1,289 matches
-
ado-rer, affection, armistice, effectuer, qualité, quantité, respon-dre etc. Renașterea a accentuat orientarea spre latină, încît abuzul de latinisme a produs, în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, reacții de adversitate față de această influență. Totuși, un nou val de neologisme latinești s-a fixat și în acest timp în limbă: complexe, exister, incendie, indiquer, subir etc. În secolele al XIX-lea și al XX-lea s-au făcut alte împrumuturi savante, sursa latină fiind acum secondată de cea grecească. În
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
franceză abia în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea, dar această limbă romanică a devenit principala sursă a împrumuturilor spre jumătatea secolului al XIX-lea, avînd pînă astăzi un statut privilegiat din acest punct de vedere. De aceea, numărul neologismelor de origine franceză din româna literară este imens și vizează toate domeniile culturii moderne (științe, filozofie, tehnică, economie, viața socială etc.). Deși în cazul multora dintre ele înrîurirea franceză a colaborat cu alte influențe, sînt destul de numeroase cele care se
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
au fost adaptate după forma lor. Ca atare, în franceză adaptarea este în -(t)ion, fiindcă într-un cuvînt moștenit precum raison se întîlnește terminația -on, iar lipsa acțiunii legilor de evoluție în cazul împrumuturilor face să se conserve în neologisme și -(t)iodin latină. La fel stau lucrurile în cazul limbilor italiană, spaniolă și portugheză, la aceasta din urmă aplicîndu-se analogic modificarea finalelor latinești care aveau în componență pe n la ăo, ca urmare a vechii influențe a dialectului mozarab
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
acest caz, în raport cu celelalte limbi romanice, deoarece nu a moștenit cuvîntul latin mens, -tis, iar româna reprezintă la rîndul ei un subtip, fiindcă are marcat fenomenul dublei articulări, ce lipsește în italiană, în spaniolă și în portugheză. Din altă perspectivă, neologismul românesc mentalitate este cel mai apropiat de forma originară, prin redarea sufixului ca în ablativul latin (-itate), în vreme ce celelalte limbi avute în vedere supun sufixul unor modificări care îl diferențiază mult de original. Dubla articulare se poate manifesta și în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
moștenit: fr. chose, it. cosa, sp. cosa, pg. coisa și cousa, toate avînd semnificația "lucru, obiect". Limba română, care nu a moștenit cuvîntul, folosește pentru redarea acestei semnificații derivatul postverbal lucru, de la verbul lucra, urmașul lat. lucrare. De aceea, existența neologismului cauză în această limbă nu realizează fenomenul dublei articulări. În celelalte limbi romanice însă, împrumutul neologic (fr. cause, it. causa, sp. causa, pg. causa), cu semnificația "cauză", generează acest fenomen. Uneori, dacă dubla articulare nu a fost asigurată prin opoziția
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a formei împrumutului de forma cuvîntului moștenit. Limba română, care nu are prin moștenire un urmaș al lat. ratio a realizat totuși la nivel neologic o dublă redare prin rațiune și prin rație. Forma lungă, rațiune, a rezultat din adaptarea neologismului după modelul cuvintelor vechi în -ciune și are semnificația corespunzătoare formei moștenite din limbile romanice vestice, în vreme ce forma scurtă, rație, este preluarea nominativului latin (ratio) și redă semnificația corespondentă împrumutului din limbile occidentale. Determinarea mai exactă a gradului în care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
el ar trebui redat ca atare, fiindcă nu face parte din structurile desinențiale sau sufixale, afectate de obicei în procesul adaptării. Situația se prezintă într-adevăr astfel în marea majoritate a cazurilor, încît, în franceză, există cuvîntul moștenit lait și neologisme precum lacté (produits lacté), lactase, lactique, lactomètre, lactose. În mod asemănător, nuit, care este moștenit (lat. nocte), are alături pe noctambule și nocturne, deci cu ct trecut la it în elementul moștenit și cu ct păstrat în elementele împrumutate. În
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lactato, lactasa, lacteado "lactat", láctico, lactómetro, lactosa; noche / noctámbulo, nocturno) și în română (lapte / lactee, lactat, lactază, lactic, lactometru, lactoză; noapte / noctambul, nocturn). În limba italiană situația este însă diferită, deoarece aici grupul -ct nu este acceptat nici în cazul neologismelor, ci este transformat analogic în -tt-, la fel ca în cuvintele moștenite. Se produce astfel în această limbă fenomenul de omogenizare analogică: latte / latteo "lactat", lattasi, lattico, lattasio "lactoză"; notte / nottambulo, notturno. Această trăsătură a limbii italiene de a modifica
