunile imperiale. -Finis origine pendit! (Sfârșitul depide de început), întări Nerva cele spuse. -Mai am o întrebare magistre, spuse Tiberius către magistrul persan, iar acesta își înclină capul. Să spunem că un om foarte rece și dur, un general nemilos, face atâta rău în viața sa încât după un timp acesta își dă seama că ceea ce credea mai înainte că fusese just îi apare acum ca o imensă greșeală și de aceea are în el o mare mâhnire. Mai are
AL SAPTELEA FRAGMENT (2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380852_a_382181]
-
frate - Într-o castă care se destramă Moare și ideea de dreptate. Ce-i aceea dragoste de țară? Ce-i cu noțiunea de „popor”, Dacă patima imaginară Ne mai leagă inima de dor? Ce hidoși gorgoni ne bântuiesc! Ce păcate, nemilos, plătim, Când pe cei ce spun că ne iubesc Și ne iartă, noi îi pălmuim! (O dilemă) „Ce păcate plătim?” - se întreabă, îndurerat/indignat, poetul? Poate chiar pe cel aflat la temelia noastră ca români și popor: osul rău - osul
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
Publicat în: Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015 Toate Articolele Autorului Eu și mama- o clepsidră Prin clepsidra timpului nisipul fin se scurge dureros dinspre tine înspre mine... Te golești de clipe - secunde ale vieții... Mă umplu de timpul nemilos... Viata întoarce clepsidra: mă voi goli și eu de viață, profunzimile ființei mele se vor scurge în vlăstarul meu... Capsule ale mașinăriei timpului, amândouă simțim cum clipele - fire de nisip ale eternității, se scurg prin noi din infinit... către infinit
EU ȘI MAMA- O CLEPSIDRĂ de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374598_a_375927]
-
în tine va rodi iubire! Cartea vieții plină de mărgăritare, Prin Cuvânt adună întreaga omenire. DORUL ÎMI PICURĂ PE BUZE Și dacă dorul îmi picură pe buze, O muribundă agonie se strecoară mută, Tăcute-s zile pe trupu-mi răvășit în nemiloasa luptă. Pustiul pustiește-n suflet al meu dor, Deși inima spre tine o cobor. Și dacă gându-mi refuză că ai plecat îndurerat Acum, ce aș mai putea face prin timpul neînduplecat? Doar lacrima timpului aș preschimba-o în lumină
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]