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbă romanică a făcut asemenea împrumuturi încă din timpurile foarte vechi explică dificultatea de a stabili uneori dacă un element de origine latină din italiană este moștenit sau a pătruns ulterior pe cale cultă. Dacă în italiană fenomenul modificării analogice a neologismelor după forma cuvintelor moștenite este admisibil, se pune întrebarea de ce pentru limba română, destul de apropiată de italiană și conservatoare fidelă a scheletului consonantic din cuvintele latinești moștenite, un asemenea principiu nu este funcțional, iar propunerile de a-l urma au
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
puțini dintre numeroșii critici de mai tîrziu, aceștia fiind, cu foarte puține excepții, mult sub nivelul intelectual reprezentat de el. În problema împrumuturilor neologice, Maiorescu s-a pronunțat hotărît pentru preferarea elementelor vechi și populare și a făcut liste cu neologisme nerecomandabile, dar cuvintele incriminate în aceste liste au fost totuși folosite de alți intelectuali din epocă și de mai tîrziu, iar unele apar chiar și în scrierile sale. De altfel, cercetările au stabilit că, în cercul "Junimii", specialistul în chestiunile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
acești "indivizi care întîrziaseră" (probabil datorită unor trăsături caracterizante care-i plasau en retard), "creatorul i-a mîngîiat cu compătimire" și le-a spus să se facă "critici literari și să-i conteste opera". 123 Vezi George Mirea, Junimea și neologismele, Editura Junimea, Iași, 1983. 124 Titu Maiorescu, Critice, Editura pentru Literatură, București, 1967, vol. I, p. 108-109. 125 În mod surprinzător, Dicționarul ortografic, ortoepic și morphologic al limbii române, București, 2005, înregistrează (și, deci, normează), la fel ca Dicționarul omolog
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ne obligă să ne iubim limba neamului; să o apărăm, azi, când este atât de neglijată de lucrătorii unor ziare și reviste, unele chiar literare, de unii lucrători ai unor posturi de televiziune, de aroganța snoabă, de agramatisme, semidoctism, de neologisme folosite anapoda și de gravă, gravă incultură. Oprește-mă, că încep să devin patetic! A.B.De ce și pentru cine scrie poetul Nicolae Grigore Mărășanu? Cum întrebarea are două capete, simt nevoia să disjung: De ce scriu?, am mai fost întrebat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
chiar pe atunci nu: limbă mămească, respepta, miezicul, năciunălitate, probavăr, carăpter etc., ci, limbă modernă, respecta, mediul, naționalitate, probabil, caracter... Între aceștia se distingeau George și Alecu Hurmuzachi în chiar corpul revistei. Ei își dădeau seama până și de menirea neologismului... (Victor Morariu - cronică în Junimea Literară nr.13/1933, cu ocazia sărbătoririi al 70-lea an de existență a Societății pentru cultură...) * Ion Gh. Sbiera (1 XI 1836-22 X 1916) este unul dintre intelectualii bucovineni care, în 1862, s-a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Morariu. Propunându-și să pună stavilă mistificărilor, revista își lua ca sarcină, după cum spune directorul ei în editorialul „Pornind la drum, să înfrunte superficialul, impostura, improvizația care, toate „pălmuiesc opinia publică în domeniul limbii.” Învrednicindu-se să lămurească și... limita neologismului. Revista Fond și formă își mai adaugă și rostul „de-a ilustra într-o sistematică bibliografie bucovineană și a Moldovei limitrofe distinsa Culturalitate a Bucovinei și a celorlalte meleaguri...” Pornind la drum, Leca Moraiu a avut bucuria pe care a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fost tipărite la Rădăuți. După 1 septembrie 1936 redacția și administrația Iconarului au funcționat în strada Dragoș Vodă nr.9, în Cernăuți, acasă la camaradul, dl. prof. Liviu Rusu. (Formatul 24x32 cm). * 398 „... o vorbire încâlcită, pestriță, o goană după neologisme, pe de o parte, și după arhaisme, pe de altă parte, o gândire abtrusă, o sentimentalitate tulbure, un misticism bizar, un amestec de folclorism și modernism, ducând nu rareori la grotesc. Nicăieri ce e mai rău din Blaga, din Barbu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
față de o eventuală unire cu România). Se pare că lucrurile evoluează spre constituirea unei „națiuni moldovenești“ distincte (chiar dacă ceea ce s-a numit În epoca sovietică „limbă moldovenească“ nu este altceva decât limba română, cu unele particularități regionale și presărată cu neologisme rusești. Cert este Însă că diferența culturală dintre români și „moldoveni“ s-a adâncit.) Apusul: Transilvania În sfârșit, a treia mare unitate o formează ținuturile „de peste munți“ (privind dinspre țara Românească și Moldova). Se folosește, În limbajul curent, numele generic de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
al limbii române. Nici structurile gramaticale și fonetice n-au rămas neatinse de influența slavă, Însă aceasta se manifestă mai ales În vocabular. Cuvintele slave au fost și sunt numeroase ( În ciuda marginalizării unora, sau dublării lor, și chiar Înlocuirii cu neologisme, În genere de origine franceză). Dacă „om“, „bărbat“ și „femeie“ sunt latinești, „nevastă“ este un cuvânt slav. Tot slave, „dragoste“ și „iubire“. O mulțime de denumiri privind corpul uman, elemente ale naturii, gospodăria țărănească, agricultura și creșterea vitelor, organizarea socială
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
o bună parte a geografiei românești — râuri, dealuri, munți, localități — poartă denumiri slave; printre acestea, „Moldova“, numită astfel de la râul omonim, sau „Dâmbovița“, râul care străbate Bucureștiul). Fondul turcesc este al treilea ca importanță (referindu-ne la româna „tradițională“, fără neologismele adoptate În ultimele două secole). Se poate lua de fapt În considerare o influență orientală mai largă, unele cuvinte turce fiind eventual anterioare perioadei otomane (preluate de la pecenegi, cumani, tătari), după cum, prin intermediul turcei, s-au transmis o serie de cuvinte
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
prelungită prin curentul latinist al secolului al XIX-lea), apelând la limba latină pentru completarea vocabularului românesc sau Înlocuirea unor cuvinte de alte origini. În secolul al XIX-lea, franceza devine principala limbă de referință, cu mult Înaintea latinei. Necesitatea neologismelor era evidentă: modernizarea societății o impunea. S-au introdus Însă nu numai cuvinte definind noțiuni noi, ci și altele, care au Înlocuit sau dublat vechi cuvinte românești (Îndeosebi din fondul slav și oriental). Fondul francez din limba română este astăzi
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
oare, la origine, numele nobil al unei glorificări tribale? Vitalitatea unei confesiuni n-o exprimă cumva pe cea a crustaceului numit Bernard-l'hermite, care-și face o carapace din cochiliile părăsite de alte vietăți? Marea Britanie anglicanism, Polonia catolicism, Rusia ortodoxie... Neologismul teocrație a fost creat de Flavius Iosif pentru a caracteriza regatul Iudeii. Orientul ortodox, cu mozaicul său de biserici autocefale și cu ideea sa că fiecare comunitate locală manifestă întreaga Biserică sugerează că operațiunea nu trebuie lăsată pe seama Sfântului Duh
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
poezie însă censură, cosmopolitism; disidență, asistență. Vitesă, dezertor, filozofie precis preciziune; curios, curiozitate. Cesar (roman) și Cezar. h). făceam, fugeam; însă îndoiam. i). plăieși, femeie, creier, boier, îndoielnic, voievod, gunoaie, ploaie, vier, lămâie, muiere, îngăduie, trebuie; însă idee, statue, epopee (neologisme), tocmeală, urzeală, însă învoială, îndoială. j). deziluzie, dezamăgire, însă desnădejde, desbrăca; izbucni, izvori, izmă, izmene, izbândă. k). răzbi, războiu, răzvot, izvor; însă sbor, sburda, sglăvoc, zgură; Snagov, smeură, snop, zgârci, sgribuli (s inițial). l). lesne, plesnește, trăsnet, trosnit; îndrăzneț, razna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
matasă. Ban bun e numai cel muncit. Sanatatea-i bogăția cea mai mare. Cine cruță al altuia, cruță al său. Nu țineți banii acasă. Măsuri de suprafață. Cum se cotește un butoiu. În America sunt case cu 56 de rânduri. neologisme traduse. Mijlocia vieții omenești în Europa. Suedia 64 Franța 56 Danem. 63 Anglia 54 Norvegia 62 Italia 53 Belgia 57 Olanda 52 Islanda 56 Elveția 52 Rom. 43 Germ. 40 Repeziciunea trenurilor 1835 25 km pe oră 1850 40 -" 1893
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
e lipsită de seriozitate. Eminescu și Creangă sunt înțeleși de moldovenii din Republica Socialistă Moldovenească mai bine decât bucureștenii, cărora, pentru Creangă, li se dă un glosar explicativ. Gazetarii de la Moldova Socialistă notează rostirea provincială pentru az, aista, etc., adăugând neologisme moștenite de la presa românească și lăsând la o parte cuvântul vechi moldovenesc pe care îl au la îndemână. E o lucrare de desfacere a limbii literare pusă la cale de niște nepricepuți analfabeți. Întreprinderea a pornit din vremea când filologul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ani a întemeierii eroicului partid comunist. Conferința mea despre Ion Creangă nu se adresează unor ignoranți, ci unor cetitori cu oarecare cultură. N-am nevoie de explicațiile din josul paginii, dintre care unele cum e nota pentru Pristandà sunt greșite. Neologismele nu trebuiesc înlocuite; autorul le folosește pentru a nuanța și preciza expresiile, cum și pentru motive de eufonie. Bănuesc că "lectorii" care s-au ostenit ca să greșească destul de des la manuscrisul meu au a îngriji lucrări slab redactate ale unor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu cea vorbită de un alt traducător american, Sean Cotter, mai tânăr decât el cu vreo 30 de ani... Cred că înțelegi... Influența culturilor minoritare și-a impus în SUA schimbări și la nivel lingvistic. Din cauza migrațiilor, a invaziei de neologisme, a pătrunderii argoului în limba scrisă, engleza americană a anului 2002 diferă destul de mult de limba care se vorbea în anii 1950-1960. Schimbările se petrec într-un ritm galopant. Chiar și în Marea Britanie, o țară conservatoare, limba de la sfârșitul secolului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